652 matches
-
mai putea căpăta spațiu pentru o viitoare ediție? Poate printr-o restrîngere a textului acordat unor scriitori, de ex. articolul despre D. Matcovschi este mai mare decît cele consacrate lui Adrian Marino sau lui Mircea Martin, cel al lui Ștefan Petică, conține mai multe rînduri decît al lui Cezar Ivănescu, la fel în cazul Leonidei Lari față de Alexandru Ivasiuc, al lui G. Meniuc în raport cu Augustin Buzura, al lui H. Bonciu față de Emil Botta etc. În general, cu cît un scriitor a
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
îl roagă Plătică Eugenia, cînd vine vorba să-i povestească o “întîmplare îngrozitoare” despre un șef -p. 112) și să înregistreze realitatea socialismului “la cald” și “la temperaturi înalte”, mai ceva ca în topitoria de la Galați. În fond, dacă cenaclul “Petică”, descris în Caractere și frecventat de “felcerița” Elena Vînău, există cu adevărat (ba chiar cu un conducător, poetul Valeriu Gorunescu, inventariat de Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977, p. 251 și în
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Naslău Pavel se declară “pensionist de boală”, incapabil de a se “substrage de la treabă” (p. 17), iar laminoristul Vasile Cireș citează din motto -urile în formă de maxime pe care le scrie pentru gazeta de perete Rapsodul a cenaclului “Ștefan Petică”: “CÎND AJUNGI LA FORȚĂ LA BĂTAIE, NU MAI EȘTI OM, CI DEVII O BESTIE STĂPÎNITĂ DE CELE MAI JOSNICE INSTINCTE ANIMALICE!” (p. 129) “Bestialitatea” limbajului dogmatic, împănat cu clișeele muncii și ale moralei socialiste, e adeseori stimulată și de “reporter
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
mai fi âpoet>. Pentru Bacovia, maximum de dramă nu e să mori, ci să fii un âfost poet>" (p. 25). Comparațiile pe tema condiției scriitorului le face, așa cum a promis, cu minorii și marginalii, de felul lui Oreste, Păun-Pincio, Neculuță, Petică, Traian Demetrescu și alții, prozatori ca Ioan Adam și Teodor Scorțescu. Sociologic, istoricul literar își duce investigațiile foarte departe când ne spune care era situația tubercolozei prin 1901-1913 (v. în note p. 459-460), deși Bacovia nu suferise de această boală
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
Vinea este cît se poate de limpede de la debutul său în revista Simbolul din 1912: s-a vorbit de minulescianism, deși nu e nimic din faconda Romanțelor pentru mai tîrziu, putem de asemenea vedea în cele cîteva sonete înrîurirea lui Petică și Anghel, în alte locuri o atmosferă pillatiană ori reminiscențe macedonskiene. Foarte repede, Vinea abandonează maniera simbolistă. Un căscat în amurg din 1915 e deja plină de asociații insolite, mai curînd șocante decît sugestive, care le prevestesc pe ale lui
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
53) și despre ,limba și geniul național". Bogdan Istru, care nu e nici el critic de profesie, scrie despre poezia războiului de la Apollinaire la Camil Petrescu, într-un text din 1940. Poetul simbolist Alexandru Robot scrie în 1934 despre Ștefan Petică și în 1935 despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot: Primul aspect care surprinde la Chișinău este peisajul negru al ciorilor" (p. 64). Diferența dintre discursul emfatic al mândriei ,naționale", promovat de N. Costenco
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
său de emul pentru tinerii români, la Paris, interesați de poeme și unii dintre ei adevărați poeți. Poemele selectate aparțineau lui D. Anghel, Alice Călugăru, P. Cârna, Victor Eftimiu, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Alfred Mosoiu, Oreste, Ștefan Petica, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat, Mircea Rădulescu. Întors de la Paris, Ion Pillat începe să frecventeze - între 1914-1915 - împreună cu alți tineri confrați "setoși de o artă nouă - Oreste, Horia Furtună, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Mosoiu, Al. Dominic, G. Stratulat, A. Maniu, N.
