56 matches
-
alt grad de perfecționare decât la începutul secolului - scria în Suplimentul la Metoda completă pentru Pian op. 500 publicată în 1842: „Pedala se ține pe timpul Recitativului, care trebuie să sune ca de la mare depărtare”<footnote Piero Rattalino: Le sonate per pianoforte di Beethoven, Musica Universita, Roma footnote>. La fel, Arthur Schnabel îndeamnă în ediția sa a Sonatelor ca pedalizarea originală să fie respectată peste tot „cu curaj”. Iar Clifford Curzon sublinia poziția lui Schnabel, că „nu pedalizarea trebuie modificată, ci calitatea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Pianofortele, o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
După el, instrumentul intră în acel ciclu ascensional care încă durează și care ne-a dat atâtea figuri de mari interpreți.” Istoria muzicii consemnează faptul că în anul 1709 a apărut în Italia un nou instrument cu clape și coarde - pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când a venit pe lume, la început timid și foarte imperfect, un instrument cu mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele muzicale
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
al XVIII-lea în operele lui Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph.Em. Bach și la reprezentanții timpurii ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
acordajul celor 84 de instrumente muzicale lăsate de principe. Cam jumătate dintre acestea erau clavecine și spinete, iar șapte exemplare purtau chiar semnătura meșterului: „Bartholomaeus de Cristoforis Patavinus Inventor faciebat Florentiae anno...”. Nu se știe care ar fi fost soarta pianofortelui florentin, dacă marchizul Francesco Scipione de Maffei nu ar fi descris „minunea” admirată de el în anul 1709 în al său Giornale și dacă numărul respectiv al revistei din 1711 nu ar fi fost tradus în limba germană de către
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
mai exact, este vorba de claritatea pe care o găsim în cele mai dense și complexe structuri și poezia cea mai expresivă pe care o redă în interpretare.” (Michael Church, The Independent, 2010, despre recitalul lui Demidenko din cadrul seriei “London Pianoforte”). Ei bine, și eu pot afirma aceleași lucruri la adresa lui Demidenko după ce l-am văzut pe scenă. O prezență caldă, senină... Odată așezat la pian se transpunea într-o altă lume, reușind să transmită toate acele stări și senzații pe care
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
canadiene, la artiști, aprobări de la Primărie, tipărire de invitații, de afișe, deplasare pe la locurile unde trec românii pentru a pune afișe și lăsa invitații, rezervare de stație de amplificare și un „clavier” În loc de pian (am fi vrut să aducem renumitul „pianoforte” de la Universitatea McGill, dar am renunțat - prognoza era nefavorabilă), cumpărături (prelată și un „gazebo” pentru a ne adăposti pe noi și aparatele În caz de ploaie - de altfel era sigur că va ploua, așa se anunța pe toate canalele și
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
de nord surzi de lumină a orbi fluierând singuri noi nu ne urcăm într-un tren ca și cum s-ar iubi pe șine agonizând mă mai simți pe zidul cu desene calchiate cum scriu cu degetele lungi extaze? așa începe totul pianoforte fără trei note surde sau trucate Referință Bibliografică: Hipersentimente / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1410, Anul IV, 10 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
HIPERSENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376604_a_377933]
-
aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca într-o cabină de actriță, dovedind graba cu care Otilia le mânuia. Rochii, pălării zăceau pe fotolii, pantofi pe sub masă, jurnale de modă franțuzești mai peste tot, amestecate cu note muzicale pentru pianoforte. Pe un fotoliu se găsea un morman de cărți, cele mai multe nemțești, dar și romane franțuzești din colecția Calmann-Lévy, ilustrată și cartonată. Deasupra se vedeau Mademoiselle de la Seigliére de Jules Sandeau, Indiana de G. Sand. În cameră mirosea pătrunzător a pudră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
intrară într-o odaie aproape goală, în care se afla un pian cu coadă, cam vechi, cu capacul ridicat. Cele două ferestre ale odăii erau deschise. Mormane de note muzicale, de reviste de modă erau aruncate pe jos în jurul negrului pianoforte. În fața instrumentului era un simplu scaun de lemn, ca de tavernă, cu tăietură în chip de inimă. Otilia se repezi la el și, așezîndu-se aproape călare, începu să alunge degetele subțiri asupra clapelor. - Asta o știi? întrebă ea pe Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pascalopol, încît Felix se îndupleca pentru o zi și se lăsa convins că moșierul vine numai să ocrotească dragostea dintre el și Otilia. Când însă Pascalopol sosea seara, întîmpinat de râsetele vioaie ale fetei, omagiat cu furtuni de execuții la pianoforte, mângâiat, răsplătit cu bucurii naive pentru cel mai mic dar, Felix se întuneca din nou de gelozie și-i ura moșierului o moarte repede. Într-o după-amiază, Otilia și Felix erau cufundați într-o convorbire de aceasta fără sfârșit, rezemați
