71 matches
-
preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Referință Bibliografică: PRIMĂVARA / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia
PRIMĂVARA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1460483989.html [Corola-blog/BlogPost/375264_a_376593]
-
din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurul unui policandru uriaș - MÂNĂSTIREA CARAIMAN - Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefiresc, am pornit de la marginea Stațiunii Bușteni, traversând râul pe un podeț, spre o potecă pieptișă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu,devenită legendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de urcuș prin pădure e greu iar mie mi s-a părut și unul special
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
împlinește deja șaisprezece ani, urmează liceul „Victor Babeș” din Cluj, este un „Prâslea” al familiei noastre la sudarea căreia își are însemnătatea sa. Care vă sunt cărăruile muzicii străbătute pas la pas? S-au croit ele mai facil, ori cumva pieptiș și cu răscruci de cumpănă? În prima perioadă am cântat din repertoriul altor soliști, până mi-am încropit unul al meu. Primele imprimări le-am făcut după vârsta de treizeci de ani, pe când eram despărțit de prima soție. Cântecul ce
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
cu dușmanii și - de ce nu? - cu el însuși. Astfel, acele insinuări de fresce, emoționante dovezi ale zbaterii prometeice a omului primordial (mitul prometeic este cu siguranță cel mai reprezentativ mit al civilizației umane!), se constituie în repere luminoase pe traseul pieptiș al istoriei omului și artei sale. 2. Imită arta realitatea? Fără-ndoială, natura rămâne inepuizabilul izvor din care se alimentează arta. Din acest motiv, „întreținerea” ei impune o totală înrobire în fața realității? Firește că nu, deși o bună parte a
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
-n timp ce-s o torță de stele în sânge, în ochi și în trup, iar sufletu-n venele mele se zbate cu urlet de lup, din dor mă trudesc să mă rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă-n dor, rădăcini căutând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și iarăși / Anatol
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1452799713.html [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ALINARE DE DRUM Autor: Viorel Croitoru Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului E greu... Ți-e tot mai greu să urci viața pieptiș Sleit de forță gafai și-i sânge pe pietriș Și-n suflet îți apune și brumă de curaj Speranța-ți se topește în zări că un miraj... Cazi și rămâi așa, privind cu ochii goi, -De ce să lupt atâta
ALINARE DE DRUM de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_croitoru_1403425894.html [Corola-blog/BlogPost/343075_a_344404]
-
câmp, e adevărat nu prea bogat în flori ca un luminiș în pădure. Abia când te uiți înapoi, să răsufli o clipă, realizezi înălțimea parcursă. Este un simțământ ciudat întâlnit și în păduri aflate pe versanți abrupți când o iei pieptiș și nu pe șerpuitoarea potecă. Lacurile alpine la poalele stâncilor, ca cele din Retezat sau Făgăraș, oferă vederi splendide. Dacă lacul este însă împădurit în jur, ca lacul Sfânta Ana de lângă Covasna îți creează impresia că ești în Cișmigiu sau
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
veche cabană, pe care însă am ocolit-o. Ne abatem apoi spre dreapta, pe un fel de plai neted, pe care roțile carului o luară la goană vesele, după atâta drum greu de piatră. Curând, însă, drumul începu să urce pieptiș. Am înțeles că nu mai era de stat în căruță pe seama bietului animal de la oiște, așa că ne-am dat jos, căci mârțoaga avea și așa mult de furcă trăgând căruța. Ah, ce bine mai era de mers pe jos după
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
este ca un evantai! Al șaselea începu și el să pipăie, dădu de coada Ce se încolăcea și zise: - Eu văd că elefantul este ca o frânghie!” [...] Alegem ca introducere alegația filozofică și moralistă de față, pentru a nu intra pieptiș în viziunea foarte complexă asupra lumii a protagonistului acestui portret eseistic, Ion Ardeleanu (Doru îi spun cunoscuții, și astfel îl vom numi de acum, ca să fie recunoscut). Deși succesiunea modurilor de percepție plasticizată a elefantului expus observației în mirabila poezie
