216 matches
-
ar respinge posibilitatea existenței unui adev]r unic despre structura universului. La urma urmei, diversitatea în credințe ar putea rezulta din grade variate de înțelepciune. Sau e posibil ca popoare diferite s] aib] propriile perspective limitate despre adev]r, fiecare perspectiv] fiind distorsionat] în felul s]u. Uneori se crede c] m]sura și profunzimea dezacordului în etic] arăt] c] judec]țile morale nu sunt doar judec]ți despre fapte, c] ele nu afirm] ceva adev]rât sau fals despre lume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au valori substanțial diferite de ale noastre. Chiar dac] aceste valori diferite sunt „dintr-o perspectiv] neutr]” la fel de justificate că și ale noastre, tot suntem îndrept]titi s] numim r]u sau monstruos ceea ce contrazice cele mai importante valori ale noastre. Ce avem dreptul s] facem în lumina acestor judec]ți este cu totul alt] problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva noastr] moral] decât au ceilalți pentru ale lor. Sursă acestei sov]ieli este o tr]s]tur] a moralei noastre. O perspectiv] liberal], contractualist] este parte a vieții etice a Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndeplini obligațiile și îndatoririle instituționale. Individul face ceea ce este bine cu scopul de a-și p]stră instituțiile. Nivelul C. Nivelul postconvențional și principial Etapă 5 Etapă drepturilor cu întâietate și a contractului social. O persoan] recunoaște c] exist] o perspectiv] rațional] conform c]reia exist] valori și drepturi - precum viață și libertatea - care nu își datoreaz] importantă instituțiilor sociale, si care trebuie susținute în orice societate. Altfel, cineva este preocupat că legile și îndatoririle fâț] de societate s] se bazeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare moral]. El scrie: Prezint o teorie psihologic] explicând... de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curaj. Dar atunci curajul nu este o chestiune de tipul „totul sau nimic”. Diferența dintre Etapele 5 și 6 nu este numai c] abilit]țile cognitive caracteristice Etapei 6 dau mai mult] substanț] moral] și astfel ofer] o mai larg] perspectiv] critic], dar și c] în cadrul ei se manifest] mai mult curaj moral. S] ne amintim observațiile lui Kohlberg c] „poate cei capabili s] gândeasc] astfel [la nivelul Etapei 6] nu doresc s] fie martiri că Socrate, Lincoln, sau King și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] utilitarismul ar trebui respins sau revizuit pentru c] are cerințe pe care mulți le consider] excesive. Opiniile conservatoare în epistemologia moral] sunt consistente cu presupunerea c] (unele dintre) credințele noastre morale zilnice ar trebui revizuite sau respinse. Din aceeași perspectiv], nu este deloc evident c] fundaționalismul ar trebui s] slujeasc] cauza progresului moral. Dac] o moral] fundaționalist] este conservatoare sau nu, acest lucru depinde de ceea ce oamenii iau drept credințe fundaționale, si nu de faptul c] aceasta este o terorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
satisfac]. Una dintre aceste constrângeri este consecventă. O teorie inconsecvent] poate implica orice, si de aceea nu reușește s] îndeplineasc] rolul pe care vrem s]-l joace teoriile. Teoriile trebuie s] fie și suficient de complete pentru a oferi o perspectiv] moral]. Deși ar fi potrivit că teoriile morale s] p]streze ț]cerea asupra unor cazuri complicate, prea mult] ț]cere în leg]tur] cu cazurile inacceptabile ar vicia pretențiile de important] f]cute în numele lor. Chiar și obiectivul fundaționaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al luptei și al selecției darwiniene din sfera biologic] în cea socio-uman]. Cu câteva excepții, acest lucru genera o clar] moral] social] de tip laissez-faire. Competiția, lupta, succesul și eșecul se reg]sesc deopotriv] în natur] și în societate. În funcție de perspectiv], acest aspect poate fi considerat pozitiv (sau negativ) o consecinț] inevitabil], demn] de luat în considerare. Nu este surprinz]tor faptul c] darwinismul social a fost adoptat cu succes în America de Nord, în special de c]tre oamenii de afaceri prosperi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
linie de argumentație se sprijin] pe o ipotez] eronat] și pe un raționament invalid. Respingerea moralei nu este echivalent] cu acceptarea a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și umanist], așa cum a f]cut Marx. Morală nu este singurul remediu posibil pentru abuzurile de care a suferit marxismul și îndr]znesc s] spun c] nu este nici cel mai bun remediu. Fanaticii ne conving în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au fost pur și simplu prinși în capcana idologiei morale. Este evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de factur] kantian]) și aceea c] motivele eficiente din perspectiv] istoric] armonizeaz] întotdeauna interesele individuale cu cele ale unei ordini, mișc]ri sau cauze sociale mai largi (idei similare de sorginte neoaristotelic] sau neohegelian] au fost susținute de c]tre Alasdair MacIntyre și de c]tre Bernard Williams, printre alții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi îndeplinit admițând faptul c] ei nu au nevoie s] dețin] o cunoaștere necesar] despre Dumnezeu. Mai degrab], ar fi suficient că ei s] fie influențați în mod potrivit, poate chiar indirect, de cei care dețin cunoașterea necesar]. Din aceast] perspectiv], cineva ar putea susține c] nonteiștii morali - și majoritatea teiștilor, de asemenea - au c]p]țâț cunoașterea moral] de la teiștii calificați corespunz]tor, poate prin intermediul unui lanț al generațiilor. (O asemenea viziune, cu privire la teiști, este prezentat] la început în Pirkei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
God (London: Macmillan; New York: Barnes and Noble, 1975). Postfaț] Peter Singer Ar fi ușor s] consider]m etică o disciplin] în care, din timpuri str]vechi, susțin]torii unor viziuni opuse s-au angajat în dispute interminabile f]r] vreo perspectiv] de soluționare. Pan] la urm], nu are fiecare cultur] propria ei tradiție etic], aflat] f]r] speranț] în dezacord cu toate celelalte? Și nu exist] chiar și în cadrul îngust al eticii filosofice occidentale moderne diferențe ireconciliabile în privința a ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]