282 matches
-
și Fiului și Sfântului Duh<footnote Idem, Mărturisirea credinței ortodoxe, P.G., CLI, col. 766. footnote>. A. Halleux observă: Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia în categoriile unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André de Halleux, Palamisme et tradition, în rev. Irenikon, LIX (1975), nr. 4, p. 481. footnote
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Îmi amintesc și îmi imaginez), Veronica Balaj (Carnavalul damelor, Între alb și noapte și Puzzle venețian) Victor Crăciun (ștefan cel Mare și Sfânt și Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni 1890-2010) Corneliu Leu (Studii, metode și ipoteze de filosofie personalistă), Nicolae Georgescu (Scrisul ca o taină), Sorin Cerin ( Poeme de dragoste și Învață să mori), Ion PachiaTatomirescu (Elegii din Era Arheopterix), Nicolae Bălașa (Vămile apocalipsei plus Viața ca iluzie și clipa ca destin), Theodor Răpan (Evanghelia Tăcerii - Solilocvii, Evanghelia inimii
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
să garanteze prin ele celelalte căi: Cele de conlucrare interstatală printr-o consecventă colaborare interguvernamentală, pe bază de absolută egalitate și total ostilă organismelor care se vor supranaționale. Putem spune și că, pe planul cercetării filosofice independente a unor grupuri personaliste, prin căutarea elementelor de filosofie personalistă în tradiția altor zone ale lumii și a altor religii, s-au făcut pași teoretici spre găsirea elementelor comune de respect între persoane și de universalizare a concepției primordialității existenței și afirmării persoanei umane
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
Cele de conlucrare interstatală printr-o consecventă colaborare interguvernamentală, pe bază de absolută egalitate și total ostilă organismelor care se vor supranaționale. Putem spune și că, pe planul cercetării filosofice independente a unor grupuri personaliste, prin căutarea elementelor de filosofie personalistă în tradiția altor zone ale lumii și a altor religii, s-au făcut pași teoretici spre găsirea elementelor comune de respect între persoane și de universalizare a concepției primordialității existenței și afirmării persoanei umane ca scop, toate celelalte trăsături ale
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
românească” publicatie a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, cu un program consecvent de dezvoltare socio-economică și integrare europeană a ruralului românesc 2002 - până în prezent realizează emisiunea TV ,,Cafeneaua literară” 2003 - lansează în revista ,,Pluralitas” ipoteza Personalismului Diacronic și publică ,,Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru” 2005 - lansează conceptul de „Societate Civilă Transnațională” 2007 - creează un curs de „Meritocrație” aducând contribuții la aprofundarea termenului și aplicarea lui la imperativele democrației românești 2008 - creează, prin portalul internet ” www.cartesiarte.ro
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
o voință explicită care anulează orice considerație privind "viclenia rațiunii" (List der Vernunft) care se folosește de anumite violente pentru a instaura o etapă superioară 1. Deci, fie că este vorba despre interpretarea impersonalistă a istoriei, în maniera hegeliana, fie personalista (faptă ca efect al unei voințe individuale conștiente) prezenta vârșarii de sânge în constituirea republicii (Anglia lui Cromwell, Franța lui Robespierre, Turcia lui Talaat Pasă, Rusia lui Lenin, Germania lui Hitler, etc) reprezintă o realitate pe care nici teoria politică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Human Development, Harvard University Press, Cambridge, 2003. GADAMER, H.G., Îl movimento fenomenologico, Laterza, Roma-Bari, 1994. GALIMBERTI, U., Îl corpo, Feltrinelli, Milano 1993. GARDNER, H., Formae mentis. Saggio sulla pluralità delle intelligenze, Feltrinelli Milano 1999 GOISIS, G., Mounier e îl labirinto personalista, Cedam, Padova 1988. GRANESE, A., Istituzioni di pedagogia generale. Principia educationis, Cedam, Padova, 2003. GUTMANN, A., THOMPSON D., Democracy and Disagreement, Harvard University Press, Cambridge, 1996. HABERMAS, J., Fatti e norme. Contributi ad una teoria discorsiva del diritto e della
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ogni altro sforzo del pensiero umano, sembra per alcuni verși attraversata dal medesimo tormento che accompagnò lungamente la vită di Emmanuel Mounier. Se forse nel filosofo îl tenore della riflessione è più sistematico e più chiaramente indirizzato verso una società personalista e comunitaria, che accolga i valori cristiani considerați ancoră capaci di dare una risposta ai problemi dell'uomo e alla sua aspirazione alla verità, nondimeno anche îl francese è conscio delle difficoltà che și frappongono alla traducibilità politico-amministrativa di questa
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
reunificarea forțelor alternative și propunerea unei idei diferite de Europa în comparație cu aceea a piețelor, specifică neoliberalismului. În planul conținuturilor ideale este nevoie să fie repropus conceptul de solidaritate, înțeles totuși - sau nu în mod exclusiv - nu în sens voluntarist și personalist, ci ca un principiu juridic. Într-adevăr, acesta s-a nascut tocmai pe acest teren și acesta îi este semnificația ce trebuie să fie recuperată: solidaritatea că obligație juridică ce permite instaurarea unor legături în afara celor de tip familial sau
