1,558 matches
-
Poezia lui Nicolae SÂRBU este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi elucidate cu ușurință, dar care odată ce și-au găsit cheile, dau o satisfacție deosebită. Salturile imagistice ale poeziei calcă istoria balcanică de la TROIA la Pietroasele de Buzău, descoperind ziduri de trăiri și tezaure pline de semnificații. Astfel Cloșca cu Puii de Aur este coborâtă din neant în spațiul terestru. Coordonatele geografice venite din orizonturi imprevizibile surprind Golfstreamul, acel curent cald care întretaie meridianul de la Greenwich
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
scrisă inscripția latină Decebalus Rex-Drăgan Fecit, ceea ce înseamnă Regele Decebal - făcută de Drăgan, ca semn de recunoștință față de omul de afaceri și pasionat de istorie. Al doilea punct de atracție pentru turiști, este tabla de ciment, montată pe un caldarâm pietros, de pe marginea podului. Pe ea scrie SPOR DACIA 107 DECEBAL 98-106 DACIA FED DRAGAN 2001. Este înconjurată de două rânduri de lanț gros de fier, care sunt prinse de niște piloni micuți de metal, rotunjiți la cap și la mijloc
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
dea seama, băgă aparatul de fotografiat în buzunarul drept de la blugi și se învârti așa timp de un minut, din ce în ce mai mirat și mai speriat. Capul uriaș al lui Decebal era bine înfipt sub pelerina de verdeață, de pe stânca muntelui. Căciula pietroasă și ascuțită a lui Decebal era împodobită cu smocuri de iarbă pe alocuri. Din vârful căciulii, se ridica spre cer o cruce, semnul lui Dumnezeu. Chipul uriaș avea privirea îndreptată spre Dunăre, fără să-i dea vreo importanță lui Sandu
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
Se pare că nu a fost deloc întâmplător faptul că în volumul de proză intitulat „Femeia, eterna iubire”, care a însemnat debutul meu publicistic (2008, Editura „Alutus”, Slatina), am trecut la loc de cinste, adică în deschiderea volumului, tocmai povestirea „Pietroasele adolescenței”! De ce spun asta? Pentru că, iată, atunci când am hotărât să scriu pentru a publica, tot „dorul de-acasă” a fost principalul resort care m-a determinat să iau o asemenea hotărâre extrem de importantă pentru mine, aflat deja la al optulea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de dezvoltare. Primele caise intraseră deja în amintire și corcodușele dădeau timid în pârg. Aveam, printre alți pomi fructiferi, un cireș uriaș, mai mare ca vârstă decât mine, cu fructe mari și pulpă tare și bogată. Pe el îl chema „Pietrosul” și cireșele sale erau, firește, pietroase. Ajunseseră la maturitate și unele începuseră să cadă de pe crengi, semn de coacere maximă și de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
în amintire și corcodușele dădeau timid în pârg. Aveam, printre alți pomi fructiferi, un cireș uriaș, mai mare ca vârstă decât mine, cu fructe mari și pulpă tare și bogată. Pe el îl chema „Pietrosul” și cireșele sale erau, firește, pietroase. Ajunseseră la maturitate și unele începuseră să cadă de pe crengi, semn de coacere maximă și de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute de metri depărtare de casă. Mă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit să mă ajute la cules de pietroase, s-a strecurat abilă printre sârmele și crengile îndepărtate cu greutate de mine. I-am văzut sânii micuți cum încercau să năvălească peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul, care ne aștepta blând, cu crengile de pe poale încărcate de rod și aplecate de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat în pom cu strigăte de învingători și râsete în valuri din nu știu care
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
prea știam eu cum este ori ar trebui să fie un sărut de dragoste. Am continuat să o sărut pe gât, trecându-mi celălalt braț pe sub umerii ei, până am ajuns la acei sâni care mă puseseră pe jar, mai pietroși decât pietroasele mele coapte. Am simțit așezarea ușoară a mâinii ei peste umerii mei și apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
eu cum este ori ar trebui să fie un sărut de dragoste. Am continuat să o sărut pe gât, trecându-mi celălalt braț pe sub umerii ei, până am ajuns la acei sâni care mă puseseră pe jar, mai pietroși decât pietroasele mele coapte. Am simțit așezarea ușoară a mâinii ei peste umerii mei și apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală, timid, dar
