31 matches
-
se poate observa, noua creație e încadrată în română în clasa verbelor în -i, cu sufixul 'esc: cea care caracterizează registrul familiar-argotic (la acceptarea formei a jucat poate un rol și asemănarea fonetică cu verbe deja existente: a migăli, a piguli etc.). Din punct de vedere sintactic, verbul se folosește intranzitiv, desemnînd activitatea ("Am guglit vreo trei ceasuri, dar peste scandalul din Budapesta nu am mai dat !!"; forma guglit poate fi o variantă de adaptare sau o eroare "de tipar"), cît
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
seamă, o anume osatură pe care ea crește, spiralat. Pînă ajung, puțin cîte puțin, să facă, împreună, un singur corp, o coloană torsată, ca stîlpii împletiți. Un brîu este ,meștereala" (de altfel, lui Gelu Popescu i se spune Meșteru, Zare ,pigulește" la etimologii, Grințu la scenarii), celălalt spontaneitatea. Adică povestea în sine, care nu stă în dozimetrele teoriilor despre roman cum nu stă limba, cea adevărată, în dicționare. Sigur, Zare ia din DEX (,substratul" unei proze scurte care e, cu unele
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
condiții. Frumos! Elegant! Bravo! Uite de-asta nu emigrez eu. Tot ce regret e că omul care-a făcut poza asta n-a mai stat pe poziții măcar o oră, două. Sigur distinsa doamnă s-ar fi plictisit să se pigulească în zona inghinală și ar fi abordat și alte activități specifice femeilor rafinate atunci când se îmbăiază în razele soarelui. De exemplu, și-ar fi făcut pedichiura, ceea ce ar fi presupus atât un lighean în care să se înmoaie călcâiele, cât
România în chiloţi, pe pervazul lumii! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18868_a_20193]
-
nu pleacă niciodată fără să le strângă mâna și să le ureze o zi bună. Printre atâtea răsărituri bradul din curtea casei rămâne tot verde, acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn berzele își întind ciocurile până la soare pigulindu-l, un bob, încă un bob, până când înserarea îmi aduce în casă somnul. Între atâtea răsărituri, unele cu fulgi de nea altele cu pomi în floare, între cele cu cregile îndoindu-se sub poame și cele cu crengi desfrunzite, viața
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
Dacă nu intri la facultate și nu te faci inginer, la mine‑n casă nu mai calci, auzi? Pe urmă, faci ce vrei la oraș. Te însori, îți faci familie, faci copii, da’ ești inginer. Nu stai la țară să pigulești iarba cât îi ziulica de lungă. „Și dacă vii la SMT, ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
cu o “compoziție” alimentară, adică au ridicat pe fostul soclu al liderului bolșevic o statuie din arpacaș, ciocolată, orez și bomboane. Noroc că e frig de-ngheață pietrele și nu se topește ciocolata, însă păsările au câteva zile bune de pigulit din “hambarul” nesperat înălțat, ca o culme a “dejecției și subliminalului” - din ce-ar putea deveni amintirea unui om în mintea altora, de care nici moartea nu l-a salvat de la cruntă și bicisnică batjocură! Se zice c-ar fi
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
închide la fel de repede. Zeci de curioși vroiau să vadă. Să nu le scape ceva. Reușesc poze ale interiorului, prin laterala dreaptă. Acasă văd că mi-a ieșit un efect fantastic. Paranormal !? Mulți ani mi-am închipuit că parcurile englezești sunt pigulite, trase la linie, fiecare copăcel, arbust e plantat după nenumărate măsurători. Nicio floare, fir de iarbă nu crește fără voie de la grădinar. Aiurea. Aici, la Paris, să vezi parcuri și grădini. Ordine și aranjamente ! Florale. Totul parcă e făcut de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
