1,594 matches
-
cântate , dar e copleșit de toamnă: „E toamnă-n poezia mea” (Matcă) „Venea o toamnă printre noi” ( Și înviem) „Plecăm c-o toamnă fiecare” (Plecăm) Cu aceleași reverberații lirice răsună și poemele „Vară”,”Averse”, „Alb”, „Dans”Limbajul poetic e unic, pictural, capătă valențe materiale uneori, e inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Autor: Delia Stăniloiu Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Craterul din mine mărăcini și jar joc de iele nopți la pândă felinar. Zgomotul din oase lungi tălăngi de var joc al întîmplării boltă lampadar Picturale stressuri turle de cetăți marginile zilei ubicuități flux-reflux eresuri Referință Bibliografică: ABERARE / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Delia Stăniloiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ABERARE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aberare.html [Corola-blog/BlogPost/355703_a_357032]
-
Cetății - 22,00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 22,30 - Concert Zdob și Zdub Piața Cetății Sîmbătă, 23 august - 11,00 - Vernisaj expoziție: „Devis Grebu - Cetățean al lumii... tehnicilor picturale“ Framm’s11,00 - Ateliere pentru copii (în paralel: „Ziarul Cetății“ - Cosmin Bumbuț și Elena Stancu, Atelierul Fantastic - Ioana Nicolaie, Benzi desenate - Alexandru Ciubotariu și Adina Popescu) Strada Muzeului - 11,30 - Lecturi: Proză scurtă la cafenea cu Lavinia Braniște, Mircea Cărtărescu
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
scrie Haiku, se săvârșește prin mica sa operă, ea devenind mai frumoasă dacă-i înțelegi stările lăuntrice amplificată de simplitatea ei. În Haiku ( după opinia mea ), limitele exprimării de cuvinte sunt strânse, nu numai că atestă principii ale unei estetici picturale, dar este plăsmuitoare nestingherită de frumusețe atunci când te deprinzi cu textul ei. Să scriu despre cartea ,, Înfiorare ,, ...am recitit câteva cărți de Haiku pe care le am în biblioteca mea de la prieteni scriitori; spre a compara și a fi un
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456829502.html [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
la mare", tablou optimist, luminos și elegant. Pictorul Liviu Lăzărescu este bine cunoscut cititorilor noștri. Vă prezentăm o lucrare din mult apreciata serie florală, despre care a scris cu atâta competență scriitorul și criticul Zoltan Terner în volumul "O aventură picturală", album-eseu închinat artei acestui maestru al culorilor. Batya Bombigher ne-a obișnuit cu picturile metaforă. De data aceasta îi admirăm un peisaj cu o cromatică bogată, în care paleta pictoriței trece cu dezinvoltură printr-o gamă în care se armonizează
BOGĂŢIE CROMATICĂ ŞI IMAGINAŢIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1481533861.html [Corola-blog/BlogPost/362839_a_364168]
-
de un câmp parfumat de lavanda mov care, dincolo de toate îți evocă și un tablou impresionist. Mesut Șenol afirmă că literatura și muzica sunt bogăția continuă a oamenilor, dar iată că și poezia, care împrumuta sau se folosește de elemente picturale transmițând (cum este în acest caz) doar impresia, realizează, pe deplin același lucru, poezia lui materializându-se într-un cuvânt al unei simfonii muzicale. De această data tonul se schimbă, devine unul de bucurie, în care chiar și jocul realității
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
poate include o iubire imaginara sau nu. Iubirea lui, liber exprimată, râvnita chiar, este de o sensibilitate aparte. Ea este proiectarea unei lumi într-o bucurie de suflet exprimată, ritualic aproape am putea spune, prin parfumuri afrodiziace sau prin elemente picturale, de o coloristica optimistă, aleasă cu grijă. Fără să exageram, în acest joc perfect al iubirii, Mesut Șenol creează și pictează cu cuvintele, observațiile lui fiind cele ale detaliului metaforic bine controlat din punct de vedere semantic. Remarcam că tonul
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
clare. Contururile, însă, se pierd în sau trec ușor în „shadow figures” de la tonuri de violet, la un gălbui auriu, de la culori vii la lumină la culori strălucitor fascinante în noapte. Unde ar putea fi folosită o astfel de tehnica picturala, pictată prin cuvinte? Desigur, la descrierea Veneției, la redarea culorii lumii, la descoperirea metaforei expuse din noi. Privită din alt punct de vedere, omenirea are o nevoie permanentă de a „balance catastrophies with love” pentru a evita astfel, agonia ei
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
încăperii mele/ Și aștept/ Răsăritul soarelui./ Văd cum întunericul/ Se luminează încet,/ Dar sigur./ Semnalul cocoșului/ Anunță sosirea zorilor,/ Ca o trâmbiță puternică/ De lumină/ În întunericul ce-și revarsă/ Chipul în/ Oglinda/ Din odaia mea.” („Culori”) Confesiunea lirică, jocul pictural al luminilor și umbrelor, încărcătura metaforică, poetizarea unor imagini biblice, abordarea unor teme precum suferința, binele, răul, divinitatea aduc accente dramatice în „Spațiile” Victoriței Duțu. Spontaneitatea, firescul, inocența, sentimentul de înstrăinare, opțiunea între real și ideal vorbesc pe de o
