17 matches
-
reușesc să supraviețuiască antrenamentului unui cavaler natar în exprimarea curentă expresiile abur și vapori de apă se folosesc alternativ cea mai mare parte a vulcanului este situat pe coastă și a fost erodat pentru a forma largul mării în perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare auguste nu a fost activă din punct de vedere politic și nu a avut copii astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire răgazul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Aral. Iurucii de azi în Turcia se deosebesc de turcii propriu-ziși prin acea că au tenul de culoare mai deschisă, uneori sunt blonzi, neavând cel mai adesea trăsături mongolo-turanice, și în consecință greu de distinși de europeni, asemănători întrucâtva ciuvașilor, permienilor mordvinilor, carelienilor sau udmurților din Urali sau chiar cu triburile arctice de pastori de reni de mai la nord înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
În geocronologie, lopingianul - denumit și permian târziu sau permian superior - este ultima din cele trei serii sau epoci geologice în care este împărțită perioada permiană, de la sfârșitul erei paleozoice. A început în urmă cu 259,8 (± 0,4) milioane de ani și s-a încheiat în urmă cu 252,17 (± 0,06) milioane de ani. A fost precedat de guadalupian și succedat de triasicul inferior
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
unde se află unii dintre cei mai înalți munți de pe Pământ. Trei dintre aceștia, munții Tien Shan, Kunlun și Qinling, datează din perioada Paleozoica de ridicare muntoasă (orogeneza), care a început în perioada Carbonifera și s-a terminat în perioada Permiana, când toate porțiunile de pământ ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Munții Himalaya, sunt de origine mai recentă. S-au format când sedimentele odată depozitate într-o mare mezozoica, numite “tethys”, au fost strânse
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
și restul "Câmpiilor Înalte" la nord. La est, structura geomorfologică de tip faleză, numită Caprock Escarpment (vedeți fotografia din Infocasetă), o formațiune extrem de lungă și având o denivelare abruptă de circa 100 metri, face delimitarea între Llano și câmpiile roșii permiene ale Texasului, iar la vest o structură similară, numită Mescalero Escarpment, face demarcarea între Llano și valea . La sud, nu există o demarcație naturală, Llano integrându-se treptat în Platoul Edwards, în apropierea localității Big Spring. Această regiune geografică se
Llano Estacado () [Corola-website/Science/321659_a_322988]
-
suprapuse celor din carbonifer. După scurt timp, acestea au fost corelate și echivalate cu stratele descrise în Marea Britanie ca "New Red Sandstone" și "Magnesian Limestone", iar în Germania ca "Rotliegend" și "Zechstein". Și alte denumiri date unor subdiviziuni ale perioadei permiene (mai ales ale permianului inferior) sunt legate de aceeași zonă geografică mai largă din partea europeană a Rusiei și Kazahstanului: "cisuralian "(regiunea de „dincoace de Urali”, la vest de șirul muntos)", asselian, sakmarian, artinskian, kungurian". În limba română, cuvântul „permian” (pronunțat
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
Aktobe din vestul Kazahstanului (). La fel ca în cazul multor perioade geologice vechi, stratele de referință sunt bine cunoscute, dar datarea lor exactă este supusă unor variații de câteva milioane de ani, în funcție de autori. Comisia Internațională de Stratigrafie împarte perioada permiană în trei serii (sau epoci): cisuralian (298,9 ± 0,15 până la 272,3 ± 0,5 milioane de ani în urmă), guadalupian (272,3 ± 0,5 până la 259,8 ± 0,4 mil. de ani în urmă) și lopingian (259,8 ± 0
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
în literatura mai veche, este folosită și o altă diviziune a permianului, în două părți, numite seriile „Rotliegend” (302 până la 258 milioane de ani în urmă) și „Zechstein” (258 până la 251 milioane de ani în urmă). În acest caz, perioada permiană este denumită Dyas, prin analogie cu Trias (Triasic), care cuprinde trei subdiviziuni. Nivelul mării în permian era destul de scăzut. Toate continentele erau unite într-o masă de pământ uriașă numită Pangaea. Totuși, adâncimea coastelor era destul de mare, ceea ce probabil a
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trăit în comunitate cu celelalte limbi fino-ugrice, fiind din aceeași familie cu limbile samoede, turco-tătare, mongole și mandsu-tunguze. Cu multe mii de anii în urmă, comunitatea fino-ugrică s a desfăcut în două. Una din aceste ramuri este a limbilor finice (permiană, ceremisă, fineză sau finlandeză, estoniană, laponă), cealaltă ramură este a limbilor ugrice (vogula, ostica, maghiara). Această ramură s-a deplasat de pe partea sudică a munților Ural mai întâi spre sud-est, apoi spre apus, astfel că încă din veacul al III
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grija statului, atîta alcolism, atîția adulți în închisoare sau lipsă de locuințe. Sînt chestiuni fechi, dar oamenilor trebuie să li se reamintească aceste lucruri. Raportul seismologic este singurul cu limbaj tehnic pentru că se referă la o analiza a anumitor eșantioane permiene profunde care ar putea avea faloare comercială. F-am pus un dicționar de termeni științifici pentru a fă ajuta. — Vă mulțumesc, spuse Lanark, luînd servieta. Sînteți doamna Schtzngrm? — Da, Eva Schtzngrm. Mai e o chestiune care fă privește personal, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
unor condiții optime de formare . Semnalate încă din anul 1883 de un căutător de aur (Cass Hite), podurile naturale au fost cunoscute de indieni cu aproximativ 2000 ani înainte. Podurile naturale de aici din Utah sunt sculptate în formațiuni grezoase permiene (gresii silicioase albe, dure, rezistente și gresii marnoase roșii, moi), însă pe teritoriul SUA se mai întâlnesc poduri în travertin (centrul Arizonei), poduri în calcare (Virginia), poduri în roci vulcanice (Yellowstone). I.1.2. PARCUL NAȚIONAL YELLOWSTONE În zona Munților
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
gresia de Fuzaru, cea mai tare rocă a regiunii. Un aspect cu totul aparte al regiunii îl reprezintă prezența petrolului și a sării. Discuțiile asupra vârstei sării au dus la diferite păreri care concluzionează că sarea ar fi de vârstă permiană (I.P.Voitești), tortoniană (S.Athanasiu) sau aquitaniană (L. Mrazec si G.Macovei ). Sarea apare sub formă de masive, totdeauna în anticlinale și de obicei în Subcarpații externi. Pe teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]