4 matches
-
animale de același sex și regimul de tratare să fie același ca cel ce urmează să fie utilizat în studiul principal. Doza maximă se mai poate defini ca doza care produce anumite semne de toxicitate în ficat (de ex. nuclee picnotice). 1.5.4. Test limită Dacă un test realizat cu o doză de minimum 2 000 mg/kg greutate corp, administrată într-o singură repriză sau în două reprize în aceeași zi, nu produce efecte toxice detectabile și dacă o
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
de mărime variabilă, cu nucleu rotund ce ocupă cea mai mare parte din celulă, nucleoli colorați în albastru și citoplasmă bazofilă. In cursul maturației, mai întâi dispar nucleolii, rezultând normoblastul. Apoi dimensiunea normoblastului scade progresiv, nucleul regresează într-o masă picnotică care în final este expulzată, iar citoplasma își modifică culoarea din albastru în rozportocaliu. In decursul maturării crește cantitatea de hemoglobină sintetizată. Diviziunea celulară se oprește la stadiul de normoblast; ultimul stadiu de diviziune este reprezentat de reticulocit, care se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este lax, timocitele sunt rare, iar elementele stromale sunt mai evidente. În medulară apar formațiuni proprii timusului - corpusculii lui Hasal - formațiuni globuloase, de mărimi diferite, având în interior celule degenerate învelite de mai multe celule epiteliale aplatizate și cu nuclei picnotici. Corpusculii provin din stromă, fac legătura cu celulele stromei, fiind prezenți și în organul involuat, prezentând infiltrații cu leucocite, fier, calciu, colesterol. După pubertate, timusul involuează, dar persistă și la bătrâni ca niște noduli cenușii înglobați și mascați în țesutul
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și col. 1984). După dimensiuni chiștii foliculari sunt clasificați în trei categorii: chiști mici (de obicei sunt polichiști), chiști mijlocii (macropolichiști, activi, cu celule bazale mari, nucleu mare, bogat în cromatină, sau inactivi, cu teaca internă formată din celule mici, picnotice), chiști mari (capsulari, proieminenți la suprafață, cu zona foliculară și teaca internă complet inactivă, atrofiată și ovocita degenerată), (BOGDAN AL., BISTRICEANU M., MAJINA C., 1981). Chiștii de luteinizare sau chiștii luteali Sunt chiști anovulatori, simpli, care provin prin degenerescența chistică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]