313 matches
-
smuls un țipăt de durere, și atunci ne întrebăm, de ce oare? Pentru că se apropie luna noiembrie a invitării României în NATO - iar procentul electoral al P.R.M. ne trage greu îndărăt? Pentru că a dat ordine centrul conspirativ, nemaisuferind a tot fi pișcat? Fiindcă, în fine, dl Ion Popescu a ordonat d-lui Ion Iliescu să iasă din amorțeală? Deoarece membrii audiovizualului au simțit dintr-odată că așa nu mai merge? Câte puțin din toate la un loc, deopotrivă cu ceasul nefast astrologic
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
ți se deteriorase organismul, Andaluzo. În urmă cu doar unsprezece ani ai rezistat atît de bine acelei călătorii teribile din Franța pînă la Valparaíso și apoi porțiunea de la Valparaíso la Islay, unde ai făcut față asaltului puricilor care te-au pișcat toată noaptea. Ce primire îți făcuse Peru! Islay: o singură străduță cu căsuțe ca niște cabane din bambus, o plajă cu nisipul negru și un port fără chei unde pasagerii erau coborîți, la fel ca bagajele și animalele, atîrnați de
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
pe acolo vreo scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse până atunci. Atâta îi plăcuseră" încât își desfăcuse aripioarele, frecându-le bine una de alta, și zbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe pe care o pișcă, făcând-o să țipe. Aceasta o prinse numaidecât de aripioare, certând-o în glumă, apoi întorcând mâna, o așeză cu grijă în căușul palmei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță riță, unde oi zbura, acolo m-oi mărita" Și, zicând acestea
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
o necuvântătoare îi va cuvânta, ei, Doicii, care o crescuse de mică. Adică, ea, gărgărița Rița, tocmai îi cuvântase! Să leșine bătrâna, și mai multe nu! Și chiar leșină de-a binelea. Rița zbura în jurul ei cu tapaj, o tot pișca, doar-doar și-o reveni... Cu chiu cu vai, femeia se făcu bine și își reaminti ce-i spusese o dată o țigancă ghicitoare, precum că, după ce se va împlini cuvântul Duhovnicului, adică exact ce se întâmplase acum, să se ducă ea
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
simt că Lumea și-a mai făcut un sat. Neuitare într-o zi, de secerat - în Olteț m-au botezat, - Să cresc ^nalt și luminat Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat; Cânta pasărea-n răscruce De își făcea lumea cruce! O plutire Nenumărate au fost Paharele cu vin, - Stelele căzute în marea vieții mele!... Totul, - O plutire... Și un același chin: Ne naștem
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
asta Dl Țurcanini a umplut toată Roma că eu aș fi lucrat-o pe ea la Scala! Și bârfesc Opera Română și atâtea altele. E un tip într’adevăr periculos, infam, fără Dumnezeu și finalmente nebun! Că nu mă poate pișca cu nimic, asta e altă treabă. Bineînțeles nu mă poate deranja cu nimic, dar v’am povestit lucrul ca să se știe ce fac Românii pâ’n străinătăți. J’en ai assez en ai! Spătaru a fost aci, venind de la Viena
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cel din 7 poeme ) cînd proaspăt, neștiutor, singur cu ziarul în dosul casei, în șezlong, sub meri, le citeam fericit. Mistrețul și pacea eternă are versuri uluitoare, gustoase, pipărate, elegante, medievale, nebune, făcîndu-mă să chicotesc de plăcere ca o curvă pișcată de cur (oh!). Și deodată - oroare! - dau de aceste rînduri sinistre: "Un pumn de stele s-au desprins/ Și cad în noaptea zmălțuită" !!!!! Dar în rest, ce desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o parte roze buci / De mici maimuțe
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
corectitudinii politice și sancționează la nesfârșit formă, nediscutând niciodată fondul. care în cazul de față ar trebui discutat. chiar dacă ar fi să îi dăm dureri de cap regelui mihai, lui ion iliescu, liviu mihaiu și alți asemenea care s-au pișcat foarte din cauza acestui subiect. postul anterior a fost publicat inițial la http://traianungureanu-tru.blogspot.com/ @pt George: - ai scris așa: “La 31 decembrie 1949 (da @Fuscus, una mie nouă sute patru zeci și nouă) : Regele Mihai se adresează pentru prima oara
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
un animal din gospodărie. Că în Moara cu noroc femeile sînt cetățeni de categoria a doua o demonstrează și repetatele hărțuiri sexuale pe care le suportă Uța (slujnica angajată de Ghiță la recomandarea jandarmului Pintea), din partea lui Lică. Ea este pișcată de două ori, golănește, de pulpe, fără ca autorul să sugereze prin ceva caracterul reprobabil al unui astfel de gest. Atitudinea față de femei nu este, din păcate, singurul element din proza lui Ion Slavici care ar trebui să dea de gîndit
