76 matches
-
și melancoliei ținuturilor moldave (,,Văd serile la Bucium cum printre vii scoboară,/ cum lenea le întinde cu umbrele sub plopi,/ pe barba ursului hurmuzul de rouă cade stropi/ si vi la cuiburi păsări cînd somnul le doboară.// Bahluiu-si trage soios pestelca ruptă-n fată,/ molcom, cuminte trece prin fornăiala gării/ într-o soreancă tulbur, ia Jilia în brată”- De din vale; ,,Sed costelivi si tristi în alb-murdar de var,/ Pe marginile lumii de ceturi păturiti,/ Le tremură pe suflet o adiere
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut de sapele altor și altor văi și dealuri și sfinți cu pestelcă și opinci...până când soarele se proțăpește în toiul amiezii, când mătușa-șefă dă poruncă de oprire, de așezare și de potolire a foamei...Prichindel și aproape nevăzut, eu stau în voia cerului și sub respirația boilor, încerc să-mi scriu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Mircea Micu, și un Virgil Carianopol, și un Mihai Eminescu, și un Nicolae Labiș, și un Ioanid Romanescu... a știut s-o facă! Da, uite, dinspre colnicul care duce spre locul supliciului (dar și al demnității) a/celor Dumnezei cu pestelcă și cu opinci și cu sapă, apare Muma Pădurii, vai de zdrențele și de sufletul ei, cu câte un băț de sprijin în fiecare mână! Abia mai suflă și abia mai merge! Și ne oprim față în față! Doamne, ce
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
până la ultima lor suflare dumnezeiască. Timp și vreme în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai ales că poporului alegător i se dăruise “libertatea de exprimare”, asta însemnând, cică, dorința ultimă a sfântului cu pestelcă și opinci. Aiurea! Sfinții cu pestelcă și opinci, adică părinții mei și ai unor dumneavoastră, foarte mulți, au crezut că noua orânduială va “legaliza” Respectul și-i va conferi statut de Obligatoriu în fiecare sat și oraș. Au crezut că
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
și vreme în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai ales că poporului alegător i se dăruise “libertatea de exprimare”, asta însemnând, cică, dorința ultimă a sfântului cu pestelcă și opinci. Aiurea! Sfinții cu pestelcă și opinci, adică părinții mei și ai unor dumneavoastră, foarte mulți, au crezut că noua orânduială va “legaliza” Respectul și-i va conferi statut de Obligatoriu în fiecare sat și oraș. Au crezut că mandatarii noului regim vor stârpi Nesimțirea
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
sprijini literele de pe cruce cu mâinile care-au netezit obrazul pământului...să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu...o să vedeți cum ați făcut din voi un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
agitând Voind parcă să dea veste Făr’ a spune ce-au de gând. Doar bunica, răbdătoare Șezând pe un lăicer Se ruga la Sfântul soare Ridicând ochii spre cer. Parc-o văd în răsărituri Dând năvală cu mult spor Și pestelca prinsă-n șolduri Făcând straturi pe-un razor! Rugi se înălțau spre ceruri Când hotarele dospeau, Rostuiri din alte timpuri Peste câmpuri abureau. De-ar putea acum opinca Să dea timpul înapoi, Multe-ar povesti bunica Despre viața de la noi
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1473402847.html [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
pi-acolu, el ni mai dade, ba o băsmăluțî, ba o spelci, ci ave și el, ci iară bun la inimi cu toati ci după căutături nu pare. Da’ n-o prea mers cu prăvălia, ci sini și cumperi la noi pestelci sau mănuși cu dești!! Și și vez’ și-i vini odatî cin’ stătem noi așa și fumam! - Ai ți dițchidim rețtaurantu chinezescu, cu mâncarea chinezescu, buna! Și niși una, niși douî, dischidi crâșma iasta și ni angajazî și pi noi
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Restaurant_exotic.html [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
colectivă fostul (CAP), care iarna țesea covoare și ștergare cu modele integrate, să mai aibă timp și pentru a scrie versuri? Desigur că poate vi se pare ceva deosebit! Da, e un lucru deosebit, căci Elena Andrieș avea in buzunarul pestelcii un capăt de creion chimic cu care scria pe palmă când ii venea câte un vers in minte. Apoi la odihna de amiază trecea într-un caiet ce scria pe palmă să nu se spele, prin curgerea șiroaielor de sudoare