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Citește mai mult PRIMĂVARAE atâta sete de lumină,Că întunericul din noiEa l-ar preface în grădinăși am culege un braț de flori
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
noiEa l-ar preface în grădinăși am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie,Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbieSă fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciuneaDe-al ochilor păienjeniș..Biruitor putreziciunii,Ar ține timpului pieptiș!Pământul reavăn frământatDe suflete cu pașii goi,Renaște-n brazde înălțat,Cu primavera cea din noi!... XXIV. POVESTEA MEA, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. POVESTEA MEA (2001) Sunt făcut să trăiesc doar o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
din 18 martie 2013 Toate Articolele Autorului Actul I (Dimineața vieții) Când tinerețea mă-mboldea, vedeam în om acea ființă ce zeilor porunci le-ar da de și-ar schimba vrerea-n putință. Mă deruta adeseori cu-a sale ifose pieptișe - zvâcniri de gâză-ntemnițată în plasa sorților furișe. Dar ca unealtă grăitoare, n-avea de-a face cât de cât cu mintea-n dârză căutare - era biped, și doar atât!... Din școala platoniciană am stors cam tot ce se putea, neadmițând
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_te_george_petrovai_1363652501.html [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
lumea reală. Pe atunci școala cea mai apropiată se afla la circa patru khilometri de sat și noi pentru a ajunge la ea străbăteam acea distanță pe potecile, tainice prin păduri coborând și urcând coastele pe cărări ce șerpuia urcând pieptiși pe marginea râpilor săpate în coasta dealului de scurgerea torenților repezi care se formau în urma ploilor și a topirii zăpezilor abundente, în iernile aspre de pe la noi. Urmam sinuozitățile potecii pe sub poalele pădurii până la gârla din vale, pe care o traversam
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
e un continuu suiș în forță, ci mai exista și cărări care evoluează pe curbă de nivel. Acolo ești tu acum și nu poți decât să fii fericit că mai ai și momente de respiro, pentru că o ascensiune continuă doar pieptiș, cu vârful înalt deasupra ochilor, poate fi extenuanta. Permite-ti acest mic popas, dar nu te opri la faza aceasta: de mine vei continuă urcușul! Săgetător N-are rost să numeri leii din buzunar, nici să faci recapitulări financiare, pentru că
HOROSCOP, marți, 2 mai 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104518_a_105810]
-
să se prăvălească în tumult până dincoace, în bezna grea de sub pământ, nu?! De asta se nevoi ea să schimbe câte ceva din rânduieli. Mută chiar Copacul Lumii. Îl duse pe-un plai neluat în seamă, chiar uitat, pe-o coastă pieptișă de sub munte. Trecuse ceva timp, iar în lumea de dincolo abia de se ivise înspre Copac un pumn de oameni, scormonitori în vintrele pământului după fier și, mai apoi, meșteri în lemn. Tăcuți nevoie mare, întunecați la chip, cu glas
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
și drept. Îmi aduna degetele și îmi purta mâna creștinește în cele patru direcții încrucișate pe piept. Minunea copilăriei dispare ca o boare de ploaie, odată cu plecarea între străini. Ce plăți ți-a cerut învățatul cărții? Există un tribut! Intrarea pieptișă într-o societate plină de cenușiu e greu de suportat. Totul este însă să îți păstrezi sufletul în puritatea naturală. Nufărul, floarea apelor, ca și crinul, e un simbol al acestei curățenii spirituale. E un motiv cusut pe portul tău
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
spărgând liniștea adâncă : - Ciutelor , pericol mare ! Moș Martin care în noapte mai cotrobăie-n pubele , a pornit la mure coapte sau să doarmă în vâlcele . Gâze iau în stăpânire totul , văi sau jnepeniș iar turiști își dau pornire urcând muntele pieptiș . Vesel susură pâraie alergând zglobii la vale. Sufletul ți se înmoaie când auzi cântând cavale . Iată cârdul de mioare , câinii care stau de pază. Un asin se-ntreabă , oare ce mai car pân-la amiază ?! Orășelul se trezește. Ziua-i pe