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
ZIUA COPIILOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iata văd unul agățat de năsuc Și este sigur că te pișcă un pic Cine a numărat stropii de ploaie Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a întrebat cineva de ți-e foame Când căutai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
o fetiță ți-a adus sandale Nu-s prea arătoase - dar pot fi opinci Citește mai mult Copiilor lumiiA numărat cineva fulgii de neaCăzuți pe fața ta de mare voinic?Iata văd unul agățat de năsucși este sigur că te pișcă un picCine a numărat stropii de ploaieCe ți-au udat părul ca spicul de grâu?Iată un strop pe-o codiță bălaieSclipește în soare și e argintiuTe-a întrebat cineva de ți-e foameCând căutai prin gunoi un covrig?Iată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
persoanei, uneori îi dădea și porecle, ca de pildă numele pomenit adineauri, ce nu era chiar o poreclă, dar te trimitea cu gîndul la unul din cavalerii legendari participanți la nu mai putina masă rotundă a regelui mitic. Mitic, dar pișca, al naibii!... Auzise dl. Sache că Wagner nu-i place țintarului Arthur, si punea toată noaptea la Wagner, de sprei neputînd uză în ultima vreme deoarece suferea de astma. Avea și planuri diabolice. De pildă, aștepta cît aștepta să se
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
ce se năpustesc spre Mihnea, una mai expresiva decât altă. Este a doua secvență de capodoperă: "Toți morții din mormânturi,/ Cu ghearele-ncleștate,/ Că frunzele uscate/ Ce zbor când sufla vânturi,/ Spre Mihnea alerga;// Iar vârcolacii serii,/ Ce chiar din luna pișca,/ Când frunzele se mișcă/ În timpul primăverii/ Țipând, acum zbura// Șoimanele ce urlă/ Că vijelii turbate,/ Coloase deșirate/ Cu forma că o turla,/ Din munți în vai calcă." Poetul recurge, după morții în mișcare din tradiția universală, la chipuri de teroare
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
era pe acolo o scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse. Atâta îi plăcuseră, încât, desfăcându-și aripile și mai întâi frecându-le bine una de alta sbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe și o pișcă, făcând-o să țipe. Văzând-o, aceasta întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde oi sbura, acolo m-oi mărita. Zicând aceasta, o aruncă în sus, iar gărgărița își luă sborul prin văzduh
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a răsărit Îțind scufia-i albă înspre ceruri. Dar, zgribulit, s-a-ntors pișcat de geruri. - Vai mie! Vai de mine! Ce mă fac? Întreabă ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase doar un pic. - La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
cu un nume: Ripensia Timișoara. Și avea o emblemă: Ștefan Dobay. Începuturile, în bătrânul Iosefin „Anii copilăriei, înainte de a le fi priceput rostul, au rămas în urmă undeva prin iarba din Dumbrăvița, localitatea în care, la 1909, se năștea micul Piști. „În 1916 - își amintea peste ani Dobay - l-am pierdut pe tata. Încă nu se vindecaseră rănile primului război mondial când ne-am mutat la Timișoara, în «Fabruck», cum i se spunea într-o limbă germană stricată cartierului de fabrici
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a răsărit Îțind scufia-i albă înspre ceruri. Dar, zgribulit, s-a-ntors pișcat de geruri. - Vai mie! Vai de mine! Ce mă fac? Întreabă ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase doar un pic. - La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
absolut deloc. De fapt nimic nu-l mulțumea pentru că nu-i plăcea vremea ploioasă nici la oraș, darămite la țară. Maria ar fi dorit să-i schimbe starea și încerca să-i vorbească despre lucruri frumoase tachinându-l, gâdilându-l, pișcându-l... - Maria, stai cuminte, termină! Ce ai? Parcă ai fi copil! - Hai! Zâmbește și tu! Nu mai fi mofluz! Mergem la părinții tăi. Schimbă-ți atitudinea! Ce vor crede? Tu și vremea... Oprește mașina! Vreau să cobor puțin. Dragoș semnaliză
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
naționalei sud-africane. Cu siguranță însă că cel mai cunoscut antrenor român rămâne timișoreanul Ștefan Kovacs. După două Cupe ale Campionilor Europeni cu Ajax-ul de aur al lui Cruyff, Neeskens și Rep, a urmat postura de director tehnic al Federației Franceze, „Piști” Kovacs reușind să pună bazele unei echipe care avea să se califice la Jocurile Olimpice de la Montreal (1976) și la Campionatul Mondial din Argentina (1978).