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
și III Generația nouă. Propune apoi o altă clasificare a poeților în Antologia poeților români din secolul al XX-lea, 1900-1940, înscriindu-i pe fiecare curentelor literare pe care le ilustrează: Precursorii (deosebind pentru simbolism pe: Macedonski, Iliu Săvescu, Ștefan Petica; pentru neoclasicism pe Duiliu Zamfirescu și pentru semănătorism pe G. Coșbuc și Al. Vlahută. Alte proecte de antologii clasează: Poeții Semănătorului și Luceafărului din Ardeal; Poeții simboliști; Poeții moderniști; Poeții Tradiției și Gândirii. Grupează apoi într-altfel poeții în vederea alcătuirii
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
în acest sens tot un criteriu al lui Maulnier. Ceea ce prețuiește la autorul român este gustul său rafinat, manifestat în respingerea "poeziei religioase și filosofice deliberate" sau a "tradiționalismului tematic". Importante i se par la Negoițescu "reabilitarea" lui Macedonski, Șt. Petică, Mircea Demetriad, Mihail Săulescu, Dimitrie Anghel și "abilitarea" lui Mihai Beniuc și Șt. Aug. Doinaș. Prilej de teoretizări pe marginea ideii de jurnal a aforismului care "înfrunzește" seducător. "Caietul albastru" al lui Nicolae Balotă îi alimentează însă și tentațiile de
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
Maiorescu în Cercetarea lui critică. Pe de altă parte, aproape că nu există scriitor care să nu-și fi încercat norocul și în teatru. Situația lui Eminescu e de notorietate. Mai puțin știute sunt, poate, cazurile unor Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Petică sau Minulescu. Mai aproape de noi, nici chiar un „fundamentalist” al romanului, ca Nicolae Breban n-a rămas indiferent la provocările dramaturgiei. În concluzie, zona aceasta, citită cu justificată mefiență de către critica estetizantă beneficiază acum de o revizitare (fie ea și
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
-Biblioteca județeană "Ion Heliade Radulescu" din Dâmbovița, -Biblioteca Comunală "Gheorghe Tomozei" din Pucheni, -Biblioteca județeană "Alexandru și Aristia Aman" din Dolj, -Filiala Omnia din Craiova a Bibliotecii Naționale a României, -Biblioteca județeană "V.A. Urechia" din Galați, -Bibliotecă Municipală "Ștefan Petică" din Tecuci, -Biblioteca județeană "I.A. Bassarabescu" din Giurgiu, -Biblioteca județeană "Christian Tell" din Gorj, -Biblioteca județeană "Ovid Densusianu" din Hunedoara, -Biblioteca comunală Martinești, -Biblioteca județeană "Stefan Banulescu" din Ialomița, Biblioteca județeană "Gheorghe Asachi" din Iași, -Biblioteca orășenească Târgu Frumos
"Nocturna Bibliotecilor". Vezi ce biblioteci intră în circuitul nopții albe a bibliotecilor by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80767_a_82092]
-
acest tip de la noi, în redacția căreia lui Ștefan Luchian îi revine responsabilitatea artistică - de altfel, coperta primului număr este realizată, în stil Art Nouveau, chiar de către el -, așa cum cea literară îi revenea unui alt spirit Art nouveau, poetului Ștefan Petică, cel specializat în arabescuri florale. Tot acum, la Ateneu se deschide o importantă expoziție Grigorescu, iar acest eveniment va consfinți cota maximă a gloriei celui mai admirat și mai iubit dintre artiștii români din toate vremurile. Deși în plină tinerețe
Ștefan Luchian sau melancoliile unui ,,spirit liber...“ by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6957_a_8282]
-
luminat și s-au încălzit la lumina lumânărilor. „Se stinse alba lampă căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară strigând în depărtare”. (Ștefan Petică) Ninge! Parcă se aude vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii Agapia. A fost un moment unic, benefic și spiritual
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și vicios al artelor, prin sprijinirea cărora s-a răscumpărat, Bogdan-Pitești a jucat un rol decisiv în susținerea financiară a cenaclului macedonskian și a revistei Literatorul, în afirmarea lui Tudor Arghezi, Ștefan Petică și Ștefan Luchian. Primul îi va păstra toată viața o nedezmințită recunoștință. [...] Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913 și 1914, ca director al cotidianului Seara, afacerist cu proastă reputație, arestat, pentru scurtă vreme, în urma șantajului încercat asupra bancherului Aristide Blank
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
seară de jertfă”, și lasă omenirii lumina din muguri...” ( Ca o seară de jertfă) Laudatio Iată sărbătoarea! Se Împlinesc ( déjà) cinci ani de la apariția primului număr al revistei “Tecuciul literar-artistic”, ce apare la editura “Eleonora”, sub egida Societății Culturale ”Ștefan Petică”, cu sprijinul Primăriei Tecuci. Timpul s-a rostogolit În albii Învolburate, dar furia apelor n-a putut acoperi glasul unor oameni de mare valoare... glasuri materializate În cuvinte care au rezistat eroziunii fiecărei zile imprevizibile. Într-o lume a haosului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
