216 matches
-
leg?tură este asigurat? de trei niveluri de galerii suprapuse folosite drept �mprejmuiri. Aceast? amenajare spectaculoas?, destinat? unor vaste scenografii festive, interpreteaz? anumite construc?îi române: hipodromul, vila lui Hadrian de la Tivoli, templul lui Preneste etc. Ansamblul este compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre nord ?i est o re?ea de drumuri care va structura �mprejurimile capitalei vreme de dou? secole. Fiecare nod sau extremitate a re?elei este marcat printr-un monument � biseric?, palat, poart?, obelisc � astfel amplasat conform legilor perspectivei alber-tine. Perspectiv? care permite ?i reprezentarea riguroas? ?i r?sp�ndirea european? a noilor peisaje urbane, �n Italia sau �n alt? parte: axa Casseroului (1564), care traverseaz? Palermo p�n? �n port; Uffizi, la Floren?a (1560) conceput de Văsari (1511-1574) pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i r?sp�ndirea european? a noilor peisaje urbane, �n Italia sau �n alt? parte: axa Casseroului (1564), care traverseaz? Palermo p�n? �n port; Uffizi, la Floren?a (1560) conceput de Văsari (1511-1574) pentru a �nscrie Palazzo Vechio �ntr-o perspectiv? teatral? privind dinspre Arno; place Royale ?i place Dauphine, dorite de Henric al IV-lea la Paris (1604-1606), �ntre altele. Arhitectură civil? �n Italia, �n secolul al XVI-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
reactuali-zeaz? formulă român? a unei s?li �n form? de hemiciclu, �ncoronat? de o colonad?, cu fă?a c?tre proscenium cu peretele s?u de scen? foarte riguros construit, dar permi-? nd deșchideri de-a lungul str?zilor �n perspectiv?. Iar cerul pictat pe plafonul s?lii este o referin?? suplimentar? la teatrele antice neacoperite. Aceast? oper?, ultima a lui Palladio, ne spune �n ce m?sur? acest spa?iu, receptacol spectaculos al jocului teatral, omagiind Antichitatea, �n-scrie �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Cur?îi ?i angaja?ilor domeniului. Toate aceste edificii prezint? o remarcabil? stereotomie. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului �n acela?i timp, Hardouin-Mansart conduce ?antiere regale �n afară Versailles-ului, precum re?edin?a de la Marly (1679-1688), compozi?ie perspectiv? alegoric? axat? pe pavilionul regelui (Soarele) ?i m?rginit? de dou? r�nduri simetrice de c�te ?ase pavilioane mai mici (semnele zodiacului) pentru curteni, de o parte ?i de alta a unor �ntinse bazine de ap?. La Paris, el
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n?elegerea social? ?i artizanal? a goticului a?a cum o au J. Raskin ?i W. Morris. Ei s�nt aten?i ?i la exegeza ra?ionalist? pe care o d? Viollet-le-Duc despre aceast? �n?elegere social? ?i artizanal? �ntr-o perspectiv? modern?, propov?duind potrivirea dintre pro-gramele contemporane ?i mijloacele tehnice al societ??îi industriale. De altfel, natura este sursa de inspiră?ie a nou-lui limbaj ornamental, foarte marcat de ml?dierea vegetal? ?i de exuberan?a floral?, dar ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul. Astfel: Pălăria alb ofero privire obiectivasupra informațiilor, este neutră, este concentratpe fapte obiective și imagini clare, stsub semnul gândirii obiective. Pălăria roșie dfrâu liber imaginației și sentimentelor, ofero perspectiv emoționalasupra evenimentelor, descătușeazstările afective supărare, furieă. Pălăria neagr exprimprudența, grija, avertismentul, judecata, ofero pespectivîntunecoasă, tristă, sumbr asupra situației în discuție, este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria galbenofero pespectivpozitivși constructivasupra situației, culoarea galben simbolizănd lumina soarelui, strălucirea, optimismul, este gândirea optimistă
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
cercetare-dezvoltare-inovare și pentru creșterea economică în România, prin activitățile pe care își propun să le găzduiască, în speță: activități industriale, științifice, de cercetare și tehnologice, dar și prin impactul social pe care ar trebui să îl aibă, mai ales din perspectiv ocupării forței de muncă locale. Deși sunt concepute cu titlul de proiecte locale sau regionale, aceste parcuri țintesc spre recunoaștere internațională, tocmai datorită specificității obiectului de activitate, dar și gradului de elitism propus pentru personalul care îl deservește, dar mai
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
