706 matches
-
50: "Escatologia occidentală", respectiv "Teologia după revoluția copernicană"2. În orice caz, pare să nu fie deloc întâmplător faptul că primele critici intelectuale ale totalitarismelor politice (nazist și stalinist, în înțelegerea Hannei Arendt) apar din orizontul existențial, mai precis al personalismului. Dacă în acest opuscul (care nu-i scade cu nimic calitatea) Voegelin lasă cumva neproblematizată "realitatea în sine", această sarcină o îndeplinește cu asupra de măsură Gregory Vlastos într-un alt opuscul intitutlat Christian Faith and Democracy 3 și publicat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în filosofia organicista a lui Hegel? (p. 81) Aici apare remarcă extrem de interesantă potrivit căreia teodiceea (adică rezolvarea pe cale rațională a problemei râului) nu trebuie să se lipsească de sentiment (în care interpretez o altă formă de a pleda pentru personalism ca valoare a existenței în măsura în care sentimentul reprezintă o trăsătură distinctiva a persoanei): "Nu se poate spune cu certitudine ce este mai surprinzător în acest punct al speculației hegeliene: rațiunea imperativa, ordonatoare a lumii, care forțează istoria în revelația spiritului, sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ce rămîne însă în locul lăsat gol de inapetența lui Ionescu pentru o astfel de ideologie? Un fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Iordan Datcu Și viața și opera lui C. Rădulescu-Motru au făcut obiectul unui număr apreciabil de ecouri în presa vremii, dar și al unor cărți, precum cele semnate de Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru (1927), Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru, filosof al culturii (1987), D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru (1990), Viorel Cernica, C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000), la care se adaugă Bibliografia
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
formă de aplicații practice. Cunoștințe pe care filosoful avea să le utilizeze în lucrările sale, cum avea să mărturisească: ,multe din caracterizările pe care le-am dat mai târziu despre sufletul țăranului român și pe care le-am publicat în Personalismul energetic, în Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
și arivism". D. D. Roșca vedea în el ,un exponent al culturii române în cadrul european", iar Nichifor Crainic îl lăuda pe ,exemplarul academic de o distincție occidentală". Vasile Băncilă, referindu-se la una dintre lucrările reprezentative ale filosofului, scria că ,personalismul energetic ne apare ca o adevărată filosofie a culturii europene". G. Bogdan-Duică aprecia, în 1923, că lucrările de psihologie ale lui Motru ,sunt la înălțimea cercetărilor din universitățile apusene", iar C. Georgiade opina că psihologul român se clasează în aceeași
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de expresie, spre a-și propune viziunea proprie. Creația este astfel interpretată printr-o prisma dialectica. Lupta reprezintă mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe care a citit-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie publicată în Analele Academiei Române. Din păcate, nimeni n-a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
să o stimuleze și s-o proteguiască și în anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei Völkerpsihologie germane, a fost determinarea formulei sufletești a românului. Lucrările sale fundamentale, citite cu folos și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
povesti!), dl Marino denunță o deturnare a lor personală, un destin simpatetic...inevitabil: "În România idiosincrasiile personale sînt mult mai puternice decît ideile, decît adeziunile ideologice. Ești simpatic, nu ești simpatic - asta este totul. Trăim într-o țară de un personalism acut, plină pînă la sufocare de subiectivism, în care ideile nu au un mare prestigiu. Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden, nu este și sociabil, nu este și telegenic, curtenitor, el nu are nici o șansă". Depinde
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden, nu este și sociabil, nu este și telegenic, curtenitor, el nu are nici o șansă". Depinde pe ce latură abordăm chestiunea! Firește, ideile, atîtea cîte există în țara noastră "de un personalism acut" (ar fi oare preferabilă o țară în care personalitatea să nu fie disociată?), sînt exprimate, ca pretutindeni în lume, de ființe particulare, cu anume însușiri, cîteodată cu ceea ce se cheamă carismă (nici măcar mondenitatea autorilor nu ni se pare un
