746 matches
-
curând Hitler se instalase la cârma Reichului și dezlănțuise și în cultură represiunea. Rădăcinile lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei, retorica superiorității ariene. În pofida imensei reputații, nu fusese menajat, ci smuls de pe piedestal, tratat drept o sperietoare, un trădător al națiunii, un agent al decadenței și cosmopolitismului. În pas de galop i s-au retras privilegiile, a fost anulat titlul de Doctor Honoris Causa în filosofie, a fost preparat actul de Ausbürgerung (abrogarea
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
te interesează subiectul, te prinde imediat în vîltoarea articolului. Dincolo de acest aspect, însă, ai pregnant impresia unei gîndiri autentice, egale cu sine și implicate, care îți cîștigă încrederea. Simți că cel care îți vorbește nu o face cocoțat pe un piedestal, ci e aproapele tău, un pățit ca și tine, care îți împărtășește amical din certitudinile sau, dimpotrivă, din temerile sale. Scriitorul e afectat și nu de puține ori îi simți amărăciunea în glas; nu judecă general doar idei și principii
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
care a fost Marilyn Monroe; ...acum, în aceste săptămâni în care se împlinesc patru decenii de la intrarea în eternitate a acestei personalități de legendă a scenei americane a show-biz-ului. Marilyn fascinează și astăzi prin imaginea statuară a vedetei suită pe piedestalul supremei consacrări publice; ...fascinează dată fiind relația atât de contorsionată între strălucirea existenței �de vitrină" și aspectele fluctuante ale unui comportament nesigur, oscilant, personalitate fragilă și naivă, tânjind după iubire... În epocă Marilyn a constituit o irezistibilă fascinație la nivelul
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
limitele casei și că intram într-un alt spațiu. Înaintam sub un plafon înalt cu stucaturi distruse, iar pe pereți erau tablouri vechi înrămate artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați. Mobilele grele, din mahon, păreau niște corpuri masive, de neurnit, parcă dușmănoase și oarecum periculoase; fuseseră
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
a fost, pe vremuri, Prefectura, un local insipid de autoritate rece și nepersonală. În urmă cu ceva vreme, mi-a fost pusă mie la dispoziție, cu modificările necesare. S-a pus parchet, s-a instalat lumină electrică, s-au pus piedestale și acum a devenit adăpostul lucrărilor mele. Aici se află cam jumătate din activitatea mea; restul lucrărilor sunt răspândite pe la particularii care le-au achiziționat sau pe la alte muzee, fie cumpărate de stat, fie donate de mine; am lucrări expuse
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
obrajii brăzdați (doar pe trecerea asta de pietoni mai pot ajunge în Kansas) jumătate de aureolă spectrul căderii ce ți-a scăpat din pumn pene în penele tale pentru prima dată mireasă - înainte chiar să mă-mpăunez iată și-un piedestal cu trapă înspre marele canal colector doar pentru mine blițuri maimuțăreli pe podul minciunilor iau șoaptele de la ureche gândurile de pe buze și le manevrez ca pe plastilină: figurine cuminți în buchet și mitul nu se prăbușește turiștii îmi îndeasă bănuți
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
n-am văzut oameni beți nici cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Ceea ce rămâne după trecerea îngerilor este - sau poate fi - partea bucuriei și delectării omului. Castitatea Dacă puritanii, habotnicii n-ar fi ridicat castitatea pe un piedestal atât de înalt, am fi, probabil, mai caști. Uitați-vă la Marion și Raymond! S-au îndrăgostit la 14 ani, au "păcătuit" la 15, s-au căsătorit la 17. La 18 ani au avut primul copil. Au lucrat toată viața
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
2003 Sumarul numărului 190 al seriei italiene din Art Dossier ne indică următoarele capitole de analiză a personalității brâncușiene: De la România la Paris; Muză dormind. Un parcurs către sinteză extremă; A calibra imposibilul; Atelierul ca loc al adevărului; Sculptură și piedestal: două valori combinate și distincte; Cadru cronologic; Bibliografie. Gabriella Di Milia, profesor de istoria și metodologia criticii de artă la Academia de Arte Frumoase Brera din Milano și autoarea numărului 133 dedicat lui Umberto Boccioni din aceeași serie Art Dossier
