33 matches
-
timpul în Stambul în acea vreme nu era greu. Totul era să nu-ți omorî calul fugărindu-l pe ulicioare de teama ienicerilor și spahiilor care se țineau după tine pâlcuri-pâlcuri, strigând aplecați peste oblâncul șeilor cât îi ținea gura: „Pițule! Pițule!”. Până se lămuriră spătarul și Barzovie-Vodă că „pițulele” înseamnă „creițari” sau „galbâni” și că ei nu trebuiau să se teamă neavând o lețcaie, se făcuse seară și ei alergaseră degeaba circa 50 de kilometri prin rătăcăniile și hudițele Țarigradului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în Stambul în acea vreme nu era greu. Totul era să nu-ți omorî calul fugărindu-l pe ulicioare de teama ienicerilor și spahiilor care se țineau după tine pâlcuri-pâlcuri, strigând aplecați peste oblâncul șeilor cât îi ținea gura: „Pițule! Pițule!”. Până se lămuriră spătarul și Barzovie-Vodă că „pițulele” înseamnă „creițari” sau „galbâni” și că ei nu trebuiau să se teamă neavând o lețcaie, se făcuse seară și ei alergaseră degeaba circa 50 de kilometri prin rătăcăniile și hudițele Țarigradului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Totul era să nu-ți omorî calul fugărindu-l pe ulicioare de teama ienicerilor și spahiilor care se țineau după tine pâlcuri-pâlcuri, strigând aplecați peste oblâncul șeilor cât îi ținea gura: „Pițule! Pițule!”. Până se lămuriră spătarul și Barzovie-Vodă că „pițulele” înseamnă „creițari” sau „galbâni” și că ei nu trebuiau să se teamă neavând o lețcaie, se făcuse seară și ei alergaseră degeaba circa 50 de kilometri prin rătăcăniile și hudițele Țarigradului. Și tocmai când, dumiriți de propria lor sărăcie salvatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să trăiască domn’ Bengheu!”. Profesorul Mircea „Bengheu” Bolcaș a fost unul dintre cei mai iubiți profesori de la Liceul Gojdu din Oradea. Fie-i țărâna ușoară! Un alt personaj simpatic de prin zona Beiușului a fost Iosif Abrudan, poreclit și „Moș Pițulă”. Avocat orădean de prestigiu, poet, pamfeltist, actor, boem... a compus o serie de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Un alt personaj simpatic de prin zona Beiușului a fost Iosif Abrudan, poreclit și „Moș Pițulă”. Avocat orădean de prestigiu, poet, pamfeltist, actor, boem... a compus o serie de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
boem... a compus o serie de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această zonă. Deseori pamfletele sale începeau cu „Sara bună, dragii mei, io-s Pițula cel din Ștei...” Reproduc din memorie una din poeziile care
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această zonă. Deseori pamfletele sale începeau cu „Sara bună, dragii mei, io-s Pițula cel din Ștei...” Reproduc din memorie una din poeziile care era pe buzele tuturor, drept dovadă că o mai știu și acum: „Frunza verde ca lipanu’/ Asta toamna era anu’/ Când s-o gătat cu culesu’,/ Domni cei mari cu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
din șold, de a rămas șchiop pentru toată viața lui. Dar asta s-a întâmplat cu ceva timp în urmă. - Și pe mine m-a bătut der Vater, ne-a mărturisit râzând Klesch. Pentru că ne-a pârât unul că băgăm pițule în punga aia de colectat bani în biserică. De mult apăreau pițule în pungă și nu știau de unde. -Da ce-s alea pițule, bre? s-a interesat Culiță. - Bani vechi, bre, l-a imitat Klesch. Bani de ăia, de altădată
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
s-a întâmplat cu ceva timp în urmă. - Și pe mine m-a bătut der Vater, ne-a mărturisit râzând Klesch. Pentru că ne-a pârât unul că băgăm pițule în punga aia de colectat bani în biserică. De mult apăreau pițule în pungă și nu știau de unde. -Da ce-s alea pițule, bre? s-a interesat Culiță. - Bani vechi, bre, l-a imitat Klesch. Bani de ăia, de altădată. - Și te-a bătut? - Da, pe mine și pe încă vreo doi
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
m-a bătut der Vater, ne-a mărturisit râzând Klesch. Pentru că ne-a pârât unul că băgăm pițule în punga aia de colectat bani în biserică. De mult apăreau pițule în pungă și nu știau de unde. -Da ce-s alea pițule, bre? s-a interesat Culiță. - Bani vechi, bre, l-a imitat Klesch. Bani de ăia, de altădată. - Și te-a bătut? - Da, pe mine și pe încă vreo doi, ne-a tras de perciuni și ne-a pus să stăm
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
îi zise în finalul acelei convorbiri: Ia stai încă un pic să-ți zic una de la Bihor și în secunda următoare a și început să cânte cât îl țineau plămânii: «Cum dai mamă laptele / Tri li li li li / Trei pițule, domnule! / Cum dai mamă smântâna / Tri li li li li / Tot așa ca vecina! Lasă-l mamă și mai jos / Nu pot domnule, că-i gros!» Să tot ai un asemenea prieten, care să nu te lase niciodată să te-
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m' cânț' on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
