123 matches
-
de pașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare și hrănit cu stropi mari, grei de sudoare, îmi așterne alei pe care să îmi plimb în libertate poezia. Localitatea mea are deja nume de poet, îmi alunecă adesea pașii prin “râpa cu perji” unde a copilărit Al. Vlahuță. (...) Fie slăvite frumoasele piese de ceramică făurite din lut, trupul pământului, așternut pe suflet să ne fie pânza țesută de mâinile femeilor harnice, să curgă din belșug roadele pământului trudite cu sudoare, ele cu adevărat
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
-o cu cele trebuitoare serviciilor bisericești, împodobit-o cu pictură ca să nu lase lupii orânduirii de-atunci și de-acum să ia în stăpânire terenul și să-l ocupe cu holde, ori vile slute și sfidătoare...! Prin locurile-acestea, la Dealu Perjului mai exact, s-a născut actrița Maria Ploae. Pe aici a copilărit, și s-a jucat de-a lungul ulițelor satului, ca toți copii, a zburdat pe răzoare, dar a și muncit, de mică, la prășit, secerat, cules, la tot
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477124597.html [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
Național pentru Merit, în grad de Cavaler, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”. Niciodată desmințându-se de originea sa ca moldoveancă de la Dealu Perjului, descendentă a unei familii de țărani din locurile comunei Oncești, frumoase și merituoase de a fi dăruit teatrului și cinema-ului românesc o fiică frumoasă, Maria Ploae este o actriță pe care ar revendica-o în iubire și o metropolă
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477124597.html [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut, De gardul vechi, cu carii și zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-n galben lut de țară ... Citește mai mult MI-E DOR...Mi-e dor de prispa casei meleScluptată-n lemn și învelită-n lut,De gardul vechi, cu carii și zăbreleși curtea largă, cea cu mărul slut.Fântâna-n umbra perjului de vară,Scornea o apă rece și seninăSub soarele ce apunea în sară,Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă.Mi-e dor de-a mea livadă mareCu rod mănos sub cușmă și în sân,Ce nu-i lipsea un soi din fiecareNici
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pripon ,fiindcă îi venea greu să le ducă-n sat pe drumul mare unde era pus un prag de paie cu substanță .Pe acolo treceau vacile și intrau în sat. Era și via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase o adâncitura
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut, De gardul vechi, cu carii și zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
59, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Oncești"; - poziția nr. 59, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 100 m, Biserica Oncești - Școala Braiesu"; - poziția nr. 60, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C.55, Dealu Perjului Taula"; - poziția nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "8 m x 3000 m, intrav. DI Perj. intrav. Taula"; - poziția nr. 60, coloana 4 va avea următorul cuprins: "2002"; - poziția nr. 60, coloana 5 va avea următorul cuprins: "5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
cuprins: "4 m x 100 m, Biserica Oncești - Școala Braiesu"; - poziția nr. 60, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C.55, Dealu Perjului Taula"; - poziția nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "8 m x 3000 m, intrav. DI Perj. intrav. Taula"; - poziția nr. 60, coloana 4 va avea următorul cuprins: "2002"; - poziția nr. 60, coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.500.000.000 lei ROL"; - poziția nr. 61, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S.Dealu Perjului"; - poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
DI Perj. intrav. Taula"; - poziția nr. 60, coloana 4 va avea următorul cuprins: "2002"; - poziția nr. 60, coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.500.000.000 lei ROL"; - poziția nr. 61, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S.Dealu Perjului"; - poziția nr. 61, coloana 3 va avea următorul cuprins: "5 m x 1000 m, Țarălungă Costică - Maftei Petru"; - poziția nr. 62, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S. Dealu Perjului-Taula"; - poziția nr. 62, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
avea următorul cuprins: "5 m x 1000 m, Țarălungă Costică - Maftei Petru"; - poziția nr. 62, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S. Dealu Perjului-Taula"; - poziția nr. 62, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 2850 m, magazin DI.Perjului - intrav. Taula"; - poziția nr. 63, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C. Oncești"; - poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "6 m x 3250 m, DJ 24 1a Ocol Silvic Iapa"; 'ad poziția nr. 63, coloana 4 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, Valea Moșneagului, Valea Mărului Comuna Motoșeni Sate: Motoșeni, Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fundătura, Fântânele, Gura Crăiești, Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești, Țepoaia Comuna Odobești Sate: Odobești, Bălușa, Ciuturești, Tisa-Silvestri Comuna Oncești Sate: Oncești, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Satu Nou, Tarnița, Taula Comuna Parincea Sate: Parincea, Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Poieni, Satu Nou, Vladnic, Văleni Comuna Plopana Sate: Plopana, Budești, Dorneni, Fundu Tutovei, Ițcani, Rusenii Răzeși, Rusenii de Sus, Străminoasa, Țâgâra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mini s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o)făt să rămâi neales pără s-or tâlni scrisorile dum(i)sale și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Drept urmare, menționăm cercetările de suprafață și sondajele efectuate pe raza județului Iași de către V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, în 1977, la Jigoreni-Țibănești (punctul La Școală), de C. Iconomu la Ciortești (punctul Schitul Vechi), în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele VIII-IX. Cercetare N. Zaharia și Em. Bold, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 315; Teodor 1997c, p. 57. 20. Brădicești (comuna Dolhești), județul Iași a) Cotu Perjului: pe dreapta drumului spre „Podu Oprii”, la vest de sat, s-au identificat fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare C. Iconomu, 1979. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131; Teodor 1997c, p. 57. b
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților de moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și cozi stăteau pe proprietatea altor doi „nobili”. Tot așa, din rândurile acestei mici boierimi s-au ridicat marile familii boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel de prag
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate, comune și târguri înzestrând țara cu mănăstiri, biserici, școli pentru formarea preoților, au fost inițiate de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432), fiul lui Roman Mușat. Satele își aveau propriile conduceri, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]