12 matches
-
Impact > Scrieri > ION ȘI IOAN, ÎNȚELEPȚII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1322 din 14 august 2014 Toate Articolele Autorului Ion și Ioan înțelepții de pe Transalpina În primăvară, când zăpada mai petecea muntele și firicele de apă se revărsau în văile unde iarba mija a verde, Ion fiul lui Ionescu din Ionești, cioban cunoscut de pe valea Oltului a luat hotărârea să treacă dincolo, în Ardeal, cu cele zece oițe țurcane gestante. Atâtea
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
pe răsărit și făceau drum de artificii spre mine. Acum știu: îmi scanaseși lumina în botezul iubirii! Te aud deseori strigându-mă într-un surâs de argint. Așadar, voi porni spre creste. De voi fi prizonier pe registrul înserării, voi peteci flori de colț adormite într-o odihnă piramidală. Și fiindcă eram trecută în testamentul culorilor, știu că mi-ai pregătit un portret de gală. E violet, ceva între senin și negru! Are tendința de a străluci instantaneu. Referință Bibliografică: Între
ÎNTRE SENIN ŞI NEGRU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intre_senin_si_negru_gina_zaharia_1327786733.html [Corola-blog/BlogPost/360652_a_361981]
-
urs, lup, la care i-a mai rămas, ori la care eventual îi mai are, ca să fie trainici. De nu-i trăiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei răi” - când aceste două mâini nu vor mai fi să se roage, lumea se va întoarce în nimic. Aceste două mâini sunt: ale preotului!... îmbrăcat în haină de țăran, de birjar, pentru că din haina lui preoțească voi ați făcut peteci la ale voastre, el va înălța rugi într-un zămnic pentru că din biserica unde slujea ați făcut grajd de cai. Dar el va găsi puțină făină de grâu, o va plăsmui cu palmele sale în chip de ostie și o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Lenuței și Măndichii, cred că și ele primesc cu aceeași dragoste ca și noi evenimentul. Sunt timpurile de așa natură, de la care nu poți să faci nimic, decât să te închini întâmplărilor. Tu dragul meu, ce mai faci? Cum îți peteci timpul liber, de care văd, din cele scrise de tine, că nu prea îl ai. Eu am de lucru mult, dar și atunci când sunt ocupată, mă gândesc la tine, că fac ce fac, și gândurile zboară la Sandy al meu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
drum de 120 de kilometri. Și ajunge într-un sat în care drumul principal este pietruit în mare parte. Autoritățile locale nu au avut bani să reasfalteze șoseaua și s-au mulțumit să umple gropile mai mari. „Nu repară, pun peteci peste peteci și nu durează o lună două și iar pun", spune un localnic. „Pe drumul județean nu s-au făcut reparații capitale cam de 15 ani. În ficare an se fac micile reparații", recunoaște Rudolf Bela, viceprimarul comunei Belin
PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității București () [Corola-journal/Journalistic/27841_a_29166]
-
120 de kilometri. Și ajunge într-un sat în care drumul principal este pietruit în mare parte. Autoritățile locale nu au avut bani să reasfalteze șoseaua și s-au mulțumit să umple gropile mai mari. „Nu repară, pun peteci peste peteci și nu durează o lună două și iar pun", spune un localnic. „Pe drumul județean nu s-au făcut reparații capitale cam de 15 ani. În ficare an se fac micile reparații", recunoaște Rudolf Bela, viceprimarul comunei Belin. Autoritățile locale
PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității București () [Corola-journal/Journalistic/27841_a_29166]
-
thyrsic și armura gâtul arcuit și gura unda limbii și secunda orologiului polar genele sprâncenele pleoapele cum clapele de pian aerian fruntea/aliaj uzura tâmpla (în neant) aùra și sărut aproapele. Trec vechimea mea le zic la arhondaric cu jale petecesc subt sparte zale deflorate palimpseste năpârlirea șarpelui în a raiului poveste. M-am secătuit de ani turnul umbra cea fugară o dă criptei în angoase și-i uzurpă armăsari /lainici lari penați pogani/ cu trăsura funerară legiunile de oase. Vinul
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
pieptul, Hungry Hop cedă nevoii mistrioase care urca în el și-i răspunse cu plasa de păr a mamei sale. Incidentul marcă o schimbare importantă în relația lor: începutul unei implicări reciproce, al unei serii de schimburi febrile, care se peteceau aproape zilnic, în timpul cărora Pinky bântuia în jurul casei lui cu vreun semn de afecțiune în buzunar și Hungry Hop aștepta la fereastra de la baie. Pe măsură ce zilele treceau, reușiră să schimbe între ei tot soiul de sticle, caramele, dulciuri, batiste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pieptul, Hungry Hop cedă nevoii mistrioase care urca în el și-i răspunse cu plasa de păr a mamei sale. Incidentul marcă o schimbare importantă în relația lor: începutul unei implicări reciproce, al unei serii de schimburi febrile, care se peteceau aproape zilnic, în timpul cărora Pinky bântuia în jurul casei lui cu vreun semn de afecțiune în buzunar și Hungry Hop aștepta la fereastra de la baie. Pe măsură ce zilele treceau, reușiră să schimbe între ei tot soiul de sticle, caramele, dulciuri, batiste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas. Vai! tot mai gândești la anii, când visam în academii, Ascultând pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stând s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutând înțelepciune? Cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-harum Câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum; Cu evlavie adâncă ne-nvîrteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Cârnu, căci avea nasul fără vârf, de parcă îl mâncase mâța. Nu era bărbat frumos, nici voinic, pe unde mai pui că avea o voce pițigăiată, fârnâită totodată. Umbla mai tot timpul încălțat cu opinci și purta pantaloni bufanți, bazoane, niște peteci mari la genunchi și o bundă pe care nu o lăsa nici iarna, nici vara să se mai odihnească. Într-o dimineață de iarnă geroasă, Ilinca a fugit cu Cârnu spre Suhuleț. Butnaru când a observat nu a mai stat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]