39 matches
-
pluriepocal, menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul intră grațios în gara împodobită/ cu ghirlande împletite din urechi de mistreț// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ ave ave răspund piculinele cerului dezinfectat// primarul întinde maestrului de vînătoare pîine și sare/ de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
sîngeros/ un melc somnoros/ smuls din fragila sa cochilie triasică/ scîncetul nașterii încoronează opera nu alămurile fanfarei/ intervenția contrabasului (glaciară) a fost oportună după gemetele violei/ încît pînă și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta în zăpadă (zăpada abundentă din "Vara indiană")/ într-o firidă algonkiană a craniului/ scăpînd ca prin urechile acului/ fragila trompă a lui Eustache/ dar cum cînta micuța dansatoare indiană
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
melancolie câmpul acela mare, nesfârșit. Am luat-o pe un drum de țară, printre lanuri și am coborât un prundiș, aici am intrat într-o vâlcea în care cântau mii de păsări cu glasuri de vioară, de oboi și de piculină, un întreg concert...Mergeam pe sub umbra unor goruni bătrâni care țineau pe vârfuri pânza albastră a cerului, spălăcită de-atâta lumină, printre care treceau leneși câțiva nori zdrențuiți spre apus. Lăsasem trăsura cu caii să pască și plecasem să mă
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
era mai elegant și covârșind măsurile obiceiului, căci caii de la roate era cel puțin de trei stânjeni depărtați de naintașii pe care-i mâna un frumos băiat ca de 16 ani strigând padi! padi! cu un glas ce răsuna ca piculina între instrumentele unui orchestru. În acel echipagiu dinapoi era o tânără blondă, a căria figură avea acea blândeță ce se vede învrednicită de penelul lui Rafael, și un june brunet care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
trebuit să rămână mai degrabă pe la catedrele școlilor de țară, decât în înalte instituții de cercetare și învățământ. De la "trepădușul" Dan Berindei, la "băcanul serviabil" Emil Condurachi, la omul "cu frică de superiori" și "supunere față de grade" Florin Constantiniu, la "piculina care încearcă să acopere un răget de trombon", Constantin Giurescu, la autorul de teorii "găunoase și puerile", Răzvan Theodorescu, o întreagă galerie de slujbași ai ideologiei comuniste s-au culcușit în locurile de onoare ale istoriei românești.) Gândurile de mai
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
îndată ar fi cunoscut că acel atelagiu, deși rusesc, avea o formă cu totul moldovenească; adică era mai elegant și covîrșind măsurile obiceiului; un frumos băiat ca de 16 ani, striga neîncetat padi, padi cu un glas ce răsuna ca piculina între instrumentele unui orchestru". Scriitor mai degrabă al virtualităților decît al realizărilor, Negruzzi rămîne instalat în proza pașoptistă pe un loc din care nimeni nu-l mai poate clinti. Mai toată proza moldovenească de după el va aplica modelul oferit de
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
într-o zi de Vineri că a doua zi, Sâmbătă, în curtea școlii își va prezenta, la vioară, concertul "Înmormântarea eroului necunoscut"! Ei, la un moment dat, Sâmbătă pe la amiază, a pătruns în curtea școlii o bandă de țigani-lăutari, cu piculine, tromboane, tobe, goarne... În urma lăutarilor, pe un cărucior tras de un măgar, un sicriu! Gogea Mitu - nicăieri! La un moment dat, capacul sicriului se deschide într-o parte, ca o ușă, prinsă în balamale: scââârț! și se vede un mort
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
mai lesne urechea de coaja seminței, gata să pleznească, în interiorul țărânii. Zgomotul spargerii ascunse pare turbure. Ca versul lui lung, legănat, căznit, cu mers obstinat de coropișniță... Acest preludiu, - bâiguit, - are tonul major al unei căutări grave, peste sunetele de piculină scoase de idilismul rural. * * * - În spațiul oceanic mai trăisem. Despre el am scris "Căile pământului". Cunosc Câmpia română ca pe liniile palmei mele: de la dealurile Istriței până la Brăila, dincolo de Călărași și până la fluviu. Brazdele Golf-streamului se sfârșeau ca pământurile natale
Măsura câmpiei române by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7340_a_8665]
-
UN CONTRABAS SUSPENDAT ALEATORIU Și deodată se stîrnește vîntul Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
UN CONTRABAS SUSPENDAT ALEATORIU Și deodată se stîrnește vîntul Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
05/2009 ) SIMFONIE PENTRU FLAUT ȘI VIOLONCELCU UN CONTRABASSUSPENDAT ALEATORIUSi deodată se stîrnește vintulCopacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pamintFrunzele foșnesc sfîșiate de norii negriciosiCe se învălmășesc ca niște bouri negriUn pumn de soare lovește în oglindă laculuiSuava piculina își presară păsările zglobiiSi iar se întuneca dealurileIntr-un ocean de viori arcuitePeste memoria lumiiDe jur împrejur că o cunună solaraViorile își plîng tulburătoarele lor vibratiiApoi sare oboiul, timpanele explodeazaPe nicovala de argint a lunii se presară iubiriZarea pădurii pare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o... Dă drumu, e toamnă în cetate - Întreg pământul pare un mormânt... Plouă... și peste târg, duse de vânt, Grăbite, trec frunze liberate. Oh, amurguri Oh, amurguri violet... Vine Iarna cu plânsori de piculine... Peste parcul părăsit Cad regrete Și un negru croncănit... Veșnicie, Enervare... Din fanfare funerare Toamna sună, agonie... Vânt de gheață s-a pornit, Iar sub crengile schelete, - Hohot de smintit. Nici o urmă despre tine, - Vine, nu vine... Oh, amurguri violete