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Elena_andrie_poeta_de_la_r_d_eni.html [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
cu privirea spre miazănoapte și-și cercetează umbrele. Încă nu-s drepte, nu-s perpendiculare pe nord. Încă nu se aude cum răsare popa, și cum se apropie învățătorul, și cum sosește jandarmul. Țăranii și țărancele, acești încă sfinți cu pestelcă și opinci și fluier și furcă pentru tors fuioare de cânepă, nu știu despre ce-i vorba în propozițiile pe care au să le rostească de cei trei distinși propovăduitori și apărători ai demnității locale. Nimeni nici măcar nu bănuiește ce
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
comport ca atare, să iau o hotărâre unică în viață, dacă vreau să-i văd și să le scurtez așteptarea. Trebuie să mă apuc de murit, adică. Nu-i de glumă. Și nici nu glumesc pe seama cestor doi Dumnezei cu pestelcă și opinci. Nu? Sigur că da!...Mă trezesc de tot! Mă uit pe dealuri și pe vale! Au dreptate părinții mei și ai unor dumneavoastră: apa se împiedică-n buruieni, apa nu mai miroase a plâns Divin!... Sigur că da
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
au desfășurat cele mai halucinante Sacrificii în numele Mirării și al Poeziei, în numele Grâului și al Ciocârliei, în sensul Real al Simțirii și al Uitării la Cer. Locul cu dealuri și văi indescriptibile, minunate, îngrijite și mângâiate de cești Dumnezei cu pestelcă și opinci, să nu se împiedice apa în care a plâns Cel de Sus. Ea, adică. El, adică. Ei, adică. Dumnezeii care mă așteaptă și la care merg Acum. Dumnezeii mei fără zăbavă și cusur. Și ai unor dumneavoastră. Nu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
la ce depărtare, a ordonat să fie mânați toți locuitorii satului: bărbați, femei, copii pentru a înălța în grabă o ridicătură de pământ - un punct de observație. Bărbații cărau pămîntul de pe șes spre vârf cu sacii, cu coșurile, femeile cu pestelcile și astfel au înălțat un deal înalt numit "Movila turcilor" în prezent numit "Movila" . Nu există date istorice despre celelalte mahale, dar denumirile lor sunt următoarele : Gîrla, Furnicarul, Deal la mori, Durduc. Pentru prima dată "Gîrlea" sau "Gîrla" este amintită
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan, Serbul
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de noapte, își puse pe oblatnic o oală grea cu lapte, sperând s-o ducă teafără la târg. Îmbrăcată ca de cale cu pestelci și cu sandale, ca să-i fie mai ușor, socotea în gând de zor: "Banii din vânzarea nouă, am să-i vâr în niște ouă; patru cloște am să pui și-am să scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la butiile Cotn arului, cu pestelcă albastră, tichie, ochelari pe vârful nasului (roș) și lumânare (ca Diogene), - Bună ziua la boieri și la cucoane. - Dar unde s cucoanele? întreabă un fârlifus cu monoc lu. - Dar unde-s boierii? Oftează Manaș, suflând în lumânarea Cotnarului. Așa mă întreb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mergeau la horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să meară la discotecă. Îmbrăcămintea pe care aceștia o purtau era diferită de cea actuală: purtau costume naționale formate din ie, fustă, pestelcă și bundiță (femeile) și ie, ițari și opinci (barbații). Aceste cuvinte aparțin bătrânei Dobîrceanu Florea în vârstă de 89 de ani .A fost intervievata în data de 01-11-2008. Interviu: Istrate Ștefan,postul Sfintelor Paști îl tin tot, iar miercurea și
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai să încerc o brazdă mai adâncă ! L-am văzut pe moș Gheorghe Teslaru (peste 70 ani) semănând pe rând bob cu bob (de porumb) dintr-o pestelcă, exact ca acum 70 225 de ani. Cum și locurile sunt sărace, posibilitățile financiare absolut precare, cam ce-l așteaptă oare ? (E drept, era vioi și optimist !) Dar pe ceilalți, adică populația îmbătrânită a satelor ? Asistăm la un val migrator
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se spunea: „O plecat Marița pe cale, pe cărare/ Cu strânsul cel mare/ Și s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se spunea: „O plecat Marița pe cale, pe cărare/ Cu strânsul cel mare/ Și s-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]