56 matches
-
coro, organo ed orchestră Ricreazione ... Sconcertante Tânți auguri a te (Happy Birthday to you) Omaggio Blitz I,ÎI,III Corto mă breve Lemma (By Andrea ed ) Partenope Musica per le sirene di Napoli A L.P. 1928 Scherzo per violino e pianoforte Passaggio Flash (2 Canzoncine) Ombra di lontana presenza per violă, archi e nastro magnetico Îl sogno di un uomo ridicolo 3 duetti per violino , violă e voce Quattro anacoluti per AV Musica per un fine per coro a quattro voci
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
O.S. (Suonare O Suonare ) Fanfara Îl pane spezzato per 12 voci miște, strumenti e archi ad libitum Ode per soprano, voce maschile recitante e orchestră Per i bambini morți di mafia Grilli per quatto quartetti Pietre Benddammerung, per soprano, pianoforte e strumenti (șu testo giovanile di H. Heine) Grido per soprano e orchestră Îl pane Spezzato per coro e orchestră Flash, ÎI versione per 8 voci e quartetto d'archi A Paola Bernardi, per due clavicembali Ode, per soprano e
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
silenzio per voce, coro , coro registrato e orchestră commissionato dal Festival Internazionale di Ravenna Finale per 2 organi eseguito al Festival di Nuova Consonanza Geometrie ricercate per 8 strumenti Cântată Narrazione per Padre Pio (fuori da ogni genere) Frop - per pianoforte a 4 mani Come un Onda - per violoncello solo o per 2 Violoncelli Sicilo ed altri Frammenti Vuoto d’Anima Piena
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
nu le primisem de mult în viața mea ascetică. Era poate chiar felul Lui subtil, poetic, interior de a-i mângâia pe cei trăind fără iubire. Apoi am auzit căzând fructele castanului, cu acel: poc, poc, poc, precum sunetele unui pianoforte, sunetele provocate de mâini tari de virtuoz fără nume. Ce înseamnă a fi scriitor și ce înseamnă a fi arbore, castan, de exemplu? Din afară se pare că e vorba de o mare libertate, suprema libertate în spațiul misterios al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
împrumuturile pe care le găsim în limba receptoare atât în formă de termeni complecși, cât și într-o formă condensată: engl. chute ~ parachute (< fr. parachute); fr. car ~ autocar (< engl. autocar); closet ~ water-closet (< engl. water closet); cross ~ cross-country (< engl. cross-country); piano ~ pianoforte (< it. pianoforte); pul ~ pulover (< engl. pull-over); stylo ~ stylographe (< engl. stylograph); fr., rom. living ~ fr. living-room, rom. livingrum (< engl. living-room); fr., it., sp. water (~ vater) ~ water-closet (< engl. water-closet); it. notes ~ bloc-notes (< fr. bloc-notes); germ. Cello ~ Violoncello (analizat, eronat, drept compus; < it
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care le găsim în limba receptoare atât în formă de termeni complecși, cât și într-o formă condensată: engl. chute ~ parachute (< fr. parachute); fr. car ~ autocar (< engl. autocar); closet ~ water-closet (< engl. water closet); cross ~ cross-country (< engl. cross-country); piano ~ pianoforte (< it. pianoforte); pul ~ pulover (< engl. pull-over); stylo ~ stylographe (< engl. stylograph); fr., rom. living ~ fr. living-room, rom. livingrum (< engl. living-room); fr., it., sp. water (~ vater) ~ water-closet (< engl. water-closet); it. notes ~ bloc-notes (< fr. bloc-notes); germ. Cello ~ Violoncello (analizat, eronat, drept compus; < it. violoncello, der
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anul 1750 și în franceză din 1798, se regăsește și în engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1798, se regăsește și în engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr. πιάνο, rom. pian. El provine din compusul it., fr. (înv.) piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera faptul că, spre deosebire de strămoșul său
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
piano[forte] (scris și pianoforte) sau [forte-]piano (> germ. înv. Pianoforte, engl. înv., rom. înv. pianoforte). Instrumentul muzical pe care îl numim pian a fost creat în Italia, la Florența, la începutul sec. XVIII și i s-a atribuit denumirea pianoforte (la început, grave cembalo col piano e forte), care sugera faptul că, spre deosebire de strămoșul său, clavecinul, noul instrument poate emite sunete cu intensitate diferită, mai scăzută sau mai mare, în funcție de puterea cu care se apasă pe clape. Termenul smoking "smoching
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-uri Boelz, Alexandre Perre-Francois (1785-1858) Organist, pianist și compozitor francez - Duo op. 4 (1830) Burney, Chales (1726-1814) Compozitor englezDuets for two Performers upon one Instrument nr.1 Fa (1777) Czerny, Carl (1791-1857) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Duet for the Pianoforte for 4 hands op. 34 Franck, Cesar (1822 -1890) Organist, pianist, compozitor și pedagog francez - Duo a 4 mains sur le " God save theKing" op.4 (1842) - Duo a 4 mains sur Lucile de Gretry op. 17 (1846) Jadin, Hyacinte
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pian la 4 mâini Onslow, Georges (1784 -1852) Pianist și compozitor francez - 2 Sonate op.7 în mi (1815) și în fa (1820) Pleyel, Ignaz Joseph (1757 -1831) Compozitor austriac. - 11 Sonate - pian la 4 mâini (1790-1791) Nouvelle méthode de pianoforte, contenant les principes du doigté cu 27 de studii printre care 3 studii la patru mâini (Paris, 1797) Poser, Hans (1917 -1970 ) Compozitor și pedagog german. - Sonata op. 17 (1954) Poulenc, Francis (1899 -1963) Compozitor și pianist francez. - Sonata (1918
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
25 studii foarte ușoare op. 150 Cramer, Johann Baptist (1771 -1858) Pianist, pedagog și compozitor german. - 12 Studii en forme de Nocturnes op. 96 (1842) Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - 42 studii op. 495Exerciții pentru game, pianoforte la 4 mâini, op. 751Școală practică privind ritmul, pianoforte la 4 mâini, op. 824 Diabelli, Anton (1781 -1858) Compozitor și pedagog austriac - Studii melodice op. 149; Frey, Martin (1872 -1946) Pianist și pedagog german. - Studii op. 70 pentru cântatul polifonic
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
1771 -1858) Pianist, pedagog și compozitor german. - 12 Studii en forme de Nocturnes op. 96 (1842) Czerny, Carl (1791 -1857) Compozitor, pianist și pedagog austriac - 42 studii op. 495Exerciții pentru game, pianoforte la 4 mâini, op. 751Școală practică privind ritmul, pianoforte la 4 mâini, op. 824 Diabelli, Anton (1781 -1858) Compozitor și pedagog austriac - Studii melodice op. 149; Frey, Martin (1872 -1946) Pianist și pedagog german. - Studii op. 70 pentru cântatul polifonic (pentru începători) Moscheles, Ignatz (1794-1870) Pianist, compozitor și pedagog
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
-se însă cu contradansul și necutezând să abordeze mazurca, despre care medicul îi spusese că ar fi vătămătoare sănătății. Lucrurile acestea se petreceau la 1834. În 1840, Dacia literară va publica, în chip de Supplément musical, un Quadrille pour le pianoforte sur des thèmes moldaves composée et dédiée à Son Altesse Sérénissime la princesse régnante de Moldavie par F.G. Rouschinski. E de bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Pianofortele, o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
După el, instrumentul intră în acel ciclu ascensional care încă durează și care ne-a dat atâtea figuri de mari interpreți.” Istoria muzicii consemnează faptul că în anul 1709 a apărut în Italia un nou instrument cu clape și coarde - pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când a venit pe lume, la început timid și foarte imperfect, un instrument cu mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele muzicale
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
al XVIII-lea în operele lui Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph.Em. Bach și la reprezentanții timpurii ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
acordajul celor 84 de instrumente muzicale lăsate de principe. Cam jumătate dintre acestea erau clavecine și spinete, iar șapte exemplare purtau chiar semnătura meșterului: „Bartholomaeus de Cristoforis Patavinus Inventor faciebat Florentiae anno...”. Nu se știe care ar fi fost soarta pianofortelui florentin, dacă marchizul Francesco Scipione de Maffei nu ar fi descris „minunea” admirată de el în anul 1709 în al său Giornale și dacă numărul respectiv al revistei din 1711 nu ar fi fost tradus în limba germană de către
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
mai exact, este vorba de claritatea pe care o găsim în cele mai dense și complexe structuri și poezia cea mai expresivă pe care o redă în interpretare.” (Michael Church, The Independent, 2010, despre recitalul lui Demidenko din cadrul seriei “London Pianoforte”). Ei bine, și eu pot afirma aceleași lucruri la adresa lui Demidenko după ce l-am văzut pe scenă. O prezență caldă, senină... Odată așezat la pian se transpunea într-o altă lume, reușind să transmită toate acele stări și senzații pe care
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca într-o cabină de actriță, dovedind graba cu care Otilia le mânuia. Rochii, pălării zăceau pe fotolii, pantofi pe sub masă, jurnale de modă franțuzești mai peste tot, amestecate cu note muzicale pentru pianoforte. Pe un fotoliu se găsea un morman de cărți, cele mai multe nemțești, dar și romane franțuzești din colecția Calmann-Lévy, ilustrată și cartonată. Deasupra se vedeau Mademoiselle de la Seigliére de Jules Sandeau, Indiana de G. Sand. În cameră mirosea pătrunzător a pudră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
intrară într-o odaie aproape goală, în care se afla un pian cu coadă, cam vechi, cu capacul ridicat. Cele două ferestre ale odăii erau deschise. Mormane de note muzicale, de reviste de modă erau aruncate pe jos în jurul negrului pianoforte. În fața instrumentului era un simplu scaun de lemn, ca de tavernă, cu tăietură în chip de inimă. Otilia se repezi la el și, așezîndu-se aproape călare, începu să alunge degetele subțiri asupra clapelor. - Asta o știi? întrebă ea pe Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pascalopol, încît Felix se îndupleca pentru o zi și se lăsa convins că moșierul vine numai să ocrotească dragostea dintre el și Otilia. Când însă Pascalopol sosea seara, întîmpinat de râsetele vioaie ale fetei, omagiat cu furtuni de execuții la pianoforte, mângâiat, răsplătit cu bucurii naive pentru cel mai mic dar, Felix se întuneca din nou de gelozie și-i ura moșierului o moarte repede. Într-o după-amiază, Otilia și Felix erau cufundați într-o convorbire de aceasta fără sfârșit, rezemați
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-l primim. - Cum? făcu Otilia exaltată. Sărmanul Pascalopol! Ce dormi-era de el! Și zicând acestea, Otilia prinse capul lui Felix și-l sărută apăsat - pentru întîia dată - pe buze. Toată casa răsună timp de două zile de concerte nebune de pianoforte. Când Pascalopol se ivi din nou, buzele lui moș Costache tremurau de emoție, moșierul, după un moment de timiditate, se repezi și-i sărută Otiliei amândouă mâinile, iar aceasta, așezîndu-se pe genunchii lui, îl sărută ușor pe obraz și-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]