iubitorul și cunoscătorul ...și de religie!), să-i poată citi din „jornal” o veste extrem de tristă: DOLIU NAȚIONAL! Marele prieten al poporului nostru, tovarășul Iosiv Visarlio.. no..vici Stalin s-a stins din viață și ... Anetă, Ileană, aduceți repede o petică neagră să punem doliu la mătură că o murit „tătucu’ cu musteți mari”, lepădătura!, Îl Întrerupse Bunicu’ Ghiorghi, care citise ziarul Încă de ieri și, cu ochii sclipind de bucurie și de teamă, spre marea indignare a lui Victor care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tineri adepți ai "noii-literaturi". Dar sămînța aruncată de Macedonski avea să rodească foarte curînd, chiar în ultimii ani de viață ai poetului: volumele de debut ale lui Bacovia și Minulescu, poeziile novatoare scrise de Arghezi, traiectoria fulgurantă a lui Ștefan Petică arătau că, în absolut, apelul lui Macedonski nu trecuse fără ecou și că modernismul cîștiga, treptat dar ireversibil, literatura română. O părticică din Macedonski vom întîlni în unele dintre cele mai proeminente figuri ale epocii interbelice. Din vîrful piramidei unde
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
unitară (”Ameliorații silvice”, I. Ciortuz, V. Păcurar, 2004). În funcție de acest criteriu, gradele de eroziune luate în considerare la stabilirea stațiunilor de terenuri degradate și a grupelor de stațiuni sunt: e 0 - slab erodat (eventual erodat neapreciabil, distribuit în petice în cadrul unei unități staționale e 1 conform S.R.T.S.); e 1 - moderat erodat (e 2 ) e 2 - puternic erodat (e 3 ); e 3 - foarte puternic erodat (e 4 ); e 4 - excesiv erodat (e 5 , conform S.R.T.S.). Încadrarea profilului de sol
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
A = textură nisipo-lutoasă la lutoasă, schelet 0-25% (mijlocie) B = textură luto-argiloasă la argiloasă, schelet ˂5% (grea) C = textură nisipoasă la nisipo-lutoasă, schelet 26-50% (ușoară) D = textură nisipoasă la nisipo-lutoasă + nisipo-lutoasă la lutoasă, schelet 28-90% sau sol în petice (diversă ușoară ÷ medie) V = textură nisipo-lutoasă la lutoasă + luto-argiloasă la argiloasă, schelet 0-75% (variată ușoară ÷ grea) Ex: ED2V = GS9 ; Cuprinde : ESt4; ESt5; ESt6; ESt7; EGo4; EGo5; EGo6; EGo7. Descriere : Terenuri cu eroziune puternică (e2), cu soluri brune argiloiluviale, brune
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
IV 1+1 GRUPA STATIONALA G.S - 2 Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase (TSD: EA6V). Tipuri de vegetație: 2AE1: Plantații de pin în amestec cu anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 8AE1: Plantații de anin verde
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
împădurire: Tn 0,75/2 + Gr.o pe terenuri predominant foarte puternic erodate, înțelenite, la compoziția “a”; Tg 0,75/3 + Gr. o (pe terenuri lipsite de vegetație, cu eroziune foarte activă și pante peste 25 de grade). Gr. b (pe stâncării cu soluri în petice); Cd/3, pe terenuri cu panta peste 30 de grade, la compozițiile “b” și ”c”. Desimea culturilor: 5000/ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii de împădurire “a”; 6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “b” și “c”; 10000/ha (2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
silvotehnic și cuprinde : compoziția de împădurire, schema de plantare, tehnica de împădurire (lucrări de pregătire și de consolidare a terenurilor și procedee de împădurire), desimea culturilor, volumul completărilor, volumul lucrărilor de întreținere. GRUPA STATIONALA G.S - 6 Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
a tehnicilor ”a” și ”b”; în cazul compozițiilor ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, în suprafețele cu sol, între aflorimentele stâncoase. Tehnici de împădurire: Tn(Tb) 0,75/2+Gr. o pe terenuri cu aflorimente stâncoase; Gr.b±Pv pe stâncării cu soluri în petice, superficiale, scheletice. Desimea culturilor: 5000/ha, în cazul compoziției “a”; 3300/ha, în cazul compoziției “b”; 1000 - 2500/ha, cazul compoziției ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, după posibilitățile oferite de teren, prin prezența rocii la sprafața terenului. Material de împădurire: ± Pp
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 În cazul compoziției “b”: Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1 Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 GRUPA STATIONALA G.S – 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, argiloiluviale sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo-lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate (TSD: ED6D). Tipuri de vegetație: 2DE5 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe stâncării cu soluri în petice (eroziune de suprafață excesivă) Compoziții de împădurire: a. 50 Pi. n (Pi) 25 Mj (Vi. t, Fr) 25 Pd (Sp, Co, Ll). Scheme de plantare: a. rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust Tehnici de împădurire: Tn (Tb
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]