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
portret al lui Vasile Lupu, portretul soției sale Tudosca, ale fiilor săi Ioan și Ștefăniță și al fiicei sale, domnița Ruxanda. S-au mai păstrat niște capete de sfinți și îngeri, zugrăvite în medalion, având aureole florale în relief. Ansamblurile picturale originale trebuie să fi fost deosebit de frumoase. Mi s-a spus că unele picturi au fost duse la Muzeul Național al României. Nu am văzut obiecte de cult și odoare bisericești. Mi s-a spus că au fost furate în urma
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Florea-“Spaniolul”, Nicolae “Amor”, Fierăstrău-“Orient” și alții... Lăcrămioara rămîne gravidă, dar tatăl copilului își refuză odrasla: - Fă, cioroaico, dacă nu te potolești cu scandalul tău legat de puradelul ăla, o să ai belele grave cu mine! - și îi închise. Talentul pictural al autorului face ca atmosfera în care respiră personajele să fie veridică: Luna strălucea, galbenă ca puroiul. Apele tulburi ale lacului Fundeni aveau o sclipire fantomatică ce te înfiora. Câmpurile de gunoaie se întindeau înspre București, tăcute, pieptănate de vânturile
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
loc de refugiu al zeilor, pentru că iată, arta veche le consfințește existența în aceste tărâmuri prin adevărate bijuterii regăsite la galeria Pierides și peste tot în muzeele cipriote. Următoarea încăpere conține o colecție semnificativă de obiecte ceramice ale căror decoruri picturale reprezintă o mare varietate de păsări, pești dar și diverse figurine utilizate în antichitate în desfășurarea ritualurilor religioase. Al treilea spațiu de expunere de la Pierides conține ulcioare și piese ceramice descoperite la situl Marion, vase de alabastru, precum și o mare
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Oameni; Natură; Flori; Edificii - esență de mândrie; Portrete - prinos de admirație și recunoștință. Într-un cuvânt viață!... Despre compoziția, expresia sau coloritul lucrărilor? Aceștia sunt parametri pe care îi las spre analiză specialiștilor în domeniu...Voi spune doar că partea picturală a compoziției se împletește armonios cu acea parte poetică a autoarei, care ne cheamă în fiecare tablou, pentru că pictorița și-a desenat trăirile sufletului său și le-a lăsat să vorbească privitorilor. Expresia tablourilor ne cheamă în lumea sa, în
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
o fereastră. Privind cerul descoperi pământul. / Privindu-mă pe mine / Te vei descoperi pe tine!” (Tablou, pag. 22). Formula aceasta fericită de a combina poezia cu pictura a condus, desigur, la o pictură plină de poezie, la o poezie pastelată, picturală, fără a mediocriza pe vreuna dintre ele...Prin tot ceea ce realizează, această iubitoare de oameni și de frumos, Constanța Abălașei Donosă dorește cu ardoare să arate tuturor, dar mai ales sieși, că este aici, în această viață din care alege
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
care ne pierdem pe noi înșine și ne regăsim parcă mai diafani! Și iată poeziile: „Ochean” - „albul oglinzii”, „Ego” - „Nu mai rămîne decît apa oglinzii/ rece și grea”, „Nocturnă” - „secunda întoarsă pe dos”, „Nume” - „lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale: „Roata” - „culorile ar cădea peste lucruri”, „Finis” (opus corona?) - „Pe glezna dreaptă înfloriseră/ cîteva lacrimi”, „Poezie” - „aplic un strat subțire de/ iluzie”, „August” - „holda seamănă tot mai mult/ cu singurătatea luminii”, „Situație limită” - „Cădeau norii din cer/ ca niște sfinți
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_cu_ceasuri_ioan_lila_1363998524.html [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
visului conectată cu o viziune creativă de o mare originalitate. La el, procesul creativ se bazează pe simboluri și metafore, pe echilibrul dintre contrarii, acesta fiind în esență condiția progresului. Analogiile și aspectele ambivalente servesc cu prisosință imaginației și limbajului pictural. Emblematica folosită de Elron poate fi percepută, desigur, în interpretări diferite. Artă lui se identifică cu școala realismului fantastic, acel stil care acceptă realitatea modernă prin înțelegerea complexității umane. Intuitiv și logic, în creația să conceptul timpului și spațiului variază
EXPOZITIA PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Aceasta_nu_este_o_pasare_cantatoare_expozitia_pictorului_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/357071_a_358400]
-
zidurile timpului...“. Nu e încă totul pierdut, mai rămân „Doar speranțe amăgitoare“ stând „cu chirie în creierul/ obosit de neliniști!“. Și astfel cititorul va fi îmbiat nu numai să guste amurgul, ci și versuri de o aleasă profunzime, nu întâmplător, picturală. Priviți din simeza panoramată a Timpului indiferent „Năluciri, umbre/ la ferestrele sufletului“! Oricâte angoase ne-ar oferi trecerea vremii, amurgul iubirilor intense, suita zădărniciilor absolute, să urmăm sfatul poetesei Cristiana Maria Purdescu și să lăsăm cuvintele „Să umble limpezi/ și
