101 matches
-
KRAMER Autori: Obreja Andreea Coordonator: Dimitriu Bogdan-Ioan Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Tehnologie Protetica Lucrarea de față prezintă o orteza peronieră mobilă în sistem Kramer. Sistemul Kramer este un dispozitiv care asistă dorsiflexia labei piciorului cu poziționarea piciorului printr-un sistem de articulații duble la nivelul gleznei.Sistemul prezentat are un design inovativ care realizează rotația externă a piciorului pentru poziționare
ORTEZA IN SPIRALA.DEZVOLTAREA SISTEMULUI PERONIER by Obreja Andreea () [Corola-other/Science/84294_a_85619]
-
secretul, dacă mai mult ca sigur că sfidați vârsta cronologică și mai mult întineriți decât...? Doamna Silvia Urlih: - Da, cred că da, mai mult întineresc decât îmbătrânesc. Povestea mea e simplă. Am fost diagnosticată cu „distrofie musculară progresivă facio scapulo peronieră” boală ereditară. M-am vindecat de această boală în urma morții fratelui meu (leucemie). Eu întineresc, pentru că de atunci, din anul 1993 am renăscut. Mi-am îmbrățișat copilul din mine și am învățat să creștem împreună. Acum am doar 21 de
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1427236259.html [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel carpian Strivirea nervului ulnar la cot Leziunile nervului radial Lezarea nervului peronier Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni Nervul oculomotor Nervul trigemen Nervul facial Nervul acustico-vestibular Nervii caudali(IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
4.14. genunchi-sold; 4.15. încheietura mâna; 4.16. încheietura mana-deget; 4.17. lombo-sacrata; 4.18. genunchi-glezna-picior; 4.19. sold-genunchi-glezna-picior; 4.20. picior-glezna; 4.21. sacro-iliaca; 4.22. toraco-lombo-sacrata. În categoriile de orteze prevăzute la pct. 4 se includ: atele peroniere; carpiere; centuri medicale; colier cervical; guler Schantz; lombostat; ciorapi medicinali elastici; genunchiere; glezniere; cotiere; bandaje elastice; bandaje gipsate; bandaje cu rășini; corsete; perne abducție; susținători plantari (talonete); încălțăminte ortopedica; orteza pentru coxalgibandaje gipsate. 5. Mijloace și dispozitive de mers: 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127728_a_129057]
-
secțiune; 5. linia distală de rezecție: o secțiune; 6. ganglionii limfatici: adiacenți, proximali sau distali de tumoră. 12. EXTREMITĂȚI 12.1 Amputația în boala ocluzivă vasculară Orientarea piesei: 1. Extirparea mănunchiurilor vasculo - nervoase: femural, popliteu, tibial posterior și a vaselor peroniere: a. se așează extremitatea pe masa de disecție cu suprafața posterioară în sus. Disecția se efectuează mai repede dacă un asistent ține fragmentul și ajută la retracția lambourilor; b. incizia longitudinală a pielii la nivelul liniei mijlocii a regiunii poplitee
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
femurale și poplitee; f. adâncind inciziile descrise la punctele "b" și "c" în regiunea tibială posterioară, secționăm mușchii gastrocnemian și solear și tendonul calcaneului. Așa cum am văzut, sub septul fascial intermuscular se află mănunchiul vasculo - nervos tibial posterior și vasele peroniere. g. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia nervilor sciatic și tibial posterior până la locul unde ultimul nerv se alătură vaselor poplitee; h. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia vaselor femurale și poplitee
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
întregului mănunchi vasculo - nervos tibial posterior până la porțiunea cea mai joasă a inciziei pielii și se face o secțiune transversală la acest nivel. Manunchiul poate fi excizat împreună cu porțiunile faciale și musculare învecinate. k. în final, se face excizia vaselor peroniere împreună cu fibrele musculare invecinate; aceste vase sunt localizate în spatele peroneului și al membranei interosoase, în interiorul fibrelor musculare ale flexorului lung al halucelui. 2. Extirparea mănunchiului vasculo - nervos tibial anterior: a. se așează extremitatea cu suprafața ei anterioară în sus; b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel carpian Strivirea nervului ulnar la cot Leziunile nervului radial Lezarea nervului peronier Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni Nervul oculomotor Nervul trigemen Nervul facial Nervul acustico-vestibular Nervii caudali(IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Hemimelia fibulară sau aplazia de peroneu, aplazia razei externe (peroniere) este o malformație congenitală longitudinală a membrelor inferioare caracterizată prin absența parțială sau completă a fibulei (peroneului). Este cea mai frecventă ectromelie longitudinală a membrului inferior. Prevalența este estimată la 1/50.000. O predilecție ușoară masculină a fost raportată
Hemimelie fibulară () [Corola-website/Science/328774_a_330103]
-
un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
află pe fața posterioară a articulației talocrurale. El se inseră în fosa maleolei laterale a fibulei; de aici se îndreaptă orizontal înapoi și medial, terminându-se pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului. Acest ligament, acoperit de tendoanele mușchilor peronieri, este situat profund, pare îngropat în grosimea capsulei articulare și dă impresia că ar fi intraarticular, dar nu este. În fractura procesului posterior al talusului are loc avulsia tubercului lateral prin ligamentul talofibular posterior. Fasciculul mijlociu sau "ligamentul calcaneofibular" ("Ligamentum