cameră, dezordinea era întradevăr universală și n-avea chef de oaspeți. Și totuși, dacă era vreo rudă de-a lui de la Ieși, trimisă de familie, sau poate în trecere pe-aici, și avea ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei bătrâni din fața casei, copiii se zbenguiau pe stradă; toate acestea erau semne că iarna, mizerabila iarnă, agoniza. Și-i veni o poftă nebună să
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
poetul - ce faci tu pe-aici, Pasăre Turcească, la ora asta? Era colegul și prietenul lui, Teodor Ștefanelli, care nu se mai prezentase la cursuri de câteva zile. -Crailiceală de zile mari, Emine! M-am distrat cu Maria; am primit pițule de-acasă și-am trăit cu ea ca-n rai! -Tu ești nebun, de-aia te-ai evaporat de la cursuri; nu ți-am spus eu că banii te strică pe tine? Cu banii ăia mai bine dădeam o tură pe la
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
uscatul ăla de Zimmerman care-ți cântau despre Schopenhauer al tău... O luară pe Marokanergasse și se treziră la Zu den drei Tauben. -Intrăm aici? - glumi Eminescu. -Intrăm! Încă mai are balta pește! - și-i arătă buzunarul: E doldora de pițule! În ușă îi întâmpină tata Will care-i salută ceremonios; Eminescu nu-l mai vizitase din iarnă, din ziua de Sfântul Ion când tata Wil îi strânsese pe toți prietenii lui și trăseseră o beție ruptă din pivnițele lui Auerbach
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
glumă... Ți-am luat două bilete la Beethoven și-am amănat concertul lui Palestrina... Știu că așa zicea duduca... -Meriți o cinste la tata Will! -Lasă cinstea! Natalițooo! - o strigă el pe soru-sa - a venit domnul Eminescu după bilete... -Câte pițule face? - îl întrebă poetul. -Nici o pițulă, domnule! Noi lucrăm pe pițule? Natalițooo, reluă el , mai pune o furculuiță-n plus că-l invităm și pe domnul Eminescu la masă! E tot doamna Micle? - se adresă el poetului. -Tot! -Știu, c-
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
Beethoven și-am amănat concertul lui Palestrina... Știu că așa zicea duduca... -Meriți o cinste la tata Will! -Lasă cinstea! Natalițooo! - o strigă el pe soru-sa - a venit domnul Eminescu după bilete... -Câte pițule face? - îl întrebă poetul. -Nici o pițulă, domnule! Noi lucrăm pe pițule? Natalițooo, reluă el , mai pune o furculuiță-n plus că-l invităm și pe domnul Eminescu la masă! E tot doamna Micle? - se adresă el poetului. -Tot! -Știu, c-am văzut-o și la Putna! Frumoasă
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
lui Palestrina... Știu că așa zicea duduca... -Meriți o cinste la tata Will! -Lasă cinstea! Natalițooo! - o strigă el pe soru-sa - a venit domnul Eminescu după bilete... -Câte pițule face? - îl întrebă poetul. -Nici o pițulă, domnule! Noi lucrăm pe pițule? Natalițooo, reluă el , mai pune o furculuiță-n plus că-l invităm și pe domnul Eminescu la masă! E tot doamna Micle? - se adresă el poetului. -Tot! -Știu, c-am văzut-o și la Putna! Frumoasă femee, domnule! Te rugăm să
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
întristă de moarte... Am impresia, ba nu, sunt sigur, că mă trece și pe mine. Feedback. Conexiune inversă, glăsuiește el tern, către Dănuț. Până una alta, să-l lăsăm pe troglodit în plata Domnului. Când revine Marco al nostru, luăm pițulele și ne volatilizăm. Poa' să se spele el pe cap cu lighioana bețivă și să arunce și salteaua pișată, la primul tomberon. Noi doi, pariez că vom fi departe, la o băută, la ora aia. Fii pe pace, Frățioare, Vierme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
văzut că Iza se uită din nou la mine și-mi zâmbește. Era pauza mare, așa că destul de repede ieșiseră cu toții din clasă, Feri a venit la mine și mi-a spus că dacă vreau, rămâne în clasă să ne jucăm pițule, dar eu i-am spus că n-am bani, la care el a spus că nu-i nimic, pot să-i vând gustarea mea cu unudouășcinci, și atunci ne putem juca cu banii ăia, dar eu i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
văzut că Iza se uită din nou la mine și-mi zâmbește. Era pauza mare, așa că destul de repede ieșiseră cu toții din clasă, Feri a venit la mine și mi-a spus că dacă vreau, rămâne în clasă să ne jucăm pițule, dar eu i-am spus că n-am bani, la care el a spus că nu-i nimic, pot să-i vând gustarea mea cu unudouășcinci, și atunci ne putem juca cu banii ăia, dar eu i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ani, Doamne, și cheltui ca un copil smintit. Pe artiști, cu actori, cu scriitori, cu cutare și cutare, pe băute continue, pe femei frumoase, câte îți mai ajung pe-o seară ? — Asta te roade pe tine, patul meu... Știi ceva, Pițule ? Nu mă aștept ca tu, mai ales tu, să înțelegi stilul meu de viață. Nu ai înțeles niciodată ce vreau să fac sau ce e în inima mea. Tu ai impresia că totul se măsoară în cifre și în acte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]