439 matches
-
se spune, n-au făcut aceeași porcărie și prin alte părți ale Bucureștiului. Rîcîiala care se face acum pe marile artere va rezista numai în măsura în care bunicii sau chiar străbunicii noștri și-au făcut conștiincios datoria pe vremea îndepărtată cînd au pietruit aceste artere. Există însă numeroase puncte în care conducte sparte, diverse lucrări făcute prostește în timp au compromis stratul de bază al acestor artere. Cu toate astea reparațiile capitale merg pe neve, iar cei care le fac nici macar nu întreabă
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
Primejdia că numărul copiilor ce se vor îndrepta în viitorul apropiat către muzica savantă să scadă devine, iată, manifestă în condițiile în care drumul absolvenților (și chiar a câștigătorilor unor astfel de competiții) nu este nicidecum unul asfaltat și nici măcar pietruit cu vagi nădejdi. 5) Mulțumirea tuturor participanților este un țel ce se amână sine die. Este încă o rațiune pentru care concursul trebuie să continue.
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
Sorin Roșca Stănescu, partidul de guvernămînt își planifică o pierdere în București în numele unui beneficiu la nivelul întregii țări în care contează mai mult ridicarea Catedralei decît locul unde aceasta se va afla. * Din ADEVĂRUL aflăm următoarele: „Pe motiv că pietruiesc un drum / Marian Oprișan și Prunache, afaceristul său de partid, au îngropat în mocirlă 4,6 miliarde de lei”. Marian Oprișan și-a făcut mîna și îngropînd în nisip gazonul pe care trebuia să-l planteze pe Stadionul Național înaintea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
urbană. De aceea nu se poate înțelege spaima de lupi, insistent menționată, a unui D. Manuel, dîrdîind înfofolit în blănuri, lupi care bîntuiau orașul, completînd imaginea unei Lisabone mizerabile și pustii, cu ulițele băltind (deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău famat" cunoscut de el pînă atunci. Dar să presupunem că lupii ar fi hoinărit noaptea pe străzile înguste ale Alfamei sau prin livezile de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
pînă unde respirația e respirație ca o ploaie ușoară distanța pe-acoperișul atelierului și soarele urcă treptele nemilos cu pîntecul plin de alcool dar nimic nu se clintește din sine pe străzile umede cum ochii pierduți în așteptare un piept pietruit o mînă mecanică încă încearcă să te apere apoi o rază începe să-ți taie pielea ușor lama ei pătrunde-n țesătura ființei moale cum stofa. Paradox Eu scriu cu mîna ta tu scrii cu mîna mea textul acesta comun
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
bem iarna din cești de porțelan la gura sobei viscolul se îmbuibă din carnea iubitei pe catafalc II. De la Hamangia și Gumelnița caierul s-a depănat războaie de apărare și suspine prin voaluri migratoare în țările de sus fagotul pisat pietruind depărtarea ferecă atonalisme în carne și piatră/castele în turbioanele misterului gotic dantele susură la orgile plasmatice dintr-o sorcovă calcifiată melcii se rostogolesc în mătăsuri incolore/în forfotă figuri de conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
ca niște colivii din care au zburat canarii, arse de apele reci, ca-n țipăt șoapta abia auzită, - nimeni în urma mea, așa cum, nimeni înaintea mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei străzi pietruite de pași zburători ca liliecii în biserici de ceară, - vei auzi, atît, vei auzi cum vor duce la spălat, într-un rîu tulbure, cearșaful ca pe un giulgiu din care se vor desprinde chipurile noastre, carcase de aer tranșate de
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
sărăcăcioasă, joasă; de acolo, cu „trenul tras de cai”, autorul a ajuns la porțile cetății, iar la o cârciumioară i s-a servit un lichid albăstrui pe post de „apă potabilă”. Casele erau joase, erau multe locuri libere, străzile erau pietruite, dar greu de circulat, podurile din lemn peste Bega erau jalnice. Momentul decisiv pentru viitoarea dezvoltare urbanistică avea să fie anul 1892 când, în urma negocierilor, încetează caracterul de oraș fortificat al Timișoarei. Lucrările de demolare a fortificațiilor, terasarea și umplerea
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
zonă este Chartres, asta și datorită faimei catedralei de aici, pe care Rodin a numit-o Acropolele Franței și ale cărei lucrări de artă - sculptură, vitralii și colecție de instrumente muzicale vechi - atrag foarte mulți vizitatori. Orașul vechi, cu străzi pietruite din perioada medievală și cu poduri de lemn doar pentru pietoni, precum și castelele din împrejurimi, Anet și Maintenon, fac din Chartres o destinație... obligatorie. Dar cel mai cunoscut oraș din această zonă a Franței, cel puțin din punct de vedere
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
acest an este Ulpia Traiana. Strada este situată în zona de sud-vest a orașului, fiind delimitată de străzile Memorandului și Musicescu. Reparația străzii se va face pe trei sectoare: cel dintre str. Memorandului și Bd. L. Rebreanu, unde strada este pietruită cu macadam degradat, cu numeroase denivelări și gropi; între str. Lidia și str. Mureș, strada este pietruită cu o pietruire foarte degradată, având numeroase denivelări și gropi, din cauza acestora circulația desfășurându-se anevoios în perioadele umede ale anului; între str.