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
folosirii constante de către Brâncuși a tehnicii fotografice, intuind că noul instrument divulgativ și expresiv al vremii ar fi putut să contribuie la creșterea mitului artei" și "Brâncuși a lăsat exemple importante despre ceea ce gândea asupra raportului între o sculptura și piedestalul sau, caracteristică esențială a operei sale și ridicată la rangul de artă". Dezvoltarea acestor două direcții de analiză (Brâncuși fotograf și Brâncuși gânditorul) au impus, astfel, evitarea clasicei scheme cronologice a prezentării creației brâncușiene și, în același timp, au favorizat
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
promis o revizuire, o "recitire", o reconsiderare a valorilor literare după 1944. Cu puține excepții, criticii nu s-au întors în trecutul care se dovedește că... nu mai trece. Valorile și ierarhiile dominante dinainte de '90 sînt și acum neclintite de pe piedestalul lor. Mi s-au dat numeroase explicații: transformarea mentalităților, conștiințelor și atitudinilor revin puterii politice sau istoricilor. Dar noi... fiecare dintre noi, nu avem o responsabilitate la nivel individual? Cum să nu fii nebun dacă îți imaginezi că citind dosarul
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
celuilalt. Ca și când nu l-ar fi avut în fața ochilor pe jovialul ei coleg de generație, ci pe cine știe ce somitate patagoneză greu de relaxat, ea se simte păgubos datoare să-i netezească îndelung, cu fiecare întrebare, vanitatea. îl ridică pe un piedestal până la cer, ea făcându-se mică lângă soclu și eșuând cu întrebările ei prea lungi și saturate de informație. Lucru care-l inhibă ciudat pe celălalt, în elanul lui de a se confesa, dar nu și în elanul de a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
a-i denigra pe cei care nu mai sunt printre noi - valori incontestabile ale culturii noastre - sau pe cei care nu ne împărtășesc opiniile despre cultură (de exemplu, pe Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu și alții), pentru a ne face singuri piedestaluri, pentru a ne etala listele de lucrări, pentru a ne ridica propriile statui, este exagerat, lipsit de etică, lasă gust amar? Iar memoria lui Marian s-o lăsăm netulburată, fiindcă va mai trece mult până când un alt român, într-o
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri: aria Mi tradi quell’alma ingrata este interpretată în timp ce regia îi materializează ideile subconștiente în mâinile figuranților care îi șlefuiesc trupul statuar. Piedestalul pe care regizorul o așează pe Donna Elvira (la figurat și la propriu) i se cuvine, dacă stăm să ne gândim că, din mille e tre „piese” spaniole de catalog, ea este unica femeie care se consideră soția lui, perseverează
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a deviatorilor și oglindește...") fixează însă locul lui Marin Preda în momentul social-politic care a dus la primul cutremur al deceniului al șaselea: eliminarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca, așezarea lui Gheorghiu-Dej și a aliaților săi pe un piedestal sigur. Nici un scriitor nu se bucurase de un asemenea privilegiu; nici unul nu fusese aliat de nădejde al tovarășului Gheorghiu în asemenea momente grele. Desigur, i se închinaseră poeme, omagii, dar o operă care să ilustreze, la momentul oportun, mârșăvia deviaționistă
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
forțat să se supună unui canon venit de sus. Nimic nu simbolzia mai trist situația de dependență decât postura în care era manevrat când i se ordona să omagieze câte un versificator minor (A. Toma, de exemplu), ridicat pe același piedestal cu Eminescu. Romanul Bietul Ioanide fusese retras din circulație imediat după lansarea în librării ( 1953), autorul fusese învinuit de grave devieri în reprezentarea istoriei, riscându-și condamnarea judiciară pentru un act de trădare de neam. Redus la tăcere, exilat intern
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Domnul Băsescu poate că are dreptate, dar nu interesează pe nimeni. Importante și interesante sunt afirmațiile procurorului Eugen Iacobescu. Poate a vorbit ceva interesant, poate are și dreptate. Interesează doar Iacobescu, Bercea Mondial și zona de justiție. A ieșit pe piedestal de președinte, dar chiar nu interesează pe nimeni", a spus analistul Bogdan Chirieac, la Antena 3.
