13 matches
-
a falezei. Denumirea vine din limba latină, de la cuvântul „abrasio” care înseamnă "roadere, tocire". Abraziunea generează nișe de abraziune, terase, faleze, insule, tunele ș.a. Materialele rezultate în urma abraziunii țărmurilor (nisip, argile) generează, sub influența valurilor, diferite forme acumulative de relief (perisipuri, săgeți, cordoane litorale, plaje ș.a.) dezvoltate pe șelf. Ca urmare a dezvoltării nișelor de abraziune, porțiunea de faleză rămasă fără sprijin se poate nărui, formându-se o faleză dedublată. Un timp oarecare materialul căzut la baza falezei o protejează, împiedicând
Abraziune (geologie) () [Corola-website/Science/304351_a_305680]
-
5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona Tariverde - Chituc. La contactul cu podișul Casimcei ( cu altitudine de 85 -175 m) se află terasa de abraziune maritimă de 55-85 m, iar spre est se află perisipul care separă Complexul lacustru Corbu - Tașaul de mare, care se prelungește spre nord cu grindul Chituc - până la Gura Portița care separă Complexul lacustru Razim - Sinoe de Marea Neagră. Grindul Chituc, are o lungime de 24 km si o lățime de la 0
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
treapta joasă este format din - forme de eroziune marină (faleze marine vechi, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale); - forme de eroziune lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessoide, calcare și șisturi verzi); - forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale sau perisipuri și trepte joase inundabile); Relieful treptei înalte, vestice este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase sunt acoperite de
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
ul, din punct de vedere geografic, este în mod specific și precis o lagună cel mai adesea salmastră, formată prin inundarea unei văi și prin aluvionarea unui cordon litoral de-a curmezișul acesteia (în română "grind" sau "perisip", în greacă: αμμογλώσσα - "limbă de nisip", în rusă: "коса" - kosa), grind cel mai adesea străpuns de o "portiță" (în limba greacă: στόμα - "stoma", adică gură, în rusă: "бухтa" - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Ca urmare, prin definiție limanul
Liman () [Corola-website/Science/304525_a_305854]
-
format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
antichitate Halmyris, ca golf), Gargalîc (altădată Bulboaca), Tașaul (altădată Pietroasa), Siutghiol (altădată Canara), Agigea, Tuzla, Techirghiol, Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-o gârlă de revărsare. În general, limanele se formează la gura de vărsare a unui râu. Unele limane pot avea dimensiuni mari (Razelm : 394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător cu limanele
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română "perisip", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă коса - "kosa"). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
cele aduse de curenții marini au creat bancuri de nisip desfășurate de la vest la est și, respectiv, de la nord la sud. Când acestea au atins suprafața apei, în golf a apărut uscatul, respectiv grindurile (cu NOȚIUNI NOI cordon de nisip (perisip) - formă de acumulare a aluviunilor transportate de marile fluvii de-a lungul țărmurilor joase sub influența curenților marini și a valurilor. 38 GEOGRAFIE FIZICĂ dimensiuni variabile) încadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului. Astfel, în nordul golfului a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sarmatică. Particularitățile hidrice și chimice s-au modificat prin construirea barajelor de la Hagieni și Limanu din anii 1955-1956 și respectiv 1969 rezultând 3 lacuri pe Valea Mangaliei: Hagieni, Limanu cu apă salmostră și Mangalia cu apă sărată marină. Prin tăierea perisipului în 1953 apele Mării Negre și Limanului s-au uniformizat sub aspect chimic și al nivelului. Pe malul lacului apar izvoare sulfatate și mezotermale folosite în tratament în complexul din parcul orașului, unde se află și urmele cetății grecești Callatis. Pe
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
află orașul albanez Shkoder ĂArgyron) capitală a Ilyriei, aflat mai târziu sub stăpânire romană, bizantină, sârbă, venețiană și turcă. Renumită este cetatea venețiană din secolul al XV-lea. SIUTGHIOL - lagună maritimă la nord de Constanța despărțită de Marea Neagră printr-un perisip cu lățimea între 300-600 m pe care se află stațiunea Mamaia. Laguna este situată pe calcare jurasice și cretacice fiind însoțită de o faleză de 10-20 m pe țărmul vestic, între Ovidiu și Palazu Mare. Lacul Siutghiol se leagă spre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
maritimă de mari dimensiuni Ă13000 km2 ) situată în estul Mării Caspice, la 3 m sub nivelul acesteia și la - 31 m sub cel al Oceanului Planetar. Datorită acestei situații, apele Mării Caspice se scurg în lagună printr-o portiță a perisipului îngust, determinând o acumulare a sărurilor Ă280-300 g/l). Temperatura ajunge vara la 35°C. KARA-KUL - lacul negru în limba localnicilor, este situat în Podișul Pamir, într-o depresiune fără scurgere, la 3914 m altitudine. Numele lacului este dat de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
respectiv. LOESS Depozit sedimentar prăfos de origine eoliană sau coluvio-proluvială, compus din particule fine de cuarț, argilă și calcar. MORENE Materiale erodate transportate și depuse de ghețar. MORFOBATRIMETRIE Știință care se ocupă cu studiul și măsurarea formelor de relief submarin. PERISIP Ăcordon litoral) Formă de acumulare marină alungită, construită de curenții de lângă țărm, în regiunile fără maree, în apele puțin adânci. PLANCTON Totalitatea organismelor animale Ăzooplancton) și vegetale Ăfitoplancton) care plutesc libere în apele marine. PLEISTOCEN Parte a Cuaternarului care s-
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
lungimi foarte mari și compus din mai multe șiruri paralele; exemplu: Cordiliera Andină din America de Sud. CORDON DE NISIP formă de acumulare a aluviunilor transportate de marile fluvii de-a lungul țărmurilor joase sub influența curenților marini și a valurilor; sinonim: perisip. CRATER VULCANIC formă de relief vulcanic aproape circulară care localizează o erupție vulcanică; sinonim: gura vulcanului. CREEK curs de apă cu caracter temporar, specific regiunilor deșertice australiene. CREPUSCUL lumină vizibilă înaintea răsăritului (zori) și după apusul Soarelui (amurg), formată datorită
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]