74 matches
-
de religie ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștri căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, științe, curente, doctrine și instrumente ale educației mai puțin creștine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Nu știu de ce dar
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
responsabilitatea morală și spiritul ludic se împletesc pînă la contopire. Și asta pentru că arta lui Serghei Manoliu, tipică pentru un răsăritean transplantat în Apus, marchează chiar acest spațiu de intersecție al imaginarului cu praxisul și al culticului caduc cu un pietism fără transendență. Pe scurt, artistul româno-francez nu face nici pictură, nici sculptură, nici grafică și nici măcar instalație sau performance, dar, într-un anumit fel, toate sunt prezente, într-o mai mare sau mai mică măsură, în arta sa. Specialitatea artistului
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o formă de exprimare privilegiată, Vlad a
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
mai ales întreaga „armătură” teologică și spirituală. 3. Revalorizarea patristicii trebuie să permită, de asemenea, „reorganizarea învățământului ecleziastic, mai ales al disciplinelor teologice”. 4. Această revalorizare e susceptibilă să opereze o reformă la nivelul vieții spirituale, eliberând spiritualitatea catolică de pietismul și moralismul edulcorat, caracteristic epocii și reancorând-o în dogmă, căci „Părinții îngemănează, într-un mod viu, teologia, exegeza și spiritualitatea”. 5. În fine, întreprinderea „Sources chrétiennes” ar acoperi o lacună în peisajul intelectual francez. Printre cei dintâi Părinți traduși în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de acțiune și neangajând viața și-au trăit traiul.” E timpul ca teologia să-și regăsească vocația holistică, pentru a împrumuta un termen din filozofia științei, adică să nu se mai lase fragmentată între o episteme seacă, scolastică și un pietism sentimental, lipsit de susținerea dogmatică. Cum ar trebui să răspundă Biserica celor trei exigențe? „Să-L trateze pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu ca pe un obiect, ci ca pe Subiectul prin excelență”; „să țină cont de dimensiunile noi pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care ți-o ei iei singur atunci cînd simți că ceva ți-a adus atingere pe dinlăuntru. În schimb, calea cea mai lesne de măsluire a spiritului athonit e să simulezi revelații inspirate de numenul aflat în spatele Muntelui. Genul de pietism postiș ivit din nevoia de a ascunde constatarea că Athosul, lăuntric vorbind, te-a lăsat acolo unde erai înainte de a-l atinge cu piciorul. Nimic din toate acestea la Dan C. Mihăilescu, criticul fiind hotărât să descrie sincer tribulațiile prin
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
niciun altul, secolul al XVIII-lea este caracterizat prin impulsul spre introspecție și confesiune. Acest impuls se hrănește în permanență din cele mai diferite surse. Înclinația spre empiria psihologică, spre „psihologia experimentală“ se unește cu impulsurile religioase ce provin din pietism și cu noul cult al sentimentului care-și are punctul de plecare în Rousseau. Kant este mișcat interior de toate aceste tendințe spirituale. Așa cum educația primită în copilărie stă sub semnul pietismului, în perioada tinereții și a maturității, el se
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
se unește cu impulsurile religioase ce provin din pietism și cu noul cult al sentimentului care-și are punctul de plecare în Rousseau. Kant este mișcat interior de toate aceste tendințe spirituale. Așa cum educația primită în copilărie stă sub semnul pietismului, în perioada tinereții și a maturității, el se dedă analizei psihologice, pentru a descoperi în ea un nou fundament al metafizicii; iar Rousseau este pentru el un Newton al lumii morale, care a descoperit cele mai ascunse legi și impulsuri
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
responsabilitatea morală și spiritul ludic se împletesc pînă la contopire. Și asta pentru că arta lui Serghei Manoliu, tipică pentru un răsăritean transplantat în Apus, circumscrie chiar acest spațiu de intersecție al imaginarului cu praxisul și al culticului caduc cu un pietism fără transcendență. Pe scurt, artistul româno-francez nu face nici pictură, nici sculptură, nici grafică și nici măcar instalație sau performance, dar, într-un anumit fel, toate sunt prezente, într-o mai mare sau mai mică măsură, în arta sa. Specialitatea artistului
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
de religie ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștri căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, științe, curente, doctrine și instrumente ale educației mai puțin creștine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Nu știu de ce dar
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
simplu, ca om de presă, este să mergi fie pe stereotipuri, fie pe caricatural. Sau pe tenta pietistă, ochi înlăcrimați și mâini frânte de durere, o temă care pe mine personal mă deranjează, pentru că Ortodoxia românească nu a apreciat nici-odată pietismul dulceag, cu iz de seminar catolic de secol XIX. Nici un credincios însă nu va refuza camera de filmat, chiar dacă știe că îl va manipula. Și asta pentru că orice pelerin are mândria de a spune că a fost acolo și vrea
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
evidențiază Icoana ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștrii căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu icoana modernă a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Am senzația tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează și deranjează pe unii, deoarece constituie o realitate existențială, puternică
DESPRE VALOAREA SFINTELOR ICOANE.. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367379_a_368708]
-
evidențiază Icoana ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștrii căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu icoana modernă a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Am senzația tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează și deranjează pe unii, deoarece constituie o realitate existențială, puternică
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