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-l primim. - Cum? făcu Otilia exaltată. Sărmanul Pascalopol! Ce dormi-era de el! Și zicând acestea, Otilia prinse capul lui Felix și-l sărută apăsat - pentru întîia dată - pe buze. Toată casa răsună timp de două zile de concerte nebune de pianoforte. Când Pascalopol se ivi din nou, buzele lui moș Costache tremurau de emoție, moșierul, după un moment de timiditate, se repezi și-i sărută Otiliei amândouă mâinile, iar aceasta, așezîndu-se pe genunchii lui, îl sărută ușor pe obraz și-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cutie a fetei și se ridică. După plecarea lui, Otilia rămase cu privirile în gol, își șterse cu o batistă niște lacrimi ce nu voiau să curgă, apoi se repezi ca o nebună pe scări și intră în odaia cu pianoforte, unde începu să cânte vijelios tot ce-i venea în minte. - Lipsă de griji, mormăi Marina în bucătărie. Doar ce grijiare? Stănică trecu în curtea Aglaei și intră în sufragerie, unde toți se aflau la masă, chiar și Simion. La
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
coardelor interioare se mai auzi puțin, ca scuturarea unui brad încărcat cu chiciură, apoi totul se isprăvi într-un chițcăit ușor, și Felix avu uimirea de a constata că din direcția pianului fugea mărunt un șoricel speriat. "Am gonit geniul pianofortelui", gândi el, și părăsi odaia. Ieșind în oraș, Felix visă mai mult decât oricând la Otilia, cu o vagă presimțire că ceva trebuia să se întîmple. Prin asociație își aminti de Georgeta. Ideea de a se duce la aceasta i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-se însă cu contradansul și necutezând să abordeze mazurca, despre care medicul îi spusese că ar fi vătămătoare sănătății. Lucrurile acestea se petreceau la 1834. În 1840, Dacia literară va publica, în chip de Supplément musical, un Quadrille pour le pianoforte sur des thèmes moldaves composée et dédiée à Son Altesse Sérénissime la princesse régnante de Moldavie par F.G. Rouschinski. E de bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
împrumuturile pe care le găsim în limba receptoare atât în formă de termeni complecși, cât și într-o formă condensată: engl. chute ~ parachute (< fr. parachute); fr. car ~ autocar (< engl. autocar); closet ~ water-closet (< engl. water closet); cross ~ cross-country (< engl. cross-country); piano ~ pianoforte (< it. pianoforte); pul ~ pulover (< engl. pull-over); stylo ~ stylographe (< engl. stylograph); fr., rom. living ~ fr. living-room, rom. livingrum (< engl. living-room); fr., it., sp. water (~ vater) ~ water-closet (< engl. water-closet); it. notes ~ bloc-notes (< fr. bloc-notes); germ. Cello ~ Violoncello (analizat, eronat, drept compus; < it
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care le găsim în limba receptoare atât în formă de termeni complecși, cât și într-o formă condensată: engl. chute ~ parachute (< fr. parachute); fr. car ~ autocar (< engl. autocar); closet ~ water-closet (< engl. water closet); cross ~ cross-country (< engl. cross-country); piano ~ pianoforte (< it. pianoforte); pul ~ pulover (< engl. pull-over); stylo ~ stylographe (< engl. stylograph); fr., rom. living ~ fr. living-room, rom. livingrum (< engl. living-room); fr., it., sp. water (~ vater) ~ water-closet (< engl. water-closet); it. notes ~ bloc-notes (< fr. bloc-notes); germ. Cello ~ Violoncello (analizat, eronat, drept compus; < it. violoncello, der
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anul 1750 și în franceză din 1798, se regăsește și în engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1798, se regăsește și în engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera faptul că, spre deosebire de strămoșul său
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera faptul că, spre deosebire de strămoșul său, clavecinul, noul instrument poate emite sunete cu intensitate diferită, mai scăzută sau mai mare, în funcție de puterea cu care se apasă pe clape. Termenul smoking "smoching
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-uri Boelz, Alexandre Perre-Francois (1785-1858) Organist, pianist și compozitor francez - Duo op. 4 (1830) Burney, Chales (1726-1814) Compozitor englezDuets for two Performers upon one Instrument nr.1 Fa (1777) Czerny, Carl (1791-1857) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Duet for the Pianoforte for 4 hands op. 34 Franck, Cesar (1822 -1890) Organist, pianist, compozitor și pedagog francez - Duo a 4 mains sur le " God save theKing" op.4 (1842) - Duo a 4 mains sur Lucile de Gretry op. 17 (1846) Jadin, Hyacinte
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pian la 4 mâini Onslow, Georges (1784 -1852) Pianist și compozitor francez - 2 Sonate op.7 în mi (1815) și în fa (1820) Pleyel, Ignaz Joseph (1757 -1831) Compozitor austriac. - 11 Sonate - pian la 4 mâini (1790-1791) Nouvelle méthode de pianoforte, contenant les principes du doigté cu 27 de studii printre care 3 studii la patru mâini (Paris, 1797) Poser, Hans (1917 -1970 ) Compozitor și pedagog german. - Sonata op. 17 (1954) Poulenc, Francis (1899 -1963) Compozitor și pianist francez. - Sonata (1918
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
25 studii foarte ușoare op. 150 Cramer, Johann Baptist (1771 -1858) Pianist, pedagog și compozitor german. - 12 Studii en forme de Nocturnes op. 96 (1842) Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - 42 studii op. 495Exerciții pentru game, pianoforte la 4 mâini, op. 751Școală practică privind ritmul, pianoforte la 4 mâini, op. 824 Diabelli, Anton (1781 -1858) Compozitor și pedagog austriac - Studii melodice op. 149; Frey, Martin (1872 -1946) Pianist și pedagog german. - Studii op. 70 pentru cântatul polifonic
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]