65 matches
-
că "omul care s-a pus în mod mincinos sub scutul milei publice ce-ți inspira un persecutat politic, reclamînd în contra unui pretins denunț făcut de voi șnoi?ț, denunț care n-a existat decît în imaginația sa bolnăvicioasă, precum și persecuțiunile politice a căror victimă se pretinde, acest om voiește să se puie sub scutul tinerimei noastre universitare." Întrunirea studențească a avut loc, ca și cea precedentă, în Aula Universității, participanții făcînd "cu unanimitate afară de unu (șease studenți au cerut modificarea
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
D[omnul] Focillon 6, profesor la Sorbona, mi-a spus că mă stimează mult. Voi încerca. V-aș fi, însă, foarte recunoscător, dacă d[umnea]v[oastră] ați face intervenții personale pe lângă toți. Nu cer decât înlăturarea calomniilor și a persecuțiunii, pe care o sufăr de 14 ani de zile! E de ajuns! Vă sărut mâinile și vă mulțumesc călduros. Soția mea vă trimite complimentele sale. Transmiteți, vă rog, cele cuvenite întregii familii. Eu plec diseară la Paris pentru a consulta
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
au stăpânit turcii, dreptul de a înființa o școală și o biserică românească (...) Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă granița fără de a da loc la presupusuri și persecuțiuni; ba oamenii de condiție se feresc de a vorbi în casă românește, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunțe; într-un cuvânt, orice manifestație de viață românească e oprită, rău privită și chiar pedepsită. Pe lângă toate aceste, mai este
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
oarecum dreaptă și rezonabilă, fiindcă nu tinde decât să, conserve un ce care ne aparține sau credem că ne aparține; pe când invidia este o furoare ce nu poate suferi binele altuia. [ 29] Răul ce facem adeseori nu ne atrage atâta persecuțiune și ură ca bunele noastre calități. [ 31] Dacă n-am avea defecte, n-am simți atâta plăcere a le remarca la alții. [ 32] Gelozia se nutrește prin îndoieli; dar îndată ce trece de la îndoială la certitudine, atunci sau devine o furie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
in manu forti et brachio extento viriliter extirpare) îndemnîndu-l la îndeplinirea hotărârii sale și făgăduindu-i, pentru cât va ține campania, scutul și ocrotirea cea mai energică pentru bunurile și drepturile ducelui, dând ordin în acest înțeles episcopului din Agram. Persecuțiunea sisstematică și îndărătnic continuată a bisericii grecești avu un succes vederat. Preste tot institutele bisericești și spirituale ale celor de lege grecească din cuprinsul Ungariei proprie se topeau văzând cu ochii și pe zi ce mergea le amenința primejdia nimicirii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă și se descărcă înfiorătoare în sângeroase drame de persecuțiune în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
opuse acestei cereri îndoielile sale canonice, spuind că nu e competent și că altfel s-a urmat obiceiul, de vreme ce o asemenea funcțiune numai patriarhul din Constantinopol singur are dreptul esclusiv de-a împlini, din care cauză mitropolitul trebui să sufere persecuțiuni nenumărate și-nsfîrșit fu condamnat la exil. Mult mai moale se arătă Dimitrie, arhiepiscopul Bulgariei, care săvârși actul încoronării despotului Theodor pe baza poziției sale autonome și neresponsabile, își atribui el însuși competența de-a unge împărat pe oricine va voi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căpetenie al uniunii. Sub lunga domnie a împăratului Andronic Paleolog (1283 - 1328) începu o reacție în toată forma și hotărâtă, care răsturnă din temelie întreprinderea întreagă a predecesorului său și dete nelimitată putere tendenței contrarie a deplinei despărțiri a bisericelor. Persecuțiunile, permutările și actele de răzbunare ale partidului învingător al adversarilor uniunii cuprinseră tot poporul și ajunseră atât de sus încît patriarhul Bekkus, cel mai sincer părtinitor al uniunii, găsi cu cale de-a preveni furtuna amenințătoare prin abdicarea de bunăvoie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din Macedonia în statornicele șesuri ale frumoasei țări dunărene, lucru la care îndealtmintrelea erau și nevoiți prin multiplele persecuțiuni ale guvernului bizantin. În suta a zecea s-așezară pe pământul Valachiei pecenegii, iar aceștia făcură loc cumanilor, ce au stătut timp îndelungat pe locurile acestea (1083 - 1220). Dar și în vremea stăpânirii pecenegilor coloniștii români n-au încetat de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența educativă pe care statul îl exercită în alte țări, prin corectitudinea actelor sale, asupra conștiinței cetățenilor. Vechi și drepte vederi de cuviință și de echitate se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cu luna! D. C. A. Rosetti zice că ținta d-sale e omul? Da, orice om din lume, căci e cosmopolit în privirea tuturor; o singură rasă de oameni s-au bucurat de ura d-sale specială și de persecuțiune - rasa română. Între oamenii pe cari, cu patru clase primare, ba și mai cu puțin, i-a 158 {EminescuOpXIII 159} ridicat de la rachierie ori de la făclierie, din subcomisariate de poliție și de la corectura gazetei sale vom găsi tot soiul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în rang, bunăoară de mareșalul Principelui, ci... de-un subprefect. După asemenea formalitate ierarhică credem că subprefecții maghiari trebuie să fie prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai numeroasă, reproducem următoarele după "Telegraful romîn" din Sibiiu: Ziarul "Egyetertes", organul principal al unei partide cu popularitate în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de pământ. [23 octombrie 1882] 208 {EminescuOpXIII 209} ["CÎND ANTISEMITISMUL E LA ORDINEA ZILEI ÎN GERMANIA... Când antisemitismul e la ordinea zilei în Germania, Austro-Ungaria și Rusia, iar România nu mai e singura țară asupra căreia să se descarce oprobriul persecuțiunilor, e interesant a lămuri, ca termen de comparație, situația juridică și socială pe care-au avut-o evreii pân-la 1848 în Austria. Cată să premitem următoarea considerație. Afară de calități pe cari evreii le vor fi având ab antiquo, de la strămoșii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atunci când erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la persecuțiunea naționalităților decât în detrimentul lor. Căci ori[ce] persecuțiune e o sumă [de] putere vie cheltuită în zădar care, întrebuințată în munca pentru ridicarea rasei maghiare, ar fi roditoare, pe când astfel e stearpă și n-are alt rezultat decât a împiedeca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la persecuțiunea naționalităților decât în detrimentul lor. Căci ori[ce] persecuțiune e o sumă [de] putere vie cheltuită în zădar care, întrebuințată în munca pentru ridicarea rasei maghiare, ar fi roditoare, pe când astfel e stearpă și n-are alt rezultat decât a împiedeca și pe ceilalți în dezvoltarea lor. ["A SPUNE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimicească. Inimici cât frunza și iarba, dar amici nici unul n-a avut de când e subjugat; și el ca prin minune totuși n-a pierit, el totuși esistă, necăjit și îmbrîncit ce e drept, dar sănătos, moral și vânjos, și - dovadă persecuțiunile sistematice - el încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe la toate tribunalele. Iată ce este legea acea vestită de naționalități pentru care toleranța maghiarilor în ochii Europei nepreocupate este cel mai frumos fenomen a secolului. Este o lege făcută cu rezerva mentală de a nu o respecta, este sorgintea persecuțiunei naționalităților, - și nu ne sfiim a zice, este sorgintea ruinărei patriei, pentru că printr-însa se dezrădăcinează din inimele, cetățenilor statului, respectul cătră sfințenia legilor ce negreșit trebuie să conducă la demoralizarea generală. Este într-adevăr un lucru curios într-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aflăm nici o bază pe care s-ar putea realiza o adevărată și sinceră frăție intre noi și ei, nu vedem egalitate numai în darea de bani și de sânge și afară de acestea pe toate terenele numai umiliri, de considerări și persecuțiuni nedemne de frați. [17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876] TURCIA ["PENTRU A NEUTRALIZA EFECTELE... Pentru a neutraliza efectele conferenței, Poarta au hotărât introducerea de reforme constituționale în tot imperiul înainte de întrunirea plenipotențiarilor la Constantinopole. Prezidentul comisiei extraordinare ce funcționează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e cu mult mai bună decât acolo unde ei se bucură de ea; de aceea geme Rusia de ei, de aceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagra speculațiune, evreul e - acasă, iar vaietele și plângerile contra persecuțiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea vom rezuma judecata în forma unui fetva al șeicului -ul-Islam zicînd: Legea zice că cine conspiră cu străinii în contra instituțiilor țării și a poporului în mijlocul căruia trăiește este un trădător. Merită un trădător drepturi? NU. III Sub titlul "închipuitele persecuțiuni în contra evreilor" " Romînul" publică două adrese, una a delegaților societății "Romînizarea ", alta semnată de vro 20 de persoane, prin cari se desmint știrile aduse de ziarele străine. Pentru noi cea dendîi e mai importantă, căci ni arată singura cale pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-ar fi folosit tânărului bard? [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 309} CHESTIUNEA EVREILOR ["UN CORESPONDENT... "] Un corespondent din Vaslui al "Telegrafului face o dare de samă despre așa-numitele persecuțiuni ale evreilor pe care o reproducem în parte[a] ei materială, eliminând însă toate apreciațiile câte privesc gruparea politică în țară. [14 ianuarie 1877] ["PROTOCOLUL FINAL AL CONFERENȚEI... "] Protocolul final al conferenței s-au încheiat și s-au iscălit, membrii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tratamentul lor reprezentând o sumă totală de 592 de zile", cu rezultatele menționate de doctorul Bottez în felul următor: "Unul din alienați, Alexandru Gheorghiu, care intrase în cura acestui ospiciu la 2 augustu, cuprinsu de mania acută cu idei de persecuțiuni, au ieșit deplin vindecat la 24 octombrie după un tratament de 84 zile. Altul, Dimitrie Sasu, intrat la 16 Augustu suferind de alcoolism cronic, a încetat din viață în ziua de 13 septembrie (sic) după 28 zile de tratament. Rămân
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația de a simpatiza pe creștinii de peste Dunăre, pe când Europa se arată indiferentă față de ei. Pentru câteva pretinse cazuri de persecuțiuni evreiești, cancelariile occidentale s-au arătat ostile nouă ani de zile. Cum de nu se mișcă acum pentru apărarea creștinilor din Imperiul Otoman? România însă nu va putea păstra veșnic tăcerea. Trebuie să țină seama toate guvernele de starea spiritelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația de a simpatiza pe creștinii de peste Dunăre, pe când Europa se arată indiferentă față de ei. Pentru câteva pretinse cazuri de persecuțiuni evreiești, cancelariile occidentale s-au arătat ostile nouă ani de zile. Cum de nu se mișcă acum pentru apărarea creștinilor din Imperiul Otoman? România însă nu va putea păstra veșnic tăcerea. Trebuie să țină seama toate guvernele de starea spiritelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]