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
urmă s-a născut filosoful și psihologul român Constantin Rădulescu-Motru. A fost unul dintre promotorii psihologiei experimentale în România și a înființat și condus „Societatea română de filosofie“, precum și diverse periodice („Analele de psihologie“, „Revista de filosofie“ ș.a.). Concepția sa, „personalismul energetic“, consideră ca scop al evoluției cosmice formarea și desăvârșirea personalității umane, deasupra căreia postulează personalitatea divină. Luni, 3 februarie Johann Gutenberg Se împlinesc 535 de ani de la moartea tipografului german Johann Gutenberg. A inventat tiparul cu litere mobile (în jurul
Agenda2003-5-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280643_a_281972]
-
cu transmisii radio în direct și serial TV 1996 - ,,Noi și Europa”, ,,S-a schimbat schimbarea”, ,, Poveste politică de iarnă” - spectacole complexe multimedia cu transmisii în direct 1997 - înființează Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate 1998 - Înființează Institutul Național de Personalism 1998 - Înființează revista „Pluralitas” 1999 - înființează ,,Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” 1998 - „Au avut românii norocul unei revoluții?” - eseu, Editura Realitatea 2000 - „Re-introducere în Personalism” - eseuri, Editura Realitatea 2000 - Inițiază Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală 2001 - înființează, la 172 de
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
în direct 1997 - înființează Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate 1998 - Înființează Institutul Național de Personalism 1998 - Înființează revista „Pluralitas” 1999 - înființează ,,Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” 1998 - „Au avut românii norocul unei revoluții?” - eseu, Editura Realitatea 2000 - „Re-introducere în Personalism” - eseuri, Editura Realitatea 2000 - Inițiază Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală 2001 - înființează, la 172 de ani de la apariție, noua serie a revistei „Albina” 2002 - Revista ,”Albina” devine ,,Albina românească” publicatie a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, cu un program consecvent
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
2002 - Revista ,”Albina” devine ,,Albina românească” publicatie a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, cu un program consecvent de dezvoltare socio-economică și integrare europeană a ruralului românesc 2002 - până în prezent realizează emisiunea TV ,,Cafeneaua literară” 2003 - lansează în revista ,,Pluralitas” ipoteza Personalismului Diacronic și publică ,,Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru” 2005 - lansează conceptul de „Societate Civilă Transnațională” 2007 - creează un curs de „Meritocrație” aducând contribuții la aprofundarea termenului și aplicarea lui la imperativele democrației românești 2008 - creează, prin
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
stare care nu trebuie trecută cu vederea. Întotdeauna „nota critic-pamfletară a expunerii este remarcabilă prin virulență și pregnanță”. Pamfletarul, poate portretiza critico-satiric, poate prezenta idei, situații, însă, indiferent de conținutul „eminamente critic” al lucrării sale, numai ingeniozitatea expunerii susținută de „personalismul energetic al autorului” poate garanta pamfletului „ținuta lui de ordin literar”, necesară pentru atingerea țelului urmărit. Altfel ar rămâne „o simplă bârfă sau o bălăcăreală”. Indiferent de aspectele pe care le poate îmbrăca un pamflet (direct sau aluziv, deghizat sau
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
românească’’, Editura Științifică, București, 1970) -, Mariana Didu realizează un salt evident în ascensiunea sa lirică, de la efuziuni postsimboliste, romantic, neoromantice ori de la poezia de notație, specifice primelor sale trei volume de versuri, la poeme de o substanțialitate evidentă, în care personalismul energetic (atât de bine definit de Constantin Rădulescu-Motru) se manifestă în deplină libertate. Poemele cu substrat filosofic ale Marianei Didu - multe dintre ele ,,croșetate’’ pornind de la motive descifrate în haloul de tâlcuri și mistere ale unor plasticieni renumiți la scară
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