pe care ți-o ei iei singur atunci când simți că ceva ți-a adus atingere pe dinlăuntru. În schimb, calea cea mai lesne de măsluire a spiritului athonit e să simulezi revelații inspirate de numenul aflat în spatele Muntelui. Genul de pietism postiș ivit din nevoia de a ascunde constatarea că Athosul, lăuntric vorbind, te-a lăsat acolo unde erai înainte de a-l atinge cu piciorul. Nimic din toate acestea la autorul Dan C. Mihăilescu, scriitorul și criticul literar fiind hotărât să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
fără Biserică, deci fără Euharistie (căci Euharistia face Biserica), sau că pot participa la Liturghie (Euharistie) ca simpli spectatori, fără pregătirea necesară pentru a se apropia de Sf. Taine. Viața creștină se reduce, după o astfel de abordare, la un pietism golit de conținut și un individualism ucigător al comuniunii reale și vii a tu �turor credincioșilor cu Dumnezeu - Treimea, care se realizează numai prin „Unul din Treime”: Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, prezent în Euharistie și împărtășit tuturor spre
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
de milă și filantropie, ci doar de schimbarea exterioară a structurilor sociale. Pentru a descoperi adevăratul sens al misiunii creștine în societatea contemporană, teologia trebuie să depășească separația dualista dintre spirit și materie, de proveniență filantropica, care stă la baza pietismului sau activismului social, pentru a da expresie responsabilității sociale creștine. Despre etos-ul misionar De-a lungul istoriei sale, Ortodoxia a dobândit un etos misionar specific, care nu poate fi înțeles fără a lua în considerare o serie de noțiuni
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
contribuie în mod esențial la alcătuirea și întărirea Bisericii), sau că pot participa la Liturghie (Euharistie) ca simpli spectatori, fără pregătirea necesară pentru a se apropia de Sfintele Taine. Viața creștină se reduce, după o astfel de abordare, la un pietism golit de conținut și un individualism distrugător al comuniunii reale și vii a tu¬turor credincioșilor cu Dumnezeu - Treimea, care se realizează numai prin „Unul din Treime”: Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, prezent în Euharistie și împărtășit tuturor spre
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
economică, politică sau mai ales religioasă era pe un nivel destul de ridicat, s-au găsit unii care să rupă armonia și să demonstreze că mândria din prea plinul binelui este „necesară”. Urmarea s-a văzut în vistierul diasporei ruse, în pietismul post-decembrist, etc. Dar ceva mai interesant este anunțat încă din titlul capitolului al treilea din această parte secundă, Cur Deus Homo? Scopul Întrupării (p. 138-151). Pentru a stârni interesul cititorului notez doar atât: părintele G. Florovsky încearcă o sinteză între
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
diacon, preot sau episcop, căci hirotonia este o Cincizecime. Așa cum în timpul Sfintei Liturghii de la Rusalii sau Cincizecime nu se pleacă genunchii, din același motiv acest lucru nu se face nici în timpul unei hirotonii. Interzicerea îngenuncherii nu trebuie interpretată pe planul pietismului (experiență psihologică a unui individ) sau al moralei (un anumit comportament al unui individ), ci din punct de vedere existențial, în sensul cel mai larg al termenului, care se identifică esențial cu ontologia, deoarece este legată, în calitate de praxis a Bisericii
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
de religie ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștri căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, științe, curente, doctrine și instrumente ale educației mai puțin creștine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Nu știu de ce dar
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
ca om de presă, este să mergi fie pe stereotipuri, fie pe caricatural. Sau pe tenta pietistă, ochi înlăcrimați și mâini frânte de durere, o temă care pe mine personal mă deranjează, pentru că Ortodoxia românească nu a apreciat nici¬odată pietismul dulceag, cu iz de seminar catolic de secol XIX. Nici un credincios însă nu va refuza camera de filmat, chiar dacă știe că îl va manipula. Și asta pentru că orice pelerin are mândria de a spune că a fost acolo și vrea
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
care Liturghia ortodoxă le-a suferit în secolele recente, în principal din cauza influenței occidentale. El a denunțat, în special, două concepții și practici care marchează astăzi Liturghia ortodoxă: o concepție ierarhică a rolului clerului și poporului la liturghie și un pietism individualist care caracterizează adesea practica liturgică a credincioșilor. Un scop, clar perceptibil, ghidează autorul de-a lungul întregii cărți: acela de a reda Sfintei Liturghii dimensiunea fundamental comunitară (fie că este între cler și credincioși, fie între credincioșii înșiși) pe
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
fără Biserică, deci fără Euharistie (căci Euharistia face Biserica), sau că pot participa la Liturghie (Euharistie) ca simpli spectatori, fără pregătirea necesară pentru a se apropia de Sf. Taine. Viața creștină se reduce, după o astfel de abordare, la un pietism golit de conținut și un individualism ucigător al comuniunii reale și vii a tu �turor credincioșilor cu Dumnezeu - Treimea, care se realizează numai prin „Unul din Treime”: Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, prezent în Euharistie și împărtășit tuturor spre
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
evidențiază Icoana ca fiind un instrument al stressului și al discriminării și care, în consecință, invocă îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștrii căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu icoana modernă a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Am senzația tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează și deranjează pe unii, deoarece constituie o realitate existențială, puternică
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
a acestor idei,argumenta Trilling, i-a permis autorului romanului An American Tragedy să treacă,fără o luptă interioară detectabilă,de la un nihilism moral vag în anii tinereții și vârstei mijlocii (nihilism exploatat de regimurile comuniste din Europa)la un pietism religios la fel de vag cristalizat la bătrânețe,despre care activiștii culturali din redacțiile revistelor literare din perioada comunistă de la noi tăceau mâlc.Saul Bellow admitea că Dreiser scria cu stângăcie și, în anumite privințe,nu era nicidecum un mare gânditor,(spre deosebire de
REALISMUL OPEREI LUI THEODORE DREISER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371132_a_372461]