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală, timid, dar curios și doritor, sfârcurile ce parcă se întăriseră și căpătaseră culoarea trandafirie a pietroaselor în pârg. Le-am sărutat pe rând, încet, lung, pătruns ca de un sentiment de evlavie, făcând eforturi să-mi stăpânesc tremurul mâinii izvorât din emoția ce o trăiam. Era pentru prima oară când îmi plimbam palmele pe trupul dezgolit
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
o tăietură de cuțit se simțea în picior,trebuia să vadă dacă Will era bine.Ceva îi spunea că e în pericol,aceelasi sentiment care o făcea să inainteze.Deodata auzi zgomot de roți de trăsura ce înainta pe drumul pietros de lângă padure.II străfulgera un gând ,că nu va putea în cazul în care Nickolas va fi la cabană să-i facă față singura.Trebuia să anunțe pe cineva.Se întoarse din drum și strigă ca să nu plece trăsura până când
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494011568.html [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iti_amintesti.html [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ACASĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
în: Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului VIBRAȚII - dialog cu pictorița Maria Pelmuș - Precum cadâna ce își ascunde cu grație frumosul chip cu feregeaua, tot așa, sub aparența de prerie aridă, cu ierburi uscate, cu dealuri pietroase profilându-se golașe în zare, vegheate de ruine antice ce se contemplă gânditoare în enigmatice oglinzi de ape, ținutul nord dobrogean a știut să-și ascundă cu grijă adevăratul chip și ca într-un ritual săvârșit pentru o divinitate păgână
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
fel (onorant!) de Federico Garcia Lorca (în „Romancero gitano”): Ca un fur de iubire am să vin într-o noapte Și-am să-ți gust cu căldură sărutările toate; Și-am să-ți fur, să-mi sting pofta de cireșe pietroase, Fructul buzelor tale arămii și gustoase; Te-aș lega cu iubire și ți-aș trimite sărutul Să-ți cucerească obrajii, urechile, gâtul... Ți-aș atinge, ca orbii, pielea caldă și fină, Să-ți descopăr cu palma trupul de violină. Sânii
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Bogata de Jos cât de scumpă era apa de la Bortă chiar din borta de sub nuc când soarele arde dar s-au topit acele vremuri nucul a dispărut și borta nu știu dacă mai există în floarea Bogății de Jos aproape de Pietrosul unde avem câțiva meri și din dreapta dinspre cumpăna dealului Dosul Răcii te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline, pietroase de greutatea laptelui din ele. Multe povești spunea Gabriel și câinilor ori pisicilor, în timp ce-i îngrijea sau când avea răgaz să se mai joace cu ei. La școală era mai simplu. Lumea nu se schimba, era aceeași. Se simțea în
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
noastre, nici cu modul în care am înțeles noi pe concret ceea ce am citit în Cartea Sfântă. Câmpia Bethleemului, cât și șesul Iordanului nu sunt precum Lunca Dunării de la noi și nici măcar asemeni Câmpiei Someșului, ori a Mureșului. Același relief pietros și neprietenos ca al Ierusalimului, aceiași finici somptuoși și arătoși, aceeași oameni cu fața aspră și arsă de soare și cu privire care te dogoare... Apropo, știați ca lemnul de palmier nu folosește la nimic ? Că de fapt palmierul este
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
L chemăm în ajutorul nostru. Deseori, prin comportamentul nostru, punem într-¬o lumină rea Numele lui cel Sfânt, bătându-¬ne astfel joc de El. Răstignirea este al șaselea stadiu al suferințelor lui Iisus. A fost pus să urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre Golgota, unde trebuia să aibă loc răstignirea. La un moment dat, povara grinzii de lemn și
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
cald. Băieții când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi să pleci în
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița, Ușița, Lipciani, Serebia, Bușa, Coșnița, Grușca, Ocnița, Camenca, Lăpușna, Sărăței, Râbnița, Botușani, Pietrosul, Slobozia, Domnița, Balta, Moșneagul, Senina, Bursucul(40). Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în Cherson și Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
cald. Băieții când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]