172 matches
-
într-al doilea nu intru niciodată...”. Al doilea adăpost (nevizitat) reprezintă posibilitatea altei confesiuni, alt eventual templu în situația vreunei revelații de forță pe insula nepopulată. Pretextul adevărat al firului narativ rămâne epistola pe care, din Tel-Aviv, Rebecca o expediază personajului-narator. Femeia are o identitate reală: „Într-o copie a foii de naștere de la Maternitatea Filantropia, a chemat-o Rivka Raveca Lungu, după aceea apare, în paranteză, la un loc și cu numele real, Shapira, ca pe tatăl ei. (...) În mapa
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/678/ [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
VAKULOVSKI e primul rockman din trilogia „TOVARĂȘI DE CAMERĂ” (care, de fapt, e un roman sută la sută și poate fi citit și fără ce va urma). O trilogie prin care trece Prutul, prima parte fiind despre studenția chișinăuiană a personajului-narator, „tema” trilogiei fiind colegii lui de cameră din timpul studiilor. Personajul homodiegetic ține scheletul „Tovarășilor...” (în jurul lui învîrtindu-se cu grație celelalte personaje, întîmplări, idei), el face facultatea la Chișinău exact în perioada marilor schimbări sociale, 1989 - 1993 (primul volum), apoi
Noutăţile editurii Editura Cartea Românească la Librăriile RALU by http://www.zilesinopti.ro/articole/1620/noutatile-editurii-cartea-romaneasca-la-librariile-ralu [Corola-blog/BlogPost/99717_a_101009]
-
bani, între altele, pentru chirie, pentru haine elegante și plăci de vinilin, cu muzică elevată, pentru patefon. Câte zile mi-aș permite să înnoptez azi la orice hotel din capitală, cu banii obținuți din salariul de profesor (titular)? Din mărturia personajului-narator, deducem că profesorul respectiv nu era deloc mulțumit cu posibilitățile. Cât de înalt era atunci standardul de viață? Iernile se petreceau la schi, în Predeal ori la Sinaia, cinematografele, teatrele erau pline de spectatori, din librării dispăreau destul de repede edițiile
Lego ergo sum (Articol ideatic) by http://revistaderecenzii.ro/lego-ergo-sum-articol-ideatic/ [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]
-
cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
este o serie de trei de române de aventură, scrisă de autoarea americană Suzanne Collins. Trilogia este formată din cărțile: "Jocurile foamei" ("The Hunger Games", 2008), "Sfidarea" ("Catching Fire", 2009) și "Revoltă" ("Mockingjay", 2010). Această carte,are în vedere un personaj-narator feminin, Katniss Everdeen, care trăiește în Districtul 12,în cel mai sărac cartier,numit Filon. La a 74-a ediție a Jocurilor, sora să Primrose este aleasă și Katniss se oferă voluntar în locul acesteia. Celălalt tribut este Peeta Mellark,care
Jocurile foamei (trilogie) () [Corola-website/Science/325931_a_327260]
-
pe două niveluri: macrotextual și microtextual. La nivel macro, textul, montat pe clasica tehnică a manuscrisului găsit, sare dintr-un compartiment în altul, variind prin compoziție ritmică. Prima parte este evocarea la persoana întâi a mai multor secvențe din viața personajului-narator, într-o succesiune cronologică pe o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani. Ritmul este unul allegro. Spațiul și timpul se schimbă rapid (salturi microtextuale), creând senzația de săritură dintr-un tren în altul, cum chiar naratorul-personaj, într-o
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
vede lumea exterioară, camera, peretele de lânga pat, patul; și satul Tântava, care se opune orașului. Toate aceste spații sunt cenușii, spații de pedeapsă, cu oameni reduși parcă la mecanica primară a nevoii de hrană. În romanul ,Orbitor’’ avem un personaj-narator pe nume Mircea (nume care provine probabil de la prenumele slav ,Miroslav / Mirco’’ și care înseamnă ,slava Păcii’’), nume care este și al autorului. Acest fapt dă o tentă autobiografică romanului, autorul împrumutând numele său personajului principal. Avem o ficțiune (cea
