8 matches
-
se îmblânziseră și ei în lumina caldă de primăvară ,înaintând cu greu printre acele brazilor și molizilor ,ce țineau racoare.In aer se simțea miros de rășina de brad și de flori sălbatice,ce de-abia își scoseseră capul de sub petecile rămase de zăpadă pe care soarele nu avea de gand să le tolereze prea mult.Tacerea pădurii fu invadată de zgomote felurite,de zumzăitul insectelor care abia așteptau să încerce iarăși licoarea zeilor -nectarul.Karon privea uimită la tot, vrând
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487268008.html [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, București, 1968), face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
vreunui mal erai copacul crescut în odaia cu aer condiționat nu știai sau nu vroiai să atingi seceta aprigă de afară durerea-i sângerie Doamne ce dor mi-a fost de tine încrezătoare deschid ușa verdele îmi trezește foamea adulmec petecile nervurilor albastre adulmec gustul de căpșună mângâi somnul versurilor zâmbetul se alungește nerușinat până la umbra tâmplelor mulțumirea își face patul în apele sufletului între rădăcini de dor te prind de mâna sidefie caldă îți surprind privirea mulțumită ziua de azi
TARE DOR MI-A FOST DE TINE FRUNZĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Tare_dor_mi_a_fost_de_tine_frunza_maria_ileana_belean_1346908622.html [Corola-blog/BlogPost/343771_a_345100]
-
peste patru sute de ani, a dispărut pentru totdeauna, fără nicio urma... într-o singură noapte, în noaptea de 16/17 iulie 1918. De pe Țarskoe Selo, vulturul bicefal a fost doborât. În locul lui, trufașă și răzbunătoare se lăfăie în bătaia vântului peteca roșie a revoluției. Acolo au început să se urzească „lucruri groaznice”, sub lozinca... „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini, au pornit la un atac furibund. Iată ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît și-l poartă în spinare pe lumea cealaltă. Orbalț Dacă are cineva orbalț*, adică dacă îl doare jumătate de cap, apoi se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ales acum! Rămâi ceea ce ești: un <gând de vegheă treaz și bine intenționat. Fapt ce face mai mult decât...” „Tot aurul din lume!” - s-a autoapreciat gândul de veghe. „Ori mi se pare mie, ori ți-ai cam <dat În petecă, precum spune o veche vorbă din popor? Sper să-ți treacă Însă Îngâmfarea până la următoarea Întâlnire”. „Și eu cred că vei uita plăcerea de a căuta nod În papură fără motiv” - l-a luat cu binișorul gândul de veghe. „Fie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]