40 matches
-
si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban Iarnik, Jean Cuisinier, J.G. Frazer, Felix Karlinger și încă mulți alții. Dintre toți se desprinde figură lui Bela Bartók, marele compozitor și muzicolog ungur, care a scris primul studiu științific despre melodia populară românească
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
nu prea iluștri, nu prea grozavi, dar cu dor, cu inimă și cu sfințenie pentru specialitate, pentru școală și pentru țară." încă din timpul vieții autorului ei, opera sa a atras și atenția unor specialiști străini, precum A. I. Iațimirski, E. Picot, Hugo Schuchardt, Moses Gaster, Gustav Weigand, J. Urban Jarnik, J. Ulrich, Henry Carnoy, acesta din urmă cerându-i, în 1897, pentru Dictionnaire international des folkloristes, biobibliografia. Am scris de mai multe ori despre S. Fl. Marian, însă nu-mi ascund
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
caracter preponderent istoric, erau obținute pe cale livresca, așa cum sunt cele din studii semnate de Marcel de Serres (1821), François Recordon (1821), J. A. Vaillant (1844), A. de Gerando (1845), Jules Michelet (1853), Edgar Quinet (1856), odată cu microcolecția lui Auguste Émile Picot, Chants populaires des Roumains de Șerbie (1889) se pune accent pe documente culese direct. Jules Brun, corespondent în România, din 1885, al mai multor publicații franceze, a cunoscut direct creația populară românească, ca și Leo Bachelin, stabilit în 1889 în
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
Urdăreanu. Theodor Aman a studiat la Școala Centrală din Craiova (lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca) după care la Colegiul Sf. Sava din București. Pleacă în 1850 la Paris, unde studiază studiat pictura cu Martin Drolling și Fr. Edouard Picot. Pictează Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul (1852), iar în anul 1854 a finalizat tabloul Bătălia de la Oltenița pe care la sfatul lui Billecocq, fost consul al Franței la București și prieten al românilor, Aman îl duce la
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
Ureche utilizează, de asemenea, și cronica astăzi pierdută a moldoveanului Eustratie, inspirată de cronicile slavone. Kogălniceanu publică în 1845 textul cronicii lui Ureche, care va fi, în 1878, analizat, reeditat, comentat și legat de multiplele sale izvoare de către francezul Emile Picot, care remarcă: "Kogălniceanu, care a publicat pentru prima dată în 1845 cronica lui Ureche, pretinde că a urmat, dacă nu manuscrisul original, cel puțin copia cea mai veche pe care a putut-o afla și așază data acestei copii pe la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care preiau această schemă, între 1647 data primei cronici care propune această teză, prin pana lui Ureche și 1877 data Războiului de Independență. Cronica lui Ureche este reeditată în 1878, în momentul accederii României la independență, datorită unui francez Emile Picot -, prieten al României. Această grijă este semnul împletirii eforturilor apărării românești. În 1772, boierii din Țara Românească pretinseseră că au regăsit textul vechilor tratate cu turcii pe care le-au supus negociatorilor păcii ruso-turce și publicațiilor francezilor românofili. Anii războiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aprilie și mai, adresate tuturor prefecților, specifică interdicția pentru evrei de a locui în așezările rurale, de a poseda hoteluri și cabarete și de a-și arenda proprietățile. Alianța Israelită reacționează. Adolphe Cremieux se află în legătură cu secretarul prințului Carol, Emile Picot, el însuși apropiat al Hortensiei Cornu, soră de lapte a lui Napoleon al III-lea. Acesta trimite în România pe arheologul Ernest Desjardins pentru a studia problema evreilor. Carol, influențat de această campanie de opinie, îl trimite pe Picot la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Emile Picot, el însuși apropiat al Hortensiei Cornu, soră de lapte a lui Napoleon al III-lea. Acesta trimite în România pe arheologul Ernest Desjardins pentru a studia problema evreilor. Carol, influențat de această campanie de opinie, îl trimite pe Picot la Paris. Acesta asistă la ședința comitetului central al Alianței Israelite Universale pe 22 iulie 1867 și publică la Paris în anul următor La Question des israélites roumains au point de vue du droit (Problema israeliților români din punctul de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
