21 matches
-
În același fel se adresează slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la Rucăr, aveți vamă a lua, de la maja de pește crap, fie mare fie mic, 7 pești și 2 perperi; maja la morun 9 perperi și 2 juveți și de postav, vilar de Yprin 1 fertun și de Leubia 1 perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați. Și de la maja de ceară 12 ducați și de la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la Rucăr, aveți vamă a lua, de la maja de pește crap, fie mare fie mic, 7 pești și 2 perperi; maja la morun 9 perperi și 2 juveți și de postav, vilar de Yprin 1 fertun și de Leubia 1 perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați. Și de la maja de ceară 12 ducați și de la butoiul de vin 6 ducați
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de la Rucăr, aveți vamă a lua, de la maja de pește crap, fie mare fie mic, 7 pești și 2 perperi; maja la morun 9 perperi și 2 juveți și de postav, vilar de Yprin 1 fertun și de Leubia 1 perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați. Și de la maja de ceară 12 ducați și de la butoiul de vin 6 ducați și de la vita cornută 3 ducați și de la un porc 2 ducați și de la burduf de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
această perioada populația se regăsește în regiunea intermediară dintre Chiscani și Baldovinești, adică pe locul Brăilei și Brăiliței. Numărul locuitorilor din această regiune crește o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerț activ cu peștele prins în balta vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimițându-l cu carele atât în Muntenia și în Moldova, cât și mai departe, până în Polonia, acești locuitori dispun de venituri din ce în ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași de câstig
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
această perioadă populația se regăsește în regiunea intermediară dintre Chiscani și Baldovinești, adică pe locul Brăilei și Brăiliței. Numărul locuitorilor din această regiune crește o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerț activ cu peștele prins în baltă vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimițându-l cu carele atât în Muntenia și în Moldova, cât și mai departe, până în Polonia, acesti locuitori dispun de venituri din ce in ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași de câștig
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
El a dat Muntenegru prima constituție în 1905 la presiunea populației ce dorea mai multă libertate. De asemenea, el a introdus vest-stil European libertatea presei și codul penal după modelul occidental. În 1906 el a introdus moneda națională a Muntenegrului, perperul. Pe 28 august 1910, cu prilejul celebrării jubileului încoronării sale, el a primit titlul de rege, acordat de parlamentul național Skupština. Cu același prilej a fost numit feldmareșal în Armată Imperiala Rusă, o onoare care nu mai fusese acordată anterior
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
știe, o suprafață concav-convexă suportă mai bine o tensiune aplicată asupra sa decât o suprafață plată. Reforma monetară a lui Alexios Comnenul a avut în vedere schimbarea totală a sistemului monetar roman de răsărit. Noul sistem monetar cuprindea trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în perper și invers 3/4 argint și 1/4 aur în aspru (în puritatea aurului și argintului intrau desigur și alte materiale măsurate în părți/milion - 3/4 și 1/4 este suma rotunjită). Având în vedere că nici o monedă nu
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
a avut vreodată puritate 1000/1000 (una dintre cele mai pure fiind un aureus emis de Nero, cu o puritate de 998/1000) și că 3/4 aur înseamnă 750/1000 adică 18 K, putem afirma fără a greși că perperul este din aur și asprul din argint. Ulterior, prin aprecierea argintului față de aur ca urmare a influenței orientale de factură turcică-iraniană-arabă (argintul se folosea în monede într-un procent mai mare decât aurul în tot acest univers musulman, lucru care
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
aprecierea argintului față de aur ca urmare a influenței orientale de factură turcică-iraniană-arabă (argintul se folosea în monede într-un procent mai mare decât aurul în tot acest univers musulman, lucru care ținea și de tradiție) asprul s-a impus în fața perperului care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită aspron "Aspronul" acesta avea greutatea inițială era de 2,8 - 2,9 g, iar spre sfârșitul scolului al XIV-lea
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
s-a naționalizat Drujina nr 487, unitate militară în cadrul Directoratului General al Forțelor Armate. Fiind compusă numai din moldoveni drujina era comandată de Anatolie Popa . La începutul lunii ianuarie 1918, la Chișinău, se organizează Frontotdelul - comitet bolșevic, în frunte cu Perper, Kaabak ș.a. Cu sprijinul unor unități militare ruse bolșevizate scăpate nedezarmate de pe frontul românesc și a unei garnizoane, aceștia au încercat să preia controlul politic asupra Chișinăului și a Basarabiei în întregime. La Bălți, Frontotdelul a impus conducători militari din
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de [[Radu de la Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
gloabele (amenzile), darea calului și muncile prestate în folosul domniei. Monezile, nu prea multe, proveneau în special din comerțul cu străinii, căci local tranzacțiile - chiar și cele de anvergură - se făceau prin troc (schimb în natură).. Aceste monezi (florini, dinari, perperi) ajungeau mai mult în visteria domnească, iar o vreme fuseseră necesari plății tributului către suzeranul ungar. Negustorii ardeleni aveau la dispoziție trei drumuri comerciale: Brașov - Bran - Rucăr - Câmpulung (unde plăteau tricesima) - Giurgiu, Brașov - Pasul Buzău - Brăila și Sibiu - Turnu Roșu
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
din 1527 - 1528, semnat de Radu de la Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa Teleajenului, cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi ) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de boierii: Oancea din
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a da curs cererii autorității supreme din Basarabia de a trimite În Basarabia armata română. Urmare a acestei decizii, Rusia rupe relațiile diplomatice cu România declarându-i război. Ca represalii armata rusă aflată pe teritoriul Basarabiei cu participarea reprezentanților Perper, Levinzan, Rojnov, Cotovschi, etc., decretează la Chișinău stare de asediu. La data de 12 ianuarie 1918 Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, Împreună cu Ion Budișteanu, Ș. Ciobanu, Gh. Turcoman și N. Suruceanu se deplasează la Calarași pentru a Întâmpina trupele românești
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]