Bogdan Chirieac: Domnul Băsescu poate că are dreptate by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28143_a_29468]
-
curent, pentru că din punct de vedere al discursului, acesta a fost cel mai revoluționar și agresiv. Punk-ul a readus rock-ul acolo de unde el a pornit. Formațiile mari, ca Pink Floyd sau Led Zeppelin, au urcat genul rock pe niște piedestale foarte înalte. Chiar și la propriu, fiindcă scenele erau înălțate și publicul se uita la ei ca la niște zei. Punkiștii au venit să cânte pe stradă, în ganguri, hale și au demonstrat celorlați tineri că oricine poate să ia
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
unde simte el că îi e locul să fie, iar acesta fără planul vreunor victorii false, înrobitoare... Iar cînd ajung jos, nu departe de lanțurile tiraniilor sfărîmate, jos, văd, în fine, la plecare și încăperea-muzeu de la temelia Statuii susținută de piedestalul robust de ciment... Peste tot în lume mi s-a întîmplat să văd, prin locuri istorice, fotografii de oameni participînd la fel de fel de evenimente de demult. Aceste mărturii mi se păreau convenționale, - nici o emoție. Pe cînd, în încăperea aceasta de la
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Că, prin urmare, idolatrizarea unui poet poate funcționa drept mecanism de autoîncurajare și reconfirmare la scară colectivă, drept modalitate de a revigora respectul și încrederea în sine, iarăși sînt chestiuni evidente. Dar nu este Eminescu singurul scriitor român urcat pe piedestaluri reale și imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze cele mai intense psihoze colective. Monumentalizat este și Caragiale, printr-un mecanism diferit, invers cumva față de cazul lui Eminescu, cel al cinicului autodispreț, al ororii de sine. Între acești doi poli
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
supreme în toate ale filosofiei. De fapt, există, cum arătăm mai înainte, două culturi filosofice în lumea românească. Iar direcția scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui Mircea Florian, Recesivitatea că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se bucură de un mare interes. E, repet, aici
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
și tonalitatea vocii îi trădează anxietatea. În fața reporteriței își poate încorda un pic mușchii, e deja o vedetă, e detașat, poate juca rolul, în schimb nesiguranța îl vizitează în câteva rânduri. Wajda a înțeles că Walesa nu trebuie urcat pe piedestal, nu trebuie transformat în liderul providențial pentru că ar risca să piardă tocmai acest „mult prea uman” al naturii sale. Walesa are atuurile lui, știe să câștige mulțimea de partea lui, - ceea ce își doreau și revendicau fictiv liderii comuniști, că pot
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
la infracționalitatea inimaginabilă din România, la condensatele de West sălbatic care au ajuns străzile țării, la murdăria morală insinuată pretutindeni, ajung la concluzia că ei ar trebui să plătească din propria leafă dezastrul generalizat, și nu să fie cățărați pe piedestalele de neatins ale eternei impunități. Fericiți că li se dă pe la nas cu narcoticul paradelor militare, că generali burdihănoși, pe care abia-i mai cuprinde centironul, se îndoaie din șale în fața lor, domnul Constantinescu și echipa (cu o notă specială
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
foarte mult epoca noastră este punerea în situație a operei, fie că este vorba de un tablou sau de o sculptură... Este vorba desigur de atenția acordată ambianței, de exemplu atelierului său, ori soclului... Sculptura trebuie așezată, desigur, pe un piedestal, pentru a atrage privirea, pentru a o pune în valoare, a anunța faptul că e frumoasă... Dar trebuie oare să anunți că e frumoasă? Dacă e frumoasă, nu mai e nevoie să spui că e frumoasă... Știți foarte bine că
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
temperamentale, pe care le-am amintit. L.V.: În Ginger, You're Barmy (1962), un alt fel de violență, cea politică, stârnită de IRA (Armata Revoluționară Irlandeză) se strecoară în ironia relaxată a intrigii. Subminați ideea de erou pozitiv, urcând pe piedestal studentul slab care își distruge de fapt viața. Tiparul tradițional al romanului pare silit cu premeditare să se răstoarne. Ce e mai important pentru dvs., să pulverizați cu ironie tiparele acceptate, sau să trageți un semnal de alarmă? Sunteți ironic
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]