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1467726542.html [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
plecat cu nevastă mea să culegem bureții ăștia de toamnă, sunt grozavi de buni pentru zacuscă. Ne-am cățărat noi pe deal, nu ne-am dus pe cărarea aceea din spatele fântânii, am luat-o pe de-a dreptul, urcând dealul pieptiș. Nu făcusem nici jumătate din drum când auzim un zgomot făcut parcă de o bucată de tablă ce părea că vine cu viteză la vale. Dar era un zgomot atât de puternic și cumva sinistru, în liniștea dimineții de toamnă
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1477036688.html [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
istorie încă nescrisă despre acele fapte care pun în lumină frumusețea trăsăturilor omenești cu care sunt înzestrați semenii noștri de origine română. Cartea este, în același timp, și un bun ghid al emigranților care au avut tăria să ia viața pieptiș, să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Întâmplarea i-a scos în cale jurnalistului Octavian Curpaș un om ieșit din tiparele obișnuite, un gânditor cu o mare experiență de viață, pe nea Mitică, pe numele său întreg Dumitru Sinu, care
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
viața lui s-a intersectat". În acest grup de prieteni, din care face parte și nea Mitică, nu și-au găsit locul resentimentele, nu întâlnim încrâncenarea încărcată de ură, de revoltă, de mânie, dorința de razbunare. Toți au luat viața pieptiș, luptând din răsputeri și supraveghind să nu scadă statutul demnității, purtând cu dragoste numele de român. Ca și în viată, Dumitru Sinu nu apare niciodatăsingur în carte. Intotdeauna a fost înconjurat de prieteni, oameni pe care i-a păstrat toată
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
altul, dar, sfredelindu-se în inimile românilor, face să pară că fiecare român își ascultă propriul suflet. Anastasia Lazariuc a luat cântecul de la moldovenii din Băcioi, de dincolo de Prut și nu a pierdut un strop din el! A luat viața pieptiș și a cucerit-o cu acest cântec, iar când a urcat pe scenă, palmele publicului s-au făcut numai două și, de atunci ele bat metronomic, la fiecare spectacol, cu iubire și adorație. S-a lansat cu ani în urmă
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
pe indicator: 45 de minute. Am incercat sa mergem mai departe spre lacul Bucură, dar copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede cu salvamontiștii Lucian și Loli, care ne-au sfătuit să mergem azi pe Vf. Piule, pe un traseu spectaculos, dar nu
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
început activitatea. La 3 aprilie 1964 biserică a fost închisă. În 1986 în incinta bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserică “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost redeschisă. Satul Mihaileni este situat pe două dealuri destul de pieptișe în lungul alhiei rîușorului Ochiul- Alb. Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă înainte, în lungul drumului carosabil, care conduce după 20-25 min la fostele cariere de piatră. De aici prindem poteca spre stînga, în urcuș pieptiș, apoi de-a coasta pe malul drept al Văii Jepilor (stînga cum urcăm). După un parcurs scurt apar, pe malul opus al văii, marile cascade ale Văii Spumoase. Străbătînd în continuare o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
al văii, marile cascade ale Văii Spumoase. Străbătînd în continuare o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de asigurare, este săpata în stîncă, începem curînd urcușul, pe versantul nordic al Jepilor Mici. După 1 - 1½ oră de la Bușteni urcușul pieptiș încetează și, îndreptîndu-ne de-a coasta, atingem firul Văii Jepilor. Poteca traversează firul trecînd pe fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști bogate. Spre stînga și înapoi, pe partea opusă a
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]