317 matches
-
prost și neîngrijit, într-o culoare maro ce nu o avantaja. Înaintă spre el și se opri să privească stocul în lichidare: — Pe toate? repetă ea. — Pe toate... inclusiv lada... Calculă în minte. În sfârșit, ridică din umeri: — Optzeci de pesos. Pentru o sută, vi le dau și pe acelea. Scoase câteva bancnote: — Pot plăti în dolari? — Da, bineînțeles. Încercă să se stăpânească, dar curiozitatea se dovedi mai putrnică. Vindeți cărți uzate? — Nu... Nu, nici vorbă. E ca să le citesc... — Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
instinctiv, înspăimântați: — Sunt aproape? întrebă un tractorist. — Nu vă temeți. Vor doar să plecați. — Păi, eu plec! spuse unul dintre cei ce încetaseră să mai vomite. Cred și eu că plec! Și chiar în clipa asta. Nu merită treizeci de pesos pe zi, ca s-o sfârșești așa. — Și eu plec. — Un moment! Un moment... interveni cel care deschisese pachetul învelit și care cu siguranță era șeful de echipă. Aveți un contract. Nu puteți pleca. — Du-te dracului, cu contract cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cerul și pădurea prin zăbrelele de trestie. Din când în când, putea distinge doi fluturi urmărindu-se. Îi era de-ajuns o căutătură ca să știe că nu prezentau interes. Nimeni n-ar da pe ei mai mult de douăzeci de pesos. Ieși din colibă. Un soare strălucitor începea să se înalțe printre coroanele copacilor, acolo în depărtare, de cealaltă parte a lagunei întinse, liniștite și luminoase. Un stârc trecu zburând jos, aproape atingând apa cu vârfurile aripilor, și un peștișor sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să facă. O să se ocupe el când apucă. — De ce să cheltuim bani mai devreme decât e nevoie? — Bine, i-am zis, dar nu uita să te ocupi tu. Pe atunci avea contract pentru șase lupte - lua câte patru mii de peso pentru fiecare, În afară de partea lui din Încasări. Numai În capitală făcuse peste cinșpe mii de dolari. Da’ era zgârcit, asta-i toată chestia. Peste Încă o săptămână a venit și a treia Înștiințare și i-am citit-o și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lași pe mine? l-am Întrebat. — Nu te băga. E treaba mea și o s-o fac. — Bine, dacă așa crezi. Fă-ți tu treaba. A scos banii din casetă, deși pe atunci nici nu ieșea din casă fără suta de peso În buzunar, și a zis că se ocupă. A plecat cu banii, așa că, desigur, am crezut că o să se-ocupe. O săptămână mai târziu a sosit o notificare În care se spunea că, Întrucât n-au primit nici un răspuns În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai fiu niciodată supărat. Pe vremea aia cheltuia o grămadă de bani cu femeile, ca să pară bărbat În ochii lumii, da’ nu-i păcălea deloc pe cei care mai știau câte ceva despre el. Îmi datora mai mult de șase sute de peso și nu voia să-mi plătească. — De ce-i vrei tocmai acum? zicea. N-ai Încredere-n mine? Nu mai suntem prieteni? — Nu-i vorba de prietenie sau de Încredere, e vorba că am plătit din banii mei tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tot timpul cât ai fost În Spania și tu m-ai autorizat să plătesc tot ce-i de plătit În legătură cu casa și n-ai trimis un ban cât ai fost plecat, așa c-am plătit mai mult de șase sute de peso din buzunaru’ meu, și acum am nevoie de ei și tu ai de unde să mi-i dai Înapoi. O să ți-i dau În curând. Acum am mare nevoie de ei. — Pentru ce? Treaba mea. — De ce nu-mi dai un avans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
e foarte bolnavă. Gagiu’ era doar un derbedeu, un nimeni pe care nu-l mai văzuse-n viața lui, da’, deh, era din sat cu el și omu’ făcea pe marele matador generos cu un consătean. — Dă-i cincizeci de peso din casetă, Îmi spuse. — Doar ce mi-ai zis că n-ai bani să-mi dai. Și-acum vrei să-i dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăsta. — E un consătean. Și e-n necaz. — Curva dracu’! i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
el și omu’ făcea pe marele matador generos cu un consătean. — Dă-i cincizeci de peso din casetă, Îmi spuse. — Doar ce mi-ai zis că n-ai bani să-mi dai. Și-acum vrei să-i dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăsta. — E un consătean. Și e-n necaz. — Curva dracu’! i-am spus, dându-i cheia de la casetă. Dă-i tu. Eu ies În oraș. — Nu te supăra. O să-ți plătesc. Am scos mașina din garaj ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