două luni a avut, săraca, genunchii plini de sânge, zdreliți de se vedea osu, ba și-o mână umflată la-ncheieturi și la coate... a tras și s-a văitat zile-ntregi, vai de capu ei! Am migălit și-am pigulit până-n zori pe toată lungimea și lărgimea uliciorii, făcând o curățenie ca-n farmacie. O dâră lucie de-ți lua ochii, cum făceam, vere Gheorghe, cu mușuroaiele și sobolii pe coastele cu fâneață, la ogrăzi, când se desprimăvăra sau spre
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Dacă nu intri la facultate și nu te faci inginer, la mine-n casă nu mai calci, auzi? Pe urmă, faci ce vrei la oraș. Te însori, îți faci familie, faci copii, da’ ești inginer. Nu stai la țară să pigulești iarba cât îi ziulica de lungă. „Și dacă vii la SMT, ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Le-am pus - furiș - în versurile mele, Să vă încânte cu note diafane. Am stors din zâmbet miez de bucurie, Din curcubeie, fior de zări albastre, Le-am zugrăvit, cu suflet, pe hârtie, Să ciupă strune în inimile voastre. Am pigulit sclipire din natură, Cleștar din soare, rouă din privire, Cu rime am făcut cimilitură- Văzduh, culoare... -, să-ți cânte de iubire. Am scormonit tăcerea lunii,-opacă, Am pus cuvântul să caute lumină Și, îmblânzind-o, o rugai să-ți facă
DĂRUIRE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377613_a_378942]
-
de necesară pentru... Și zăbovi ușor încurcat, că fusese gata-gata să spună adevărul... pentru ten, îngăimă în final, destul de evaziv. Se retrăsese teatral, chicotind că le trăsese clapa celorlalți. -Ce ten?! intervenise Diplomatul total neîncrezător. S-a retras ca să-și pigulească perii albi din țăcălie și... să recitească bancurile pe tematica la zi... Așa face de pe vremea liceului! Întotdeauna își revede repertoriul! Pe vremuri, nu pierdea nici un zaiafet cu talentul său! Scotea bancurile ca pe o panglică de magician, de ne
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
de una singură prin pădure. Ai grijă la șerpi, scorpioni și lipitori. Dar ei nu-i păsa. Se aventura în bălțile nămoloase ca să adune muguri de lotus, făcea raiduri prin cuiburile păsărilor, deschidea ca pe o surpriză păstăile bine închise, pigulea ieburile și mugurii, săpa după rădăcini, scutura fructele din copaci și se întorcea acasă cu părul răvășit, cu mâinile murdare de noroi pline de flori, cu gura roșie și albastră din cauza tuturor lucrurilor din care gustase. Colțurile sariului îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
extracții, îmi spuse el înțepat. Pentru asta va trebui să te duci la doamna McGilchrist. Atunci fă doar detartrarea, i-am spus eu. Roger mi-a umplut iar gura cu instrumente. În timp ce lucra, Roger a început să fredoneze. Iar instrumentele piguleau înainte, continuându-și munca lor dureroasă de finisare. Oțelul zăbovea pe locul bolnav, acolo unde era ruina blocului din partea mea superioară de vest. — Traumatizată? Am sorbit lichidul acidulat și l-am scuipat roz. Hai, spune-mi. — Forma rădăcinii e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de una singură prin pădure. Ai grijă la șerpi, scorpioni și lipitori. Dar ei nu-i păsa. Se aventura în bălțile nămoloase ca să adune muguri de lotus, făcea raiduri prin cuiburile păsărilor, deschidea ca pe o surpriză păstăile bine închise, pigulea ieburile și mugurii, săpa după rădăcini, scutura fructele din copaci și se întorcea acasă cu părul răvășit, cu mâinile murdare de noroi pline de flori, cu gura roșie și albastră din cauza tuturor lucrurilor din care gustase. Colțurile sariului îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
creson, că m-a privit surprins și mi-a Întins și cealaltă jumătate. — N-ai mâncat nimic azi? Am scuturat din cap că