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Institutul Național de Personalism; 7. Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; 8. lansează, la 175 de ani de la apariție, noua serie a revistei Albina, care, din 2002, devine Albina Românească; 9. în revista Pluralitas, lansează ipoteza Personalismului Diacronic și publică Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru; 10. în 2005 lansează conceptul de Societate Civilă Transnațională; 11. ca profesor universitar, creează, în 2007, un curs de Meritocrație și înființează Liga Meritocrației; 12. prin portalul de internet www.cartesiarte.ro, realizează
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. 2. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic și patristic accentuează valoarea persoanei, plecând de la învățătura despre Sfânta Treime. În această perspectivă, accentul nu este pus pe unitatea ființei, argumentată scolastic, ci pe Dumnezeul cel viu al Revelației biblice care se descoperă prin comuniunea de nesfârșită
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se comunică din Persoana Tatălui. La originea tuturor e un Tată Persoană, nu o esență. În Sfânta Treime Tatăl e
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
Intelectualilor de la Sate; Institutul Național de Personalism; • Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; • lansează, la 175 de ani de la apariție, noua serie a revistei „Albina”, care, din 2002, devine „Albina Românească”; • în revista „Pluralitas”, lansează ipoteza „Personalismului Diacronic” și publică Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru; • în 2005 lansează conceptul de „Societate Civilă Transnațională”; • ca profesor universitar, creează, în 2007, un curs de „Meritocrație” și înființează „Liga Meritocrației 2; • prin portalul de internet www.cartesiarte.ro, realizează, din 2008
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
nu este singur în existența lui, ci se află într-un permanent dialog de iubire cu Dumnezeu, înțeles ca Treime de persoane, și cu aproapele său, pe baza virtuților creștine. Și Ortodoxia se prezintă în acest sens ca o teologie personalistă contrară individualismului care caracterizează societățile moderne contemporane. Acest dialog de iubire pe care îl putem înțelege sub forma crucii eliberatoare din Golgota este un dialog impregnat de umanism cu un foarte puternic accent comunitar care vizează transformarea oricărei ființe umane
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. 2. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic și patristic accentuează valoarea persoanei, plecând de la învățătura despre Sfânta Treime. În această perspectivă, accentul nu este pus pe unitatea ființei, argumentată scolastic, ci pe Dumnezeul cel viu al Revelației biblice care se descoperă prin comuniunea de nesfârșită
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se comunică din Persoana Tatălui. La originea tuturor e un Tată Persoană, nu o esență. În Sfânta Treime Tatăl e
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Dumnezeu și om și între oameni o substituire de „euri”, fără desființarea lor ca subiecte libere, într-un ,„noi” comun . În acest punct, Părintele Dumitru Stăniloae propune, plecând de la interpretarea unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie: faptul că aici „iubirea de Dumnezeu, cunoașterea și lumina ne sunt prezentate întotdeauna într-o strânsă legătură” sugerează că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e un reflex al
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Despre existența, misiunea și sobornicitatea Bisericii în Duhul Sfintei Treimi. O abordare din perspectiva teologiei Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae... 1. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic și patristic accentuează valoarea persoanei, plecând de la învățătura despre Sfânta Treime. În această perspectivă, accentul nu este pus pe unitatea ființei, argumentată scolastic, ci pe Dumnezeul cel viu al Revelației biblice care se descoperă prin comuniunea de nesfârșită
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se comunică din Persoana Tatălui. La originea tuturor e un Tată Persoană, nu o esență. În Sfânta Treime Tatăl e
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
la o comuniune asemănătoare cu cea a Sfintei Treimi. Astfel în Hristos, prin suflarea și focul Duhului Sfânt, există un singur Om într-o multitudine de persoane, după spusele teologului Olivier Clement. Când vorbește despre Taina Treimii, teologia ortodoxă este „personalistă” și nu „esențialistă” - tendință care a predominat în Apus. Pentru Părinții Bisericii, unitatea divină nu trimite la esența divină, ci la Persoana Tatălui. „Există un singur Dumnezeu, pentru că există un singur Tată”, al Cărui „nume este superior celui de Dumnezeu
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
Dumnezeu și om și între oameni o substituire de „euri”, fără desființarea lor ca subiecte libere, într-un ,„noi” comun . În acest punct, Părintele Dumitru Stăniloae propune, plecând de la interpretarea unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie: faptul că aici „iubirea de Dumnezeu, cunoașterea și lumina ne sunt prezentate întotdeauna într-o strânsă legătură” sugerează că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e un reflex al
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
boltă ce unește între ele dreptul la existentă, dreptul la libertate și drepturile sociale ale comunității ce se regăsesc ferm exprimate în Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Găsim așadar în Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]