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
Jurnalul unui om flămând, textul cu care se deschide micul volum, personajul-narator se pomenește... figurant într-un videochat erotic, asta pentru că e șomer și trebuie să-și întrețină într-un fel sau altul familia. În Mama ei de poezie, același personaj-narator se decide - din aceeași lipsă de bani - să jefuiască o bancă, însă e dat de gol de chiar condiția lui de poet: portarul îl recunoaște și-i reproșează că i-a acordat o notă mică la un concurs de poezie
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
ipocrizie și oportunism. Prin erou, autorul a dorit, pe cât se poate presupune, să își proiecteze modelul creatorului perfect: lucid, echidistant, sensibil și sincer, capabil să scrie numai în ceea ce crede, fiindcă opulența îi conferă verticalitatea morală absolut necesară. Și celălalt personaj-narator, d-na T., este onestă în scrisorile cu un caracter de confesiune, întrucât comerțul cu mobilier modern și elegant, adus din Germania, îi asigură independența materială. În cele două romane (Ștefan nu face nici el excepție), eroii scriu nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cunoaște, întreaga problemă complexă de metodă în tehnica romanescă este dominată de punctul de vedere sau relația pe care naratorul o întreține cu povestirea 383. După centrul de orientare al cititorului concret, acesta poate fi de trei feluri: auctorial (perspectiva personajului-narator), actorial (perspectiva personajului actor) și neutru (o simplă "cameră de luat vederi"). Diferențele sunt importante atât din punct de vedere perceptiv (psihic), temporal, spațial și verbal 384. Profunzimea perspectivei în schimb, stabilește diferența dintre "perspectiva cu", "din spate" și "din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
deștept (intuitiv), poate chiar viclean sau prost (neinstruit), inocent, încercând să se adapteze și să înțeleagă noua realitate (a societății urbane și „civilizate” din perioada de după 1944) prin intermediul unei percepții de ordin arhetipal. „Magicul” rezultă tocmai din această perspectivă a personajului-narator, care privește lumea cotidiană, banală, „reală”, desacralizată, cu ochii mirați și neîncrezători ai unui primitiv (calitatea de excepție a prozei constă în „primitivitatea” limbii personajelor, înțelegând prin aceasta caracterul ei de limbaj „prim”, netrucat, ingenuu, viguros). Limbajul este de fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
uneori memorabile. O „urmare” - sau o întregire - a acestor pagini, cu aceeași recuzită și în parte cam cu aceleași personaje, este Moștenirea tinichigiului (2000), unde sunt incluse povestiri în care încărcătura epică este mai consistentă și mai diversă, iar figura personajului-narator (în ipostaza lui de copil și adolescent) mai reliefată. Aceeași scriitură - de data aceasta îmbogățită cu instrumentarul publicistului de idei, dar și cu un indubitabil caracter beletristic, evoluând pe tărâmul memorialului eseistic sau al reportajului literar de calitate - se întâlnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
un ziarist, a cărui biografie (asemănătoare cu a autorului) ilustrează ideea centrală a romanului - viața omului este supusă fatalității. Alternarea relatării naratorului cu confesiunile personajului principal, tonul general, ritmul precipitat dau un oarecare dramatism textului epic. Interesant este și profilul personajului-narator, purtătorul de mesaj în privința sensului și eficienței literaturii. Femeiea, eterna poveste... (1945) este o încercare nereușită de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