sărăciei", în niciun caz egalitate și fraternitate, ci "nivelarea mecanică obținută prin teroare". Bolșevismul ar fi "oarecum o ediție corectată și mult adăugită a nazismului hitlerist". Psihologul, elev al lui Wilhelm Wundt, autor al unor lucrări de referință (Puterea sufletească, Personalismul energetic) le dezvoltă și le topește într-una ce depășește reacția spontană, adesea emoțională, aparținând acum specialistului: Comunismul "este dezbrăcarea personalității omenești de orice dotație proprie și diferențială. Este teoria egalității între oameni dusă la exces. Este egalitatea atinsă prin
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
prezentarea în recital a pianistei Elisabeth Sombard. În programul aceleași seri, publicul a avut posibilitatea de a se întâlni cu Eric de Rus. Acesta este specialist în filozofie și teologie și printre altele este asociat al grupului de Etică și personalism, din cadrul Facultății de Filozofie a Insitutului Catolic din Toulouse. Eric de Rus a rostit un scurt dar foarte dens expozeu sub sigla Poezia ca verb muzical, și în lectura proprie 7 dintre poeziile sale , poezii care au fost recitate în
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
zic... Știi tu, Marina, cum își fac albinele regina? și se apropie de ea. Nu înțeleg aceste lucruri.. Dacă îmi spuneți... Vorbește-mi cu tu, Marina, îți repet; vorbește-mi cu tu. Lasă acest impersonal pentru că aici totul e personal, personalism. Păi... păi... nu știu... Se pune ca sămânța... dacă nu îmi spui... Nu, ce te interesează ce fac albinele, draga mea? și apoi vocii interioare: "Taci!" și se oprește. "Draga meu?" Cine a spus asta? Ce e asta "draga meu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mese rotunde" cu tema Concepțiile eshatologice ale lui Dostoievski. Iată și cîteva titluri din programul primei secții: însemnul dumnezeesc la preasfințitul Antonie (Blum) și în opera lui Dostoievski; Prezența lui Dumnezeu în interpretarea lui Dostoievski și Nabokov; Dionisismul creștin și personalismul lui Dostoievski. Atunci cînd sunt punctuale, asemenea demersuri se dovedesc binevenite, de multe ori se uită însă că, dacă panteismul lui Zosima este într-adevăr creștin, autorul romanului înclină, adesea, spre Dmitri Karamazov, un dionisiac fără margini. Dostoievski a fost
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
cu autorii Filocaliei. Cât privește Spiritualitate și comuniune..., cu toate că această carte ne trimite și la unele lucrări anterioare (Braniște 231, Vintilescu 232 sau Schmemann 233), perspectiva ecleziologică în care Stăniloae recitește mesajul mistagogic al Părinților îi este absolut propriu (perspectiva „personalismului comunitar”). Uneori, el comite anacronisme, dintre care cele mai semnificative au fost remarcate de către Andrew Louth, într-un articol din 2002234. Este vorba mai întâi despre schema celor trei funcții ale lui Isus Cristos - Profet, Preot și Împărat -, dezvoltată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în introducere, a fi un om religios înseamnă a stabili un contact direct și personal cu Dumnezeu, pornind de la convingerea că Dumnezeu nu este o abstracție, ci că este o persoană, așa cum omul însuși este o persoană. Este vorba de personalismul puternic al religiei creștine. Spre deosebire de alte religii — mă refer în special la cele asiatice —, în care Dumnezeirea, că nu este Dumnezeu, este un fel de abstracție, este o nirvană, un neant, este o anumită soluție de a te aneantiza și
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
care se referă la o generație nouă de "reprezentanți ce nu sunt corupți sau interesați de foloase proprii". Adrian Petrice, membru în grupul de inițiativă al partidului, a subliniat ideile și principiile care au stat la baza platformei UCDR: "- principiul personalismului, care este o alternativă la individualism (liberali) și colectivism (socialiști): o persoană nu este nici autosuficientă, dar nici nu poate fi considerată o rotiță într-un angrenaj social; fiecare persoană este unică și indispensabilă. - familia, cea mai importantă comunitate, celula
Un nou jucător politic. Ce PARTID tocmai s-a LANSAT by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33051_a_34376]
-
ricchezza della ragione. Denaro, valori, identità, Îl mulino, Bologna, 2011. 9 J. Maritain, Diritti umani e la legge naturale, Vită e Pensiero, Milano, 1976. 10 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 11 Ibidem. 12 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 13 G. Mialaret, Introduzione alle scienze dell'educazione, Laterza, Roma-Bari, 1989. 14 J. Maritain, Humanisme intégral, Fernand Aubier, Paris, 1963. 15 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 16 G. Mialaret, Introduzione alle
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]