8 matches
-
BULINE", EDITURA PHOEBUS, 2013 Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 846 din 25 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PAJIȘTEA CU FLORI DE INIMI - DIN ROCHIȚA CU BULINE Care fetiță nu a purtat în copilărie, măcar o rochiță cu buline? Picourile, pe orice fond s-ar afla, înveselesc veșmântul. Cu alte cuvinte, rochița cu buline a devenit foarte populară și chiar cochetă pentru copilași. Dar și motiv folcloric și chiar pentru poezia cultă, uzitat de foarte mulți autori. O glumă “din
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pajistea_cu_flori_de_inimi_di_cezarina_adamescu_1366880880.html [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
al revistei, pe care o puteți vizualiza accesând link-ul: www.nomenartis.ro Sumar. Nr. 11, iulie, 2012 Biografii selective - Victor Ion Popa /p. 3 Actorul Ion Focșa - Amintiri despre V.I.Popa /p. 6 Constantin Noica - Remember /p. 10 Henri-Pierre Picou - pictor francez /p. 12 Willy et Emily Marceau- o familie de acuareliști și poeți, Franța /p. 13 Mariana Bendou - poezie /p. 15 4 iulie - Ziua Națională a Amnericii /p. 17 14 iulie - Ziua Națională a Franței /p. 18 Incursiune în
DINCOLO DE TĂCERE, NR. 11 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nomen_artis_dincolo_de_tacere_nr_11_viorela_codreanu_tiron_1341862781.html [Corola-blog/BlogPost/341951_a_343280]
-
lăsase Tamási înainte de moarte. Nu te puteai atinge de ele: pe birou se odihnea stiloul și ochelarii cu rama groasă. Odată, de la tanti Ágota am primit în dar una din cravatele lui Tamási Áron. De un verde închis superb, cu picouri maron, o cravată dintr-o mătase grea, de un croi ușor desuet, ca o negare concretă a impresiei că scriitorii poporaniști poartă numai cămăși albe, încheiate până sub bărbie și pălării lucioase din fetru. Curând cravata mi-a devenit porte-bonheur
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-i închisoarea, ce-s umilințele... Știu și eu... răspunsese Muti în șoaptă. Răspunsul ei obișnuit, când se gândea la altceva. Era cu pălăria pe cap și își trăgea peste față voalul negru și lung ; cu totul altceva decât voaleta cu picouri pe care obișnuia să o poarte. — Yvonne ! strigase imediat, cu alt glas. Yvonne ! Se strecura în umbra balustradei, urcând în patru labe scara. Dâre inexplicabile de praf - observă - rămăseseră pe rochia neagră de catifea. De ce oare, se întrebă în mintea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu ești vegetariană, socotesc mai normal să te întreb... Deloc, dar chiar deloc nu m-aș mira să aud că nu-ți place zacusca... Pe zidul din dreptul aragazului, faianța îngălbenită. Stropi solidificați de ulei, lucioși o punctează ca niște picouri. Era albă faianța când a pus-o madam Ioaniu după ce au plecat chiriașii, era albă și vopseaua cu care au dat chiuveta și țevile de apă. S-a ros vopseaua și, din loc în loc, apar ca într-un ciorap găuri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
păsări? Nu, mă duc acum. Seara, Carmina, fără să țină seama de protestele părinților, a plecat să umple găleata cu apă, la aceeași cișmea către care plecase și Elena într-o noapte de revelion, îmbrăcată în rochița de barchet cu picouri, cu paltonul pe umeri. Oare ce-o fi gândit în clipa când a așezat căldarea pe suport, sub firul de apă abia prelins din cișmea, cum trăsese, cu precauție zăvorul la poartă și cum pășise în strada unde era așteptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mult la un domn. Îmi place și cum e îmbrăcat. Nimic strident, totul de excelentă calitate, și spune tu, Melania, dacă știi ceva mai rafinat decât un raglan gris souris la un costum gris fer și o cravată neagră cu picouri albe. Splendid! Fii convinsă, vă veți înțelege ad-mi-ra-bil." Bărbatul ocoli capela. Se opri în dreptul statuilor simulând curiozități artistice. Ochii duri scormoneau băncile goale, încercau să pătrundă întunericul ungherelor. În catedrală se afla o singură femeie. Stătea în prima bancă, nemișcată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se apropia de Iuga, iar când servitorul plecă cu trusa stăpânului, scoase pălăria și zise foarte încurcat: ― Mă recomand: Titu Herdelea, poet... Grigore răspunse numai cu un zâmbet nehotărât, care pe tânărul Herdelea îl zăpăci mai rău. Lavaliera vânătă cu picouri albe îi acoperea gulerul tare și înalt. Își trecu pălăria în mâna stângă și încercă să zâmbească și el fără a reuși. După o pauză, care i se păru un secol, își luă inima în dinți și, potrivindu-și pălăria
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]