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
se inseră pe vârful maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală a calcaneului. Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat pe fața sa superficială de tendoanelor mușchilor peronier scurt ("Musculus peroneus brevis") și peronier lung ("Musculus peroneus longus"), participând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane. Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
a fibulei, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală a calcaneului. Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat pe fața sa superficială de tendoanelor mușchilor peronier scurt ("Musculus peroneus brevis") și peronier lung ("Musculus peroneus longus"), participând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane. Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
maleolei fibulare cu un tubercul mic de pe partea postero-laterală a calcaneului. El trece peste 2 articulații: fibulo-talară și talo-calcaneană. Inserția calcaneană a ligamentului calcaneo-fibular se face la 13 mm sub articulația subtalară. Ligamenul este în contact strâns cu teaca mușchilor peronieri. Fibrele sale trec peste capsulă articulație gleznei, fără să se amestece cu cele capsulare. Are lungimea de 20 mm, lățimea de 5 mm și grosimea de 3mm. Rolul său este în primul rând de stabilizare a articulației subtalare. În aproximativ
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar 7) ruptura sau subluxația tendoanelor peroniere (simptomele durere și edem predomină retromaleolar. La examenul clinic trebuie căutată deplasarea anterioară a tendoanelor). 8) entorsa articulației subtalare (se produce printr-un mecanism asemănător entorselor laterale de gleznă. Durerea este maxima la nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
altfel la toate articulațiile, participă 3 tipuri de elemente: osoase, ligamentare și musculare. La elementele osoase, de mare importanță este și valgusul fiziologic al postpiciorului. Ligamentele sunt reprezentate de cele 3 ligamente laterale: talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. Mușchii peronieri sunt stabilizatorii laterali activi. Ligamentele nu intervin doar ca elemente pasive de limitare a amplitudinii mișcărilor articulare, ci și ca organe senzoriale care conțin proprioceptori ce informează centrii motori medulari despre forța, direcția și viteza de mișcare. Acești centrii moderează
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
nu intervin doar ca elemente pasive de limitare a amplitudinii mișcărilor articulare, ci și ca organe senzoriale care conțin proprioceptori ce informează centrii motori medulari despre forța, direcția și viteza de mișcare. Acești centrii moderează stimulii nervoși motori transmiși mușchilor peronieri. Astfel, instabilitatea cronică laterală a gleznei este nu numai rezultatul afectării mecanice ligamentare, ci și al insuficienței elementelor buclei proprioceptive. Anamneza va căuta succesiunea entorselor anterioare și senzația de nesiguranța de la nivelul gleznei. Vor fi evaluate circumstanțele de apariție a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară. Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include: - diminuarea durerii - diminuarea tumefacției - imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare - recuperarea mușchilor peronieri - restaurarea mișcării normale a gleznei Tratamentul conține următoarele faze: a)" faza I de tratament nechirurgical:" Tratează sângerarea și edemul prin: - repaus (mers cu cârjele) - gheată - pansament compresiv (sau cizmă gipsată) - poziție proclivă b)" faza II de tratament nechirurgical:" Consta în
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
extensii și flexii active, cu și fără rezistență). - exerciții pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o rotește, își plimbă piciorul pe ea, o lovește ușor, etc., ca un fotbalist la antrenament). - exerciții pentru întărirea mușchilor peronieri: eversiuni repetate izotonice și izometrice. Această etapa durează între 4 și 10 săptămâni, după care pacienții trec la faza a III-a. c)" faza III de tratament nechirurgical:" Constă în reînceperea activității sportive. Este important ca înaintea începerii exercițiilor să
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
și calcaneo-fibular și o mobilitate subtalară excesivă. Lor li se potrivește tehnica Brostrom cu modificarea Gould. În această modificare, mobilitatea excesivă subtalară este controlată de reconstrucția ligamentului talo-calcanean lateral și refacerea retinacolului extensor. - pacienților cu deficiența sau absența funcției mușchilor peronieri. Aceștia au nevoie de reconstrucția neanatomică potențată care limitează mișcarea subtalară. - pacienților cu picior varus. 1) pasul 1: examinarea sub anestezie. Se caută înclinarea subtalară, comparativ cu partea contralaterală. Se notează proeminența talusului pe partea afectată. Este examinată și translația
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]