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1461334494.html [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
etc. În acest periplu, adjectivului orb, cu sinonimul său, lipsit de vedere, are o întrebuințare strict figurată (“aerul orb”, “pe verticala aerului lipsit de vedere”). Ocurența lexemelor din acest registru nu limitează însă aria enunțurilor lirice (a tablourilor) la registrul pictural. “Peisajele”, descrierile, micile schițe stilizate (poeme scurte, de mare fumusețe) sunt, cum poetul însuși notează, în Scurtă meditație asupra varului și a timpului: “Secretă, surdă interioritate a vizibilului”. Titlul volumului - Umbra și aparența - se întemeiază pe o subtilă ambiguitate (termenii
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
acum!” (Muguri) În poezia Getei Resteman, există o multitudine de teme romantice, dintre care - indubitabil - cea mai puternică și mai evidentă dintre ele este iubirea. Acestei iubiri, cu multiplele sale valente, i se subordonează o multitudine de motive romantice, florale, picturale, în structuri lirice pastelate, împrumutând pe alocuri rezonante elegiace. Apar astfel: magnoliile, malinul, floarea de tei, nectarul florilor, lacrimile, frunzele arămii, toamna, primăvara, cântecul. Și toate acestea, ca motivație a vieții, convertind cu determinare faptă în vis, trăirea în ideal
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
cea profană la cea sacră, având în vedere că a pictat și cateva biserici în țară și în străinătate. În tablourile sale descoperi o simplitate a formei și o mare dragoste pentru culoare. Există un echilibru între desen și materia picturală, desenul nu numai de contur ci și acela decorativ, care se transformă într-o grafie. Lucrările sale au o ritmicitate dată de modul de așternere al petelor, dar și de spontaneitatea desenului. Trei surori, trei destine, urmate de cea de-
CELLA, NUCULINA ŞI HENRIETA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488424104.html [Corola-blog/BlogPost/381578_a_382907]
-
fost Marin Sorescu, poet, eseist, traducător, romancier, dramaturg, dar preocupat și de grafică și pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și străinătate. Ministru Culturii în cabinetul lui Nicolae Văcăroiu (25 nov. - 5 mai 1993), iubitor și cunos- cător al tehnicii picturale, Marin Sorescu putea hotărî declanșarea unor lucrări de amploare sub supravegherea specialiștilor, ca mănăstirea să capete o nouă înfățișare, să prindă o altă viață. Din păcate, Marin Sorescu s-a stins din viață prea devreme, la nici 61 de ani
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Ginei Zaharia transformă stilistica versului într-un fluid subînțeles, potrivindu-i-se și definiția lui Blaga: că "în geneza metaforei trebuie să vedem o izbucnire a specificului uman în toată amploarea sa- Geneza metaforei și sensul culturii). Cu imaginație complexă, picturală în mișcare, Gina Zaharia scrie abstract, oniric, completându-și jubilațiile interioare cu vectori metafizici, care spre finalul poemelor iau curbele înțelepciunii cu plasticitate intelectuală. Așa se întâmplă la citirea unei frumoase poezii pe care o să o redau integral întru ilustrarea
GINA ZAHARIA- METAFORA ABSTRACTULUI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475737309.html [Corola-blog/BlogPost/379117_a_380446]
-
Voi incepe voiajul nostru dialogic cu o pătrundere oarecum agresivă, dar plină de interes și curiozitate în universul dumneavoastră interior. Destinul artistic al Victoriței Duțu se manifestă, după cum bine știm, sub spectrul gândirii poetice și al zămislirii picturale inconfundabile. Cum reușiți să împacați artă folosirii poetice a cuvintelor cu puterea expresiva a culorilor din pictură? - Nu pot să fac o distincție între pictură și poezie, între matematică și filosofie, între teologie și frumusețe pentru că toate sunt prezente în
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fără vină,/ Recurg și eu la oseminte,/ Să pun în joc a lor lumină. (“Lumină”) „Meditațiile poetice” ale lui Ilie Marinescu se caracterizează printr-o tehnică picturală specifică. Ilie Marinescu folosește tonuri tari, culori reci, reușind să comunice perfect anumite stări sufletești, pe care le zugrăvește, conferindu-le individualitate, într-un registru în care predomină elementele romantice, amintind de stilul lui Eminescu. Astfel, “Zâmbete gnomice” poate fi
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
creație! Căci de talent, slavă Domnului, nu duce lipsă!". Într-o manieră proprie, aducând poate cu suprarealismul contemporanilor Oleg Shuplyak (ucrainean) sau americanul Jim Warren, expoziția și doamna Cella Negoiescu însăși, îmbie la gândit și visat frumos. Nici influența stilului pictural al lui Sabin Bălașa, realizatorul superbelor fresce din Sala Pașilor Pierduți a Univesității din Iași, nu poate fi negată. Mai ales că doamna Negoiescu l-a cunoscut pe maestru în perioda în care eram și eu student, și-n pauzele
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1449163418.html [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]