foarte bogată. Istoricul a fascinat prin gigantismul său, politicianul a reținut atenția printr-un amestec de naționalism conservator, de grijă democratică pentru cauza populară și de convingeri monarhiste monarhia asigurînd continuitatea. Studiind în Franța istoria medievală, primit la Paris de către Picot, mai apoi frecventînd Universitățile din Berlin și Leipzig, lorga este creatorul unei opere deja importante, în momentul în care se orientează, în 1903, spre revista Sămănătorul pe care o conduce, și al cărei principal animator este. Sămănătorul promovează idealul unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, București, 1955; Chronique de la Moldavie depuis le milieu du XIVe siècle jusqu 'à l 'année 1594, text românesc cu caractere slavone, cu varianta franceză, note istorice, tabel cronologic, glosar și cuprins de Émile Picot, Paris, Ernest Leroux, 1878. Zub, Alexandru, În orizontul istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1994; A scrie și a face istorie, Editura Junimea, Iași, 1981. CAPITOLUL III: Istoria unui statut și a unui stil Andreescu, Ștefan, Basarab, Matei, "Vasile Lupu și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sur la vie du roi Charles de Roumanie, București, 1894. Ollivier, Émile, "La première candidature Hohenzollern", în Revue des Deux Mondes, 15 iunie 1902. Ornea, Z., Junimea și junimismul, București, 1975. Panu, G., Amintiri de la Junimea din Iași, București, 1971. Picot, Emile, La Question des Israélites roumains aupoint de vue du droit, Paris, 1868. Platon, Maria, Vasile Alecsandri, poeții felibri și "cîntecul gintei latine", lași, Editura Junimea, 1980. Rosetti, Constantin A., Corespondență, București, Editura Minerva, 1980. Sincerus, E., Evreii în România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Maurice 139 Peixotto, Benjamin 132 Pelivan, loan 159, 162 Pétain, Philippe 251 Petrescu, Camil 203 Petrescu, Cezar 203 Petrescu, Dan 363 Petrescu, Titel 219, 270 Petric 337 Petrovici, Emil 30 Petru cel Mare 50 Piasecki 22, 50 Pichon, Stephen 168 Picot, Émile 21, 103, 131, 132, 151 Pillat, Ion 208 Pinon, René 157 Pippidi, Andrei 38, 45, 46, 58, 67, 85, 86 Piru, Alexandru 290 Pitagora 20 Pîrvulescu, Constantin 270, 292, 366 Place, Victor 104, 106 Platon (istoric) 79 Plehanov, G.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
titlul de docteur ès lettres. Tezele L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine (1909) și L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909) sunt susținute în fața unei comisii prezidate de Émile Faguet, din care făceau parte, printre alții, Émile Picot și Mario Roques. Între 1908 și 1909, ținuse cursuri de limba și literatura română la École des Langues Orientales Vivantes. Întors în țară, devine un animator al vieții culturale piteștene, grație îndeosebi artei lui de conferențiar. Societatea Scriitorilor Români îl
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
Fraților Grimm despre originea mitologică a basmelor populare și a preluat teoria indianistă a lui Theodor Benfey, căreia îi adaugă câteva note personale, evidente în lucrarea Literatura populară română, apreciată de mari învățați ai timpului (Gustav Meyer, Kristoffer Nyrop, Émile Picot, W. Rudow ș.a.), care au recenzat-o elogios, considerând că e o operă unică în felul ei. Animat de mobilul patriotic „de a arăta că poporul nostru stă pe aceeași înălțime a culturei pe care stau celelalte popoare ale Occidentului
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
premieră la noi - texte dialectale și folclorice inedite, însoțite de un meticulos aparat științific în română și franceză, pentru a o face cât mai accesibilă învățaților străini. Aceștia o salută prin vocile lui Th. Gartner, Wilhelm Meyer-Lübke, Richard Otto, Émile Picot, Jan Urban Jarník, Gustav Weigand. Academia Română o respinge însă de la premiere din cauza contribuției personale „reduse” a autorului. Tot din dorința popularizării în străinătate a literaturii române, G. publică Geschichte der rümanischen Literatur (1900), pe care o considera „prima încercare de
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
de pisanie. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Domnii Țării Moldovei și vieața lor, în Letopisițile Țării Moldovii, I, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1852, 93-209; Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV-e siècle jusqu’à l’an 1594, tr. și îngr. Émile Picot, Paris, 1878; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche Vornicul, Istratie Logofătul și alții de Simion Dascălul, îngr. Constantin Giurescu, pref. Ioan Bogdan, București, 1916; Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1955; ed.