sfârșitul r)zboiului, nu mai simte Ins) c) este dus de un asemenea val. „Istoria nu-ți ofer) pacea”, spune el. „Sentimentul c) ești m)turat de val și senzația de incertitudine În ceea ce privește viitorul te Împiedic) s) vezi lucrurile În perspectiv), oricare ar fi ea... Tr)iești clipă, f)r) nici o perspectiv), dar nu poți s) te smulgi clipei, s) o uiți. Nu poți s) te izolezi și s) nu citești ziare său s) nu asculți știrile de la radio s)pt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un asemenea val. „Istoria nu-ți ofer) pacea”, spune el. „Sentimentul c) ești m)turat de val și senzația de incertitudine În ceea ce privește viitorul te Împiedic) s) vezi lucrurile În perspectiv), oricare ar fi ea... Tr)iești clipă, f)r) nici o perspectiv), dar nu poți s) te smulgi clipei, s) o uiți. Nu poți s) te izolezi și s) nu citești ziare său s) nu asculți știrile de la radio s)pt)mani În șir, așa cum puteai s-o faci acum șase-șapte ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
c) este poetic, ci din alt motiv - o «a treia fort)» intangibil), care nu ne aparține nici mie, nici altora. Aceast) fort) m) face s) v)d lucrurile așa cum o fac și s) interpretez tot ce se Întâmpl) dintr-o perspectiv) special), iar apoi s) o descriu cum numai eu știu s) o fac. Aceast) a treia fort) este arta. Iar eu nu sunt un om liber și, cu toate c) sunt funcționar de stat, poziția mea este una ilegal), pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
doar asta ar sugera și tot ar produce mari probleme. Evident, atunci Însuși sistemul politic american ar fi În dificultate. Israelul nu ar trebui s) conteze Ins) pe forță lobbyului evreilor americani. Ar trebui luate În seam) și efectele de perspectiv) ale lobbyului”. Imediat ce Alsop vorbește despre tactică „fort)rii mâinii”, folosit) de prietenii americani ai Israelului, umbrele dublei loialit)ți și ale statutului de cet)țean de mâna a doua Încep s) apar) la orizont. Asemenea umbre au acoperit Franța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
frângerea gaturilor sau manifest)rile de canibalism, când vine vorba de dușmani. Tot de extrem) stâng), Noam Chomsky atrage atenția - În lucrarea Peace în the Middle East? - c) Israelul poate deveni total dependent de capitalista Americ). În capitolul intitulat „O perspectiv) radical)”, el scrie: „Este un lucru obișnuit În aceste zile s) auzi c) Israelul este prezentat drept o unealt) a imperialismului occidental. Ca mod de descriere, afirmația nu este exact), dar că predicție ar putea fi corect). Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cauzal) proporțional), în cadrul a diferite sisteme, a factorilor de la nivelul unit)ților și de la cel sistemic. Hoffmann însuși a chemat la o revoluție copernican) în politica internațional) (1959, p. 347). O asemenea revoluție ar implica gândirea politicii internaționale dintr-o perspectiv) a nivelului sistemic. Hoffmann - insistând c) sistemele sunt reale, c) actorii trebuie s) fie conștienți de ele, c) schemele teoreticienilor trebuie s) corespund) cu aspirațiile oamenilor de stat - nu poate declanșa revoluția pe care a cerut-o. În absența unei
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care concepe structura că pe un construct sistemic ce are de fapt un anumit impact cauzal. Morton A. Kaplan s-ar p)rea c) este unul din puțini teoreticieni importanți, care în mod elaborat și argumentat susțin o astfel de perspectiv). Deși își numește tentativă să teoretic) ,,sistem de acțiune”, caracteristicile distinctive ale celor șase sisteme ale sale par a constă în principiile lor organizatoare și în configurațiile lor de putere. Pe deasupra, el pare s) derive unele explicații privind rezultatele din
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unui cercet)tor, ci din erorile sale. Studiul unit)ților aflate în interacțiune este menit a epuiza subiectul, a include tot ce se poate include atât la nivelul unit)ților, cât și la nivelul sistemului. Unii politologi pretind c) o perspectiv) sistemic) îndreapt) atenția asupra aspectelor relaționale ale politicii internaționale. Ins) statele aflate în interacțiune au fost dintotdeauna obiecte de studiu. Alții susțin c), pentru a completa o analiz) pornit) de la studiul acestor state, nu trebuie decât s) ia în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
altul, s) neg)m faptul c) manierele lor de comportament ar avea vreo semnificație special) în contextul acestei interacțiuni - c), de fapt, modelul de interactiune le perpetueaz) pe acestea” (1967, p. 156). Comportamentul perechii nu poate fi înțeles adoptând o perspectiv) unilateral) asupra fiec)rui membru. Pe deasupra, comportamentul perechii nu poate fi elucidat printr-un set de relații biunivoce, întrucat fiecare element al comportamentului care contribuie la interacțiune este el însuși configurat de faptul c) fcei doi formeaz) o pereche. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atunci termenii de ,,structur)” și de ,,anarhie” par a se află în contradicție. Dac) politică internațional) este ,,politic) lipsit) de guvern)mânt”, în prezența a ce anume ne afl)m? C)utând structura internațional), ne st) în fâț) invizibilul, o perspectiv) și neliniștitoare. Problema este urm)toarea: cum se poate concepe o ordine în lipsa unui factor ordonator, sau efecte organizaționale, acolo unde organizarea formal) lipsește? Întrucât acestea sunt întreb)ri dificile, voi r)spunde la ele prin intermediul analogiei cu teoria microeconomic
