191 matches
-
geologia și mineralogia) de unde revine licențiat în Științe Naturale. Reîntors în țară devine primul profesor titular de geologie și mineralogie, la Universitatea din Iași, unde rămâne pe tot parcursul vieții. Totodată, el este cel care va face studii geologice (stratigrafice, petrografice, paleontologice) asupra solului României. Grigore Cobălcescu a semnat actul de naștere a Geologiei românești, prin studiul Calcariul de la Răpidea (cea dintâi lucrare românească de geologie), publicat în 1862 în Revista Română pentru Științe, litere și arte, volumul II., dedicat fosilelor
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
și Valea Jiului), centrele urbane în care amprenta istorică este mai evidentă ș.a. (fig. 10). Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare) ori măiestria prelucrării lemnului. Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de vedere geologic. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883), Sabba Ștefănescu (1897) și I. Simionescu (1903), în studiile pe care le publică (în urma cercetărilor efectuate în Podișul Moldovei) oferă informații interesante asupra depozitelor geologice din această parte a țării, asupra alcătuirii lor petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un rol deosebit, atât în ceea ce privește stadiul la care o vale se va menține timp îndelungat, cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul sărat din Valea Morii), surse cu debite mici dar care prin compoziția fizico-chimică a apei sunt recomandate sau recomandabile în cura balneară, atât în cura internă cât și în cura externă. 3. 2. RELIEFUL Alcătuirea petrografică a zonei se reflectă în primul rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de pădure. Defileul Dunării de la Porțile de Fier[130km] este localizat într-o zonă cu o constituție petrografică complexă. De la confluiența Nerei și Dunare și până la Baziaș valea este largă, după care se îngustează, pentru a se lărgi din nou în depresiunea Moldova Veche. Între Pescari-Alibeg albia are o lățime de doar 300-400m, pentru a se lărgi în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în cadrul societății geto-dace , continuând și în perioada migrațiilor era valorificarea resurselor miniere ale solului și ale subsolului și mai ales a fierului. Atelier metalurgic s-a descoperit la Gornea(atelierul data din secolul al XII-lea). În urma cercetărilor mineralogice și petrografice făcute s-a ajuns la concluzia că minereurile de fier proveneau din zăcămintele locale. Culoarul Văii Dunării este depozitul unor resurse importante de magnetit( Moldova-Nouă, Liubcova), limonit( Moldova Nouă, Berzasca, Liubcova), hematite( Svinița). Mircea Rusu repertorizând zăcămintele cuprifere exploatate în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
varietate de forme de manifestare, depinzând de mai mulți factori, în funcție de care se realizează caracterizarea și clasificarea lor 2 : subzona sau etajul de vegetație și relieful; intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune de suprafață; substratul litologic (natura petrografică a rocilor de bază); solul (tip genetic, grosime, textură, conținut de schelet și troficitate). Clasificarea solurilor afectate de eroziune de suprafață prin apă a suferit de-a lungul timpului diverse modificări, făcute de specialiștii în domeniul pedologiei, funcție de succesiunea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
interstraturi de orstein; Câmpia Tecuciului, în zona Liești - Hanu Conachi, la confluența Bârladului cu Siretul (13500 ha nisipuri silicioase cu bob mic și acide). Nisipurile din aceste zone au anumite particularități care le separă din punct de vdere al naturii petrografice, provenienței depozitelor, adâncimea apei freatice, pH-ului, sărurilor ș.a. Aceasta a dus la necesitatea ca pentru acestea să se formeze serii de tipuri de stațiuni separate. Astfel, seriile de tipuri de stațiuni sunt defalcate în raport cu zona geografică și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
N Cele mai mari suprafețe de terenuri cu eroziune eoliană se află în Delta Dunării, sudul Olteniei, Câmpia Careilor și Câmpia Tecuciului, în preajma localității Hanu Conachi. Nisipurile din aceste zone au anumite particularitați specifice legate de: condițiile fito-climatice, natura petrografică, adâncimea apei freatice, reacția pH,conținutul de săruri solubile s.a. Aceasta a dus la necesitatea constituirii de grupe saționale distincte pentru cele patru zone luate în considerare. In mod similar, soluțiile tehnice pentru împădurirea acestor categorii de terenuri degradate sunt prezentate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
puțuri miniere, abataje, galerii, suitori, plan înclinat, semitranșee și tranșee etc.) ... 5.1.5. Lucrări de exploatare experimentală ... 5.1.6. Ridicări topografice ... 5.1.7. Prelevări de probe ... 5.1.8. Organizarea de șantier ... 5.1.9. Lucrări pentru protecția și reabilitarea mediului ... ... 5.2. Lucrări de laborator 5.2.1. Analize petrografice - mineralogice ... 5.2.2. Analize fizico-chimice și fizico-mecanice ... 5.2.3. Analize pentru stabilirea domeniilor de utilizare ... ... 5.3. Lucrări (încercări) tehnologice în fazele de laborator ... 5.4. Lucrări de birou 5.4.1. (1) Elaborarea detaliilor legate de metoda de cercetare folosită, motivarea metodicii de cercetare aplicate
ORDIN nr. 290 din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299159]
-
de acoperire a perimetrului cu lucrări de cercetare (2) Metodologia de prelevare a probelor, numărul probelor, tipul de lucrări de cercetare din care au fost prelevate probele, caracterul reprezentantiv al probelor, prelucrarea lor, tipul analizelor și determinările de laborator (mineralogice - petrografice, paleontologice, fizico-chimice, fizico-mecanice etc.) ... 5.4.2. Elaborarea analizei rezultatelor explorării pentru creșterea gradului de cunoaștere a zăcământului și evaluarea ulterioară a resurselor/rezervelor de roci utile se va face astfel încât să se determine condițiile geologice, stratigrafice, tectonice, hidrogeologia zăcământului, cunoașterea condițiilor
ORDIN nr. 290 din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299159]
-
apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei se realizează în proporție de 19,60% iarna, 42,58% primăvara, 21,34% vara și 16,48% toamna. Coeficientul de scurgere lunară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice și unele din etapele lor, proterozoic, paleozoic din urmă cu zeci de milioane de ani sunt “filele” unei cărți care se scrie încă, un best-seller al științei petrografice, ce istorisește cu mijloace proprii pecetea inconfundabilă a înfățișării acestui loc al planetei. Ultimele cercetări dă contemporan momentul “zero” cu 40-60 de milioane de ani în urmă, atunci când este fixată și dispariția de pe pământ a dinozaurilor, fără să aibă însă
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
structură de azi a scoarței Pământului, este socotită printre cele “7 minuni naturale” ale lumii!. Grija pentru vechi a legilor americane nu putea să nu să extindă și la această “piesă” unicat, alături de surorile ei mai mici din același bazin petrografic. Face parte din Parcul Național al Marelui Canion, este asaltat de milioane de turiști, de regula cei care “fac” Vegas-ul dau o fugă și până aici, contra unor sume potrivite - orice sume sau costuri sunt “potrivite” dacă ești “gros
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
noastră mediatică” facem cuvenitul apel la înțelegerea generoasă - din partea privitorilor și ascultătorilor - a demersului jurnalistic de față, cu scuzele de rigoare presupuse de limitele noastre în domeniu. Preocupări științifice de cercetare ale regiunii au existat, ele au vizat aspectele geologice (petrografice, paleontologice și pedologice), cele de geografie economică (îndeletniciri, resurse, organizare și debușeuri, etc.), de habitat (locuire, dinamică demografică, structuri și instituții, ierarhii sociale și politice), de istorie, cultură și civilizație (constituire comunitară și statală și lupta pentru supraviețuire în fața vrăjmășiilor
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
cât energia de relief este mai mare, substratul geologic mai friabil și precipitațiile mai abundente. Din punct, de vedere geologic, suprafața bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se caracterizează printr-o complexitate de formațiuni geologice, deosebite ca vârstă și constituție petrografică, datorită în primul rând tectonicii complicate și apoi diversității de relief. În timpul mișcărilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaților actuali au suferit fracturi și șariaje schițându-se primele linii ale acestor munți, iar în faza laramică s-
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
preponderent depozite Neogene; 4) Horstul Biharia, cu depozite Mezozoice și Miocene cu grosime redusă; 5) Grabenul Oradea-Toboliu, cu o grosime semnificativă a depozitelor mezozoice și neogene; 6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene. Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
mai ales în părțile a II-a și a III-a ale amenajamentului (inclusiv "Descrierea parcelară"). ... ... 4.2. Elemente privind cadrul natural 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic regiunea studiată cuprinde cristalinul format in fazele evolutiei neogene și cuaternare. Alcătuirea petrografică este dominată de sisturi sericitoase si cloritoase, cu intercalatii de calcare. La poalele muntilor apar conglomerate,brescii,nisipuri si mai rar marne. Substratul geologic de suprafata pe care s-au format solurile il constituie deluviile, pe versanti si eluviile,pe locurile asezate. ... 4.2.2
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]