casă și mi-a strigat: — Stai, că vin și eu și-ți dau banii. Suntem prieteni buni. N-are rost să ne certăm. Ne-am dus spre oraș și eu conduceam. Chiar Înainte să intrăm În oraș, scoate douăj’ de peso. Uite banii, spuse. — Curvă fără mamă, i-am zis și i-am mai zis și ce să facă cu banii ăia. Îi dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăla și mie-mi Întinzi douăzeci, când ai să-mi dai șase sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spre oraș și eu conduceam. Chiar Înainte să intrăm În oraș, scoate douăj’ de peso. Uite banii, spuse. — Curvă fără mamă, i-am zis și i-am mai zis și ce să facă cu banii ăia. Îi dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăla și mie-mi Întinzi douăzeci, când ai să-mi dai șase sute. Nu mai vreau nici un bănuț de la tine. Știi ce poți să faci cu ei. M-am dat jos din mașină fără un ban În buzunar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
G (huono) A (battre) till │ G (matig) A (mais alto) │G:hen (huono) G (samre) Om du torkar med │ gebruikt, vergeet niet │de tambor, nao esqueca│ota huomioon etta: │varme tank pa att: (i procent av vikten │ van het wasgoed) │peso da roupa seca) │pyykin painosta) │pa den torra tvatten) Anexă NOTĂ(CTCE) *1) Text scris în limba greacă. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171739_a_173068]
-
drept titlu, Însă editorul său, Ellery Sedgwick, a refuzat, spunându-i că „nici un american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis”3. În cele din urmă, intuiția lui Adams despre psihicul american s-a dovedit a fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari cu ideea de vis american și pot să o explice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drogurilor a atras mai multă atenție, administrația acestuia a lărgit programele de asistență acordate celor săraci. Din 2000 până în 2006, sub conducerea președintelui Fox cheltuielile unui singur program intitulat Oportunidades (Oportunități), au crescut cu o medie de 4 miliarde de pesos pe an (cca 325 de milioande de dolari). Sub conducerea lui Calderón, cheltuielile pentru același program au crescut cu aproximativ 4,8 miliarde de pesos pe an. Însă, chiar dacă numărul familiilor beneficiare ale programelor de asistență socială a crescut cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unui singur program intitulat Oportunidades (Oportunități), au crescut cu o medie de 4 miliarde de pesos pe an (cca 325 de milioande de dolari). Sub conducerea lui Calderón, cheltuielile pentru același program au crescut cu aproximativ 4,8 miliarde de pesos pe an. Însă, chiar dacă numărul familiilor beneficiare ale programelor de asistență socială a crescut cu aproximativ 200.000, în primii trei ani ai mandatului, numărul familiilor beneficiare din mediul rural, locul în care este concentrată săracia, de fapt a scăzut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Calderón a investit mai mult decât dublu în programele de publice de sănătate (Seguro Popular). În primii săi trei ani de mandat, alocațiile pentru programele de hrană (Apoyo Alimentario) au crescut mai bine de 5 ori, de la 332 milioane de pesos în 2006 la 1,8 miliarde de pesos în 2009. Acesta a crescut alocațiile pentru programul de distribuție a laptelui (Leche Liconsa) și a mărit programele adresate indigenilor, cetățenii cei mai săraci ai Mexicului. A creat subsidii pentru locuințe și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
programele de publice de sănătate (Seguro Popular). În primii săi trei ani de mandat, alocațiile pentru programele de hrană (Apoyo Alimentario) au crescut mai bine de 5 ori, de la 332 milioane de pesos în 2006 la 1,8 miliarde de pesos în 2009. Acesta a crescut alocațiile pentru programul de distribuție a laptelui (Leche Liconsa) și a mărit programele adresate indigenilor, cetățenii cei mai săraci ai Mexicului. A creat subsidii pentru locuințe și a înființat creșe pentru mamele aflate în câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]