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
iarăși mă dezbrac, Aș vrea să-mi fac un ceai, și stau, și nu-l mai fac... Mă clatină spre pat al insomniei pas - În creierul meu plânge un nemilos taifas. Nocturnă E-o muzică de toamnă, Cu glas de piculină, Cu note dulci de flaut, Cu ton de violină... Și-acorduri de clavire Pierdute, în surdină; Și-n tot e-un marș funebru Prin noapte, ce suspină... Nervi de primăvară Melancolia m-a prins pe stradă, Sunt amețit, Oh, primăvara
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
-ți mai spune ceva „Grebănarea“. A venit momentul să investesc și în marea cultură, aia care rămâne, aia care dăinuie după noi. Orchestră de mandoline, un concurs național de doinitori din instrumente de-astea mai puțin cunoscute, frunză, drâmbă, solz, piculină, poate și un ansamblu de dansuri, mai am schemele alea care le pregăteam pentru „Cântarea României“. După dezvoltarea economică, nu, vine și dezvoltarea culturală? Altfel, ce să arătăm Europei? Am pornit spre mașina lui. Ketty trecuse la volan. Popa mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
câte opt sau zece etaje, Ho diábolos trântea melancolizat câte o tumbă, zburând așa, cu boașele atîrnîndu-i, cu brațele aruncate în cruce, planând iscusit și gâdilând cu muștiucul buzele trecătorilor pe care îi îndrăgea cel mai mult, (- Na, țațo, la piculină. Sărută mumos piculina...) amuzîndu-se că fumează pipa păcii cu cei mai de treabă bucureșteni... Dedesubtul său, încolonate frumos, ca la manifestație, defilau arterele Ștefan cel Mare și Nicolae Titulescu. În stânga, Orașul Vechi, atâta cât mai era, cu alimentarele hârbuite rămase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zece etaje, Ho diábolos trântea melancolizat câte o tumbă, zburând așa, cu boașele atîrnîndu-i, cu brațele aruncate în cruce, planând iscusit și gâdilând cu muștiucul buzele trecătorilor pe care îi îndrăgea cel mai mult, (- Na, țațo, la piculină. Sărută mumos piculina...) amuzîndu-se că fumează pipa păcii cu cei mai de treabă bucureșteni... Dedesubtul său, încolonate frumos, ca la manifestație, defilau arterele Ștefan cel Mare și Nicolae Titulescu. În stânga, Orașul Vechi, atâta cât mai era, cu alimentarele hârbuite rămase în pielea goală
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește cîteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtînd pe umerii lor, În loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trîmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtînd pe umerii lor, În loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trîmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi Încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
alta. Am dormit vreo două ore, acolo, pe scăunel, după cum mi-au spus băieții la trezire. În timpul acesta, ei mi-au scos cu lanseta mea doi crapi și-un caras mare. Spuneau că eu sforăi, că scot niște sunete de piculină și de motor de Zambilică ceva mai turat, uite, domnule că sforăi și eu! Și mai spun de alții! Le-am mulțumit pentru grija părintească pe care au avut-o pentru mine și i-am asigurat că și eu îi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
începutul secolului al XX-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Trepiede pentru instrumente muzicale sau suporturi de partituri 37322000-1 Piese de instrumente muzicale 37322100-2 Cuie de întins coardele 37322200-3 Cutii sau mecanisme muzicale 37322300-4 │Muștiucuri 37322400-5 Surdine 37322500-6 │Diapazoane acționate prin impuls mecanic 37322600-7 │Baghete pentru dirijori 37322700-8 │Suporturi pentru piculine 37400000-2 │Articole și echipament de sport 37410000-5 Echipament pentru sporturi în aer liber 37411000-2 │Echipament de iarnă 37411100-3 Echipament de patinaj și de hochei pe gheață 37411210-7 Pucuri 37411220-0 │Patine de gheață 37411230-3 │Crose de hochei 37411300-5 │Îmbrăcăminte și echipamente
CPV din 28 noiembrie 2007 VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202813_a_204142]
-
1 - 19; Str. Ostașilor Str. Panait Istrati (fosta David Constantin-Tica) Str. Păunilor Str. Peluzei Str. Perfecționării Str. Petru Maior - nr. 2 - 60; 7 - 69 Str. Petru Maior - nr. 62 - capăt; 71 - capăt Str. Petru și Pavel Int. Piatra Cetei Str. Piculinei Str. Pieții - nr. 36 - capăt; 33 - capăt Str. Pieții - nr. 2 - 34; 1-31 Str. Pinului Str. Pisoni Str. Plaiul Muntelui Str. Plaurului Str. Plaviei Cal. Plevnei - nr. 10 - 118; 11B - 135 Str. Plopului Str. Podului Str. Poetului Str. Poiana Codrului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]