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pe plan național, relațiile de autoritate sunt instituite. Pe cel internațional, rezult) doar relații de putere. Pe plan național, forța privat) folosit) împotriva unui guvern pune în pericol sistemul politic. Forță utilizat) de un stat - o entitate public) - înseamn), din perspectiv) internațional), folosire privat) a forței; nu exist) ins) nici un guvern care s) fie r)sturnat, și nici un aparat guvernamental care s) fie tras la r)spundere. Neposedând nici un imbold c)tre hegemonie global), utilizarea privat) a forței nu prezint) un
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
faptul c) analiștii de dinainte au trecut cu vederea efectele denaturante ale inegalit)ților, si c) au scris depre o posibil) economie mondial) ca si cum ea ar fi un tot unitar. Totuși, chiar și cu referire la perioada de apogeu, acea perspectiv) economic) era distorsionat). De la E. H. Chamberlin și Joan Robinson încoace, economiștii au conștientizat diferența dintre concurență ,,monopolist)” și cea perfect). Înțelegerea interdependentei în simpli termeni de piaț) este adecvat), dac) unit)țile economice interacționeaz) f)r) că adaptarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și a Uniunii Sovietice, problemele sunt locale sau regionale. Ele sunt, cu sigurant), mai puțin decât globale. Pentru Statele Unite și, din ce in ce mai mult, pentru Uniunea Sovietic), problemele regionale reprezint) o parte a preocup)rilor lor globale. Fiecare dintre ele adopt) o perspectiv) ce ține de ansamblul sistemului. Statele Unite și Uniunea Sovietic) contribuie cu 38 de procente din totalul produsului brut mondial, si cu circa 80 de procente din totalul cheltuielilor militare mondiale. Celelalte aproximativ 150 de state contribuie cu restul. Nici Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acceptate, a comprimat spațiul, instituind oportunit)ți de administrare a afacerilor mondiale. Interdependenta crescut) conduce cu certitudine la o mai mare nevoie privind managementul afacerilor colective, ins) nu produce și un manager capabil de a-l pune în practic). Din perspectiv) global), sau la nivel macro, Statele Unite și Uniunea Sovietic), au nevoie, cel mai mult dintre toate, s) fie administrate. Teoria noastr) modific) perspectiva, pan) la una aflat) la nivel micro. Problemă care apare, privind lucrurile în lumina teoriei, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
competitive, pe de altă parte. Problematica analizată în cadrul ac estor dezbateri se referă la car dintre cele două realități ar trebui să ne opr im sau care dintre ele să fie predominantă. e 2.2.4.1. Globalizarea financiară din perspectiv a p ieței Până spre sfârșitul perioadei de după 1960, sis tem ul monetar Bretton Woods și controlul guvernamental impus în urma cel ui de-al Doilea Război Mondial sistemelor financiare naționale încep s ă f ie amenințate de creșterile fluxurilor financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nivelul cel mai mic al tranzacțiilor individuale. Faptul că agenți financiari puternici, utilizând modele economice foarte sofisticate, au promova t a naliza liberală a globali zării financiare, a sporit atractivitatea acest or teorii. 2.2.4.2. Globalizarea financiară din perspectiv a s tatului-națiune Este evident că omenirea se îndreaptă, tot mai rap id, spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate, la nivel plane tar , a unor identități, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele specifice ale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în vestul Uniunii. Este, într-un fel, o inversare paradoxal..., dar nu inexplicabil... a situației din deceniul trecut; ț...rile care au intrat în Uniune în 2004 sunt mai dinamice și, în pofida vulnerabilit...ților pe care le au, ofer... o perspectiv..., o percepție de mai bine pentru populație. Prin perspectiv... și percepție, m... refer la tendința de reducere a decalajelor economice, la mersul c...tre standarde europene de prosperitate, care pot motiva mult cet...tenii. În timp ce, pentru Est, Uniunea este în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]