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
pentru tine . Dar acum treci la datorie, că a sosit timpul ! și a făcut un semn cu bastonul spre mine, așa cum se face cu cădelnița în biserică. În acea clipă m-am trezit. În salon mirosea a tămâie. M-am pișcat, să văd dacă sunt trează cu adevărat. M-am uitat la ceas: era ora 4 a.m. și eu trebuia să trec într-adevăr la datorie: să mă spăl, să-mi pregătesc sânii pentru alăptat și să merg să-mi hrănesc
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
zilei de Anul Nou, ea a decedat. În acea zi, când familiile gătesc masa de sărbătoare, tu gatești masă pentru înmormântare! Au fost trei zile de coșmar, în care, nu făceam diferența dintre realitate, mi se părea că visez, mă pișcam, ca să simt durere, să văd dacă e somn sau sunt trează. A fost un somn cu coșmar, un coșmar dureros pentru întreaga familie și pentru micuța Mihaela care, la doar trei anișori, a rămas fără mamă, fără sprijin. Aveam impresia
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
o vorbă? Și străinul slobozi un hohot de rîs care umplu toată camera. Se ridică de pe scaun, deschise o mapă neagră și scoase de acolo cîteva batoane mari de ciocolată. Întinse fiecăruia cîte unul, ciufuli vesel părul lui Virgil, îl pișcă puțin de bărbie pe Tomiță, iar pe Bărzăun îl strînse la piept spunîndu-i "pistruiat'. Începu să rîdă chiar și Nicanor, dar, văzînd că Virgil se uită mirat la el, se încruntă numaidecît. Ei, acum putem sta de vorbă? reluă străinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trage câteva gâturi zdravene. Mărul lui Adam se mișcă vesel în sus și în jos, iar Tică intră instantaneu în panică: N-o da gata pe toată, Baroane, te-au transpirat fufele alea? Că nu mai avem alta și dimineața pișcă la degete și la coaste. Fii om, nu javră! Și fără bani, și fără vodcă, e prea mult, să-mi plângă mie mama la cruce dacă nu mă întristezi definitiv. Mă-ta a murit demult, n-ai două mame, așa că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care mai curînd întregește decît schimbă, e cea publicată, în '86, la editura Dacia (care și-a făcut, într-o vreme, din recuperări un program): I. L. Caragiale. Restituiri, ediție îngrijită de Marin Bucur. Un Caragiale risipitor, consumîndu-și verva în pastile, pișcînd lumea nouă, onorabilă prin imitație (nereușită), cu știința cu care un gourmet și-ar înfige furculița într-o delicatesă. Cel pe care-l știm, veți zice. Nu tocmai, spune Marin Bucur în prefața care ni-l dă înapoi pe Caragiale
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
ales ce mănâncă. Pe nicăieri nu vedeai fructele și legumele care lui îi plăceau atât de mult. Iepurașul nu ar fi vrut să fie atât de mic și neajutorat ca ele. Dar țânțarii și muștele care îl bâzâiau și îl pișcau, tare îl mai supărau. Se gândea că aceste nesuferite gângănii strică frumusețea lumii insectelor. Își continuă drumul gândindu-se că cel mai mult i-ar place să fie câine. Nu ar mai fi el cel fugărit ci ar fugi el
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]