85 matches
-
cu străinii. Nu mai, În seara asta. Acum Închis. — Altu’, spuse bătrânul. — Nu. Nu mai. Chelnerul șterse marginea mesei, clătinând din cap. Bătrânul se ridică, numără Încet farfuriile, scoase un portofel de piele și plăti, lăsând bacșiș o jumătate de peseta. Chelnerul Îl privi În timp ce se Îndepărta pe stradă, un bărbat foarte bătrân care se cam clătina, dar cu demnitate. De ce nu l-ai mai lăsat să bea? Întrebă chelnerul care nu se grăbea prea tare, În timp ce trăgeau obloanele. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai ceruse de cînd izbucnise războiul, și era la același preț ca Înainte. Ziarele de seară nu ieșiseră Încă, așa că am luat trei manifeste de la o bătrînĂ. Erau zece centavos bucata și i-am zis să păstreze restul de la o peseta. Mi-a urat să mă binecuvînteze Dumnezeu. MĂ-ndoiam de asta, dar am citit cele trei fițuici cît mi-am băut ginul. Un chelner pe care-l știam de pe vremuri a venit la masă și mi-a zis ceva. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
asta m-a făcut bolnav mult timp. Acum sînt bine, atîta că-mi sună-n cap. Ce fel de băutură e asta? — Gin tonic. Gin cu Schweppes. Asta era o cafenea foarte stilată Înainte de război, și ginu’ Ăsta costa cinci pesete cînd un dolar făcea șapte pesete. Tocmai ce-am descoperit că mai au tonic și costă la fel. Mai e doar o ladă. — Chiar că-i o băutură bună. Povestește-mi cum era orașu’ Ăsta pînĂ să-nceapă războiu’. — Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
timp. Acum sînt bine, atîta că-mi sună-n cap. Ce fel de băutură e asta? — Gin tonic. Gin cu Schweppes. Asta era o cafenea foarte stilată Înainte de război, și ginu’ Ăsta costa cinci pesete cînd un dolar făcea șapte pesete. Tocmai ce-am descoperit că mai au tonic și costă la fel. Mai e doar o ladă. — Chiar că-i o băutură bună. Povestește-mi cum era orașu’ Ăsta pînĂ să-nceapă războiu’. — Frumos. Ca acum, numai că aveai ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a Întrebat. — Ești sigur? Da, dacă vrei. — Pe cît? A scos un portofel, s-a uitat Înăuntru și a Început să rîdĂ. — Mi-ar plăcea să-ți pot spune că pe ce sumă vrei. Da’ ce zici de opt sute de pesete? Atîta am aici. Pe atunci asta făcea aproape o mie de dolari. — Bine, am spus, dispărÎndu-mi toată liniștea aia interioară și fiind Înlocuită cu golul de dinaintea oricărui pariu. Cine cere? — Eu. Am luat În mînĂ cîte o monedă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aici. Pe atunci asta făcea aproape o mie de dolari. — Bine, am spus, dispărÎndu-mi toată liniștea aia interioară și fiind Înlocuită cu golul de dinaintea oricărui pariu. Cine cere? — Eu. Am luat În mînĂ cîte o monedă grea de cinci pesete și ni le-am răsturnat pe dosul celeilalte mîini, acoperindu-le. — Ce ai? Mi-am luat mîna și am văzut, pe moneda mare de argint, profilul de bebeluș al lui Alfonso al XIII-lea. — Cap, am spus. — Oh, ia jegurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ești amabil, te rog să-mi faci cinste cu ceva de băut. Și-a golit portofelul. — Nu vrei cumva să cumperi o pușcă Purdey bună? Nu, am spus. Dar, Luis, dacă ai nevoie de niște bani... Îi Întinsesem mia de pesete, În bacnote Împăturite, tari, lucioase și verzi. — Termină cu prostiile, Enrique, mi-a zis. Am făcut un pariu, nu? — Da. Însă ne știm destul de bine. Nu chiar așa de bine. În regulă, am spus. Tu hotărĂști. Zi-mi atunci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ducă acasă, fie ca să-l vîndă Întîrziaților. — Te-a costat mult? mă-ntrebă Al. — Nu, Îi strecurai o minciună. — Ba pun pariu că da. MĂ revanșez cînd iau banii. CÎt mai iei acum? Nu știu Încă. PÎnă acum erau zece pesete pe zi, da’ acum, că-s ofițer, mi s-a mărit solda. Da’ n-am luat Încă banii și nici nu m-am interesat cît sînt. — Tovarășe, Îl chemai pe chelner. Veni la masă, Încă nervos pentru că șeful de sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ce zicea, continuă Al. M-am mai gîndit. Dar datoria mea este să execut ordinele. — Nu-ți mai face griji despre asta și culcă-te puțin. — M-aș băga Înapoi În jocu’ Ăla, dacă mă-mprumuți cu o mie de pesete. Tre’ să primesc mult mai mult de-atîta și-ți fac o trimitere direct din soldă. — Nu vreau nici o trimitere. Mi-i dai cînd poți. Nu cred c-o să trag număru’ norocos mîine. Chiar că vorbesc aiurea, nu? Și știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai moale? A muncit toată ziua. — Și noi. Da’, serios vorbind, chiar nu mai sînt bune de nimic, nu? — Nu, nu prea. Dar el e bun. — Da, așa cred. Pare un tip de treabă. Cu cît sînt plătiți? Luau zece pesete pe zi. Da’ acum are soldă de locotenent. — De locotenent spaniol? — Da. — PĂi tre’ să fie nebun. Sau e implicat politic? — E politic. A, așa se explică. Auzi, Cheliuță, da’ tre’ să te fi chinuit nițel cu presiunea aia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]