caracterizează schițele și nuvelele publicate după 1923. În personajul Iisus din Fiul Omului, autorul își proiectează propria-i frământare sufletească, veritabilă luptă între credință și tăgadă, provocată de imensa suferință umană. O altă schiță, Revenire, relatează o întâmplare ce probează personajului-narator infinita reîntrupare a sufletelor, iar câteva „inscripții pe cristalul de gheață” se desfășoară poematic pe arcul unei simțiri delicate, subtile. În schimb, Subiect de nuvelă și îndeosebi Truică șefu arată o înclinație spre zugrăvirea unui personaj și a unui mediu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
dat nu în sectorul de graniță al lui Ragaiac, ci în acela al lui Iliad, care, opac la „idealul” care îi cade în brațe pe neașteptate, o trimite înapoi peste graniță, spre disperarea locotenentului. Rusoaica este aceea care polarizează energiile personajului-narator, miza majoră a acestuia, care, odată adjudecată, ar însemna depășirea de sine și, consecutiv, instalarea în identitatea profundă, inalienabilă. Dincolo de trama polițistă către care se orientează în partea a doua fluxul evenimențial (scena tentativei de capturare a contrabandistului Serghie Bălan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
230 6.2. Opoziția "mod" și "zonele de indeterminare" (R. Ingarden) / 233 6.3. Personajul-narator și personajul-reflector la începutul narațiunii / 237 6.3.1. Opoziția "mod" și distincția lingvistico-textuală dintre începuturile de text "emice" și "etice" / 248 6.4. Reflectorizarea personajului-narator în operele lui Katherine Mansfield, James Joyce și Thomas Mann / 254 6.4.1. Katherine Mansfield, The Garden Party / 256 6.4.2. James Joyce, Ulise / 259 6.4.3. Thomas Mann, Muntele vrăjit / 266 6.4.4. Situația narativă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de cea a personajelor / 286 7.1.7. Colocvializarea vorbirii naratorului / 287 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal / 289 7.1.9. De la stilul indirect liber la situația narativă personală / 291 7.1.10. Continuum-ul auctorial-personal și reflectorizarea personajului-narator / 292 7.2. De la situația narativă auctorială la cea la persoana întîi / 295 7.2.1. Naratorul auctorial în Pumpernickel / 297 7.2.2. Naratorul la persoana întîi periferic / 302 7.2.3. De la narațiunea la persoana întîi cvasiautobiografică la
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
citește în gînd. Se acordă o atenție deosebită numeroaselor clișee stilistice, formulărilor extravagante ale domnului Deasy și cîtorva fragmente care conțin informații alese oarecum arbitrar și scoase din context. Dacă ar fi să pun conținutul acestui pasaj în gura unui personaj-narator, înșelesul său ar fi schimbat în mod semnificativ. Fragmentul astfel modificat nu ar mai pune accentul pe impresiile subiective pe care scrisoarea le creează în conștiința unui personaj-reflector, Stephen, ci mai degrabă pe conținutul concret al scrisorii. Acest experiment de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod semnificativ. Fragmentul astfel modificat nu ar mai pune accentul pe impresiile subiective pe care scrisoarea le creează în conștiința unui personaj-reflector, Stephen, ci mai degrabă pe conținutul concret al scrisorii. Acest experiment de transpunere arată că substituirea unui personaj-narator cu unul reflector poate avea ca efect o schimbare decisivă în enunțarea narativă. În consecință, a fost arătat faptul că opoziția narator-reflector conferă forme structural opuse reprezentării medierii într-o narațiune. 3.1.4. Cercul tipologic După ce am demonstrat semnificația
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Hamburger, nu sînt doi naratori în roluri diferite care se confruntă unul cu celălalt la granița persoana întîi/persoana a treia a romanului, ci există doar o funcție narativă impersonală, care de obicei nu poate fi asociată cu noțiunea unui personaj-narator personalizat, precum și un narator la persoana întîi care apare "în persoană" și de ale cărui Aici și Acum din cadrul actului narativ cititorul este mereu conștient. Hamburger conchide astfel că narațiunea genuină se produce doar la persoana întîi: un narator personalizat
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]