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
comparată, luându-și licența în litere în anul 1896. Și-a continuat studiile în Franța, unde a frecventat Sorbona și École Pratique des Hautes Études. Specializarea i-a fost înrâurită de filologi renumiți: Gaston Paris, Antoine Thomas, Paul Mayer, Émile Picot, Jules Gilliéron. În anul 1902 a susținut teza de doctorat, Les Éléments latins de la langue roumaine. Le consonantisme. L-a suplinit timp de trei ani pe Émile Picot la École Speciale des Langues Orientales Vivantes. Înapoiat în țară, a funcționat
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
fost înrâurită de filologi renumiți: Gaston Paris, Antoine Thomas, Paul Mayer, Émile Picot, Jules Gilliéron. În anul 1902 a susținut teza de doctorat, Les Éléments latins de la langue roumaine. Le consonantisme. L-a suplinit timp de trei ani pe Émile Picot la École Speciale des Langues Orientales Vivantes. Înapoiat în țară, a funcționat ca profesor de limba franceză la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova și la Liceul „Mihai Viteazul” din București. În anul 1913, a fost numit conferențiar suplinitor în specialitatea
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
fraților Greceni în traducerea Bibliei de la București a fost în timpul din urmă redus în urma descoperirii (în 1915) a unui manuscris cuprinzând traducerea Bibliei în întregime, întrʹo copie munteană anterioară tipăriturii bucureștene din 1688. « Reluând vechea părere a lui Hașdeu și Picot, dar înfățișând-o întrʹo altă lumină, d-l N. Iorga, întrʹun memoriu prezentat la Academie în 1915, a susținut că la baza Bibliei lui Șerban Cantacuzino se află traducerea lui Nicolae Milescu. Părerea d lui N. Iorga a fost împărtășită
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul cercetărilor mele... am avut norocul să dau astă-vară peste două manuscripte române despre a căror existență nimeni nu știe nimic, nici chiar iscusitul bibliograf și profesor de românește, d. Picot. Lucrul pare cam ciudat într-un oraș unde mii de români au trecut și trec încă. Totul se esplică însă când voi zice că ar fi trebuit cineva să petreacă, ca mine", luni de zile în Biblioteca Națională și să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie imitată de orice bun român, prin care se îmbogățește, întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, apoi mai văzând și articolul care începe cu esclamația "Veste bună! " (de astă-vară) și de norocul de-a fi întrecut pe Picot, s-așteaptă... la ce"? Cel puțin la documente din suta a X sau a XI sau la vreun manuscript din epoca lui Mircea cel Bătrân, căci, deja din vremea lui Vasile Lupu să fie, n-ar merita atâta șfara. Ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Armată, Batalionul 1 Vânători, Batalionul 2 Dorobanți, Regimentul de Călărași, foarte bine, ținut până la ora 12, critică, foarte cald, apoi ceață. Văzut cei opt cai cumpărați pentru mine în Rusia. După-amiaza scris. Audiențe. Kretzulescu la mine. Seara orele 8-10 domnul Picot din Paris la mine. Duminică, 11 octombrie/29 septembrie Ceva ploaie, foarte apăsător. Ora 10 plecat cu trăsura în oraș, în ținută de gală, la sfințirea bisericii Domnița Bălașa. Liturghie, foarte plin și cald, biserica încântătoare. După aceea în sala
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pictorul Gheorghe Tăttărăscu (1818-1894), care a realizat pictura interioară a bisericii Mitropoliei din Iași. A.D. Xenopol (1847-1920), istoric originar din Iași, din 1883 profesor la universitatea de acolo, mai târziu rector al aceleiași universități și membru al Academiei Române. Auguste Emile Picot (1844-1918), filolog și diplomat francez. A fost secretar al lui Carol I în anii 1866-1868, apoi consul al Franței la Timișoara (1869-1872). Era membru de onoare al Academiei Române din 1879. A publicat multe lucrări despre limba, istoria, literatura și folclorul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O făclie de Paște, Schițe nouă etc. 23 1560-1625 [corect: cca. 1590-1647 n. trad.]. 24 Chronique de Moldavie depuis le XIVe siècle jusqu'à 1594, ediție critică și traducere de Émile Picot, cu note și tabele genealogice, Paris, 1878. 25 1633-1662 [corect: 1633-1691 n. trad.]. Fiul său a fost, de asemenea, istoric. 26 1672-1744 [corect: 1672-1645 n. trad.]. 27 1673-1723. 28 1754-1816. 29 1817-1892 [corect: 1817-1891 n. trad.]. 30 1818-1852. 31 1814-1897
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]