Agenda2004-10-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282147_a_283476]
-
străzile Memorandului și Musicescu. Reparația străzii se va face pe trei sectoare: cel dintre str. Memorandului și Bd. L. Rebreanu, unde strada este pietruită cu macadam degradat, cu numeroase denivelări și gropi; între str. Lidia și str. Mureș, strada este pietruită cu o pietruire foarte degradată, având numeroase denivelări și gropi, din cauza acestora circulația desfășurându-se anevoios în perioadele umede ale anului; între str. Mureș și str. Musicescu, strada are o îmbrăcăminte din pavele din piatră naturală cioplită, aceasta fiind foarte
Agenda2004-10-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282147_a_283476]
-
nesfârșite. Despre astfel de călătorii amintește și o cruce mare, albă, care stă de mai bine de un veac și jumătate la hotarul Timișoarei, ridicată pentru a da de știre marea realizare care era într-adevăr ceva nemaipomenit: un drum pietruit în câmpia bănățeană. Chiar dacă la o primă vedere lucrurile stau dimpotrivă, se poate afirma pe bună dreptate că pietonii timișoreni sunt niște privilegiați. Să ne gândim: trotuarul e, de drept, domeniul lor; pot lua oricând troeibuzul, autobuzul sau tramvaiul. Conducătorii
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
repezeală un ceai fierbinte. Pictura este încărcată de atmosferă: zăpada, jobenul și poștalionul vopsit în galben... De astfel de călătorii amintește și o cruce mare albă, ridicată acum 170 de ani, să dea de știre despre marea realizare - un drum pietruit în câmpia bănățeană. Desigur, după pietruirea străzilor din Timișoara, marea problemă rămânea drumurile din afara orașului, care asigurau legăturile cu restul țării. La 1842, călătorul german I.G. Kohl găsea întru totul corespunzător realității ceea ce auzise despre drumurile bănățene - noroi fără fund
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
sufletul patimilor. 1985. Suntem țărâna propriilor noastre patimi dusă de vântul destinului spre moarte. 1986. Întreaga valoare a lumii stă în patimile ei. 1987. Nu existe bine care să nu respire prin patimile răului din el. 1988. Calea iubirii e pietruită cu patimi. 1989. Un cer al iubirii fără de patimi nu ar mai avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
chioșcuri dar și multe alte oportunități de petrecere a timpului liber. În parc au fost plantați 8.000 de pomi, cinci hectare de gazon, au fost amenajate trei coline, un lac artificial care are 25 de izvoare, iar aleile sunt pietruite după model englezesc, rolul lor fiind unul decorativ, vizitatorii fiind invitați să meargă prin iarbă. Amenajarea parcului s-a făcut păstrând atmosfera medievală. Prin această amenajare parcul este singurul din București unde se pot organiza picnicuri. Aici se află și
Se întâmplă şi la noi minuni! Şi sunt chiar la doi paşi de noi, în sectorul 4! Vezi o galerie foto cu cel mai modern parc din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25476_a_26801]
-
marmură albă, de apoximativ 60 de centimetri, așezată pe un soclu de marmură albă, pus pe o placă de un metru cub de beton. În zona monumentului au fost puse balustrade, drumul de acees din zonă spre Brațul Borcea fiind pietruit pe o distanță de aproximativ o sută de metri. Patronul producătorului de mezeluri Aldis, George Naghi (59 de ani), a decedat, duminică după-amiază, iar soția sa, Alina (54 de ani), a fost rănită grav în urma accidentului nautic care a avut
Sute de persoane îl conduc pe ultimul drum pe Gheorghe Naghi () [Corola-journal/Journalistic/25543_a_26868]
-
de lei. „Deocamdată niciuna dintre cele trei localități nu a fost nevoită să returneze banii, însă sunt probleme. În unele, cazuri proiectele au fost gândite din star ineficient. Exemplu este drumul forestier de la Moldova Sulița, pe care Primăria, în loc să-l pietruiască, l-a asfaltat”, a declarat prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu. Consiliul Județean Suceava caută acum soluții pentru a ajuta localitatea Todirești care ar putea să returneze banii obținuți de la UE pentru construcția și dotarea căminului de bătrâni din localitate
Trei primării sucevene sunt la un pas de a returna fondurile europene () [Corola-journal/Journalistic/24583_a_25908]
-
clipi iubito - în pleoape/ Stă moartea și teama că pleci." În registrul tragicului contemplația se preschimbă în melancolie, tăcerea într-un vizitator, cuvântul în cea mai sigură armură a singurătății, ritualul într-o umbră ce bate înainte pe un pavaj pietruit cu chipuri de sfincși: "Și acum în seara hărăzită trec/ Hohotind de gânduri, însetat de chin/ Nemișcat în forma zeului petrec/ Îmbătat de rouă în etern suspin"... George Virgil Stoenescu, Fratele meu, versuri, cu o prefață de Eugen Negrici și
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
de tehnologii și materiale de construcții, decorațiuni interioare, mobilier și servicii conexe „Confort construct“. Acesta va avea loc la modernul complex expozițional arădean. Detalii se pot solicita la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad (tel. 0257-216 520). ( D. B.) Drumuri pietruite Prin Hotărârea Guvernului României nr. 226 (publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 147/6 martie 2003) a fost aprobată contractarea de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a unui împrumut în valoare de 50 de milioane de U.S.D. Banii vor fi
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
0,3%) reprezintă drumuri cu trei benzi de circulație și 1.353 km (1,6%) drumuri cu patru benzi de circulație. Drumurile județene erau în proporție de 46,4% cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, iar 49,3% dintre drumurile comunale erau pietruite. La sfârșitul anului 2010, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.020 km, în creștere cu 0,4% față de anul 2009 (+18 Km) și reprezentând 37,3% din rețeaua de cale ferată în exploatare. De asemenea
Din 82.386 kilometri de drumuri publice ale României, doar 30,6% sunt modernizaţi () [Corola-journal/Journalistic/26618_a_27943]
-
cerut acest lucru ca să fie podul reparat, dacă se poate, sau să fie făcut un pod nou". Din Micloșoara până la Viscri, PRINȚUL CHARLES parcurge un drum de 120 de kilometri. Și ajunge într-un sat în care drumul principal este pietruit în mare parte. Autoritățile locale nu au avut bani să reasfalteze șoseaua și s-au mulțumit să umple gropile mai mari. „Nu repară, pun peteci peste peteci și nu durează o lună două și iar pun", spune un localnic. „Pe
PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității București () [Corola-journal/Journalistic/27841_a_29166]
-
vizită în Portugalia mi-a deschis o nouă fereastră spre locurile în care au trăit evrei relevate în Muzeo Judaica de Belmonte deschis în 2005. La fel și la Salonic, Toledo sau Veneția sau Germania urmele te poartă pe străduțe pietruite de pe vremuri unde descoperi inscripții care amintesc de istoria tragică a poporului nostru de-a lungul multor generații. Muzeul evreisc din Belmonte conține multe obiecte donate de jurnalistul și arheologul Jose Levy Domingos care ne-a dat multe explicații despre
BELMONTE de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381697_a_383026]
-
vizită în Portugalia mi-a deschis o nouă fereastră spre locurile în care au trăit evrei relevate în Muzeo Judaica de Belmonte deschis în 2005. La fel și la Salonic, Toledo sau Veneția sau Germania urmele te poartă pe străduțe pietruite de pe vremuri unde descoperi inscripții care amintesc de istoria tragică a poporului nostru de-a lungul multor generații. Muzeul evreisc din Belmonte conține multe obiecte donate de jurnalistul și arheologul Jose Levy Domingos care ne-a dat multe explicații despre
BIANCA MARCOVICI [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
vizită în Portugalia mi-a deschis o nouă fereastră spre locurile în care au trăit evrei relevate în Muzeo Judaica de Belmonte deschis în 2005. La fel și la Salonic, Toledo sau Veneția sau Germania urmele te poartă pe străduțe pietruite de pe vremuri unde descoperi inscripții care amintesc de istoria tragică a poporului nostru de-a lungul multor generații.Muzeul evreisc din Belmonte conține multe obiecte donate de jurnalistul și arheologul Jose Levy Domingos care ne-a dat multe explicații despre
BIANCA MARCOVICI [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
Rece și neclintită. La doi pași de ea e cald, cafeaua e de poveste și ștrudelul cu mere îmi aduce aminte de glasul blajin al bunicii. Mai am timp, gala de arii din opere abia a început. Străduță timidă și pietruită la față, pași, pod peste lumea adevărului și a neadevărului, lume discretă sau nu, piața mică luminată de jazz. “Salut! Ce faci, ai ajuns demult?”, se aude din spate. “Nu, de câteva minute. Hai la un ceai undeva”. Bună dispoziție
Vineri după-amiaza [Corola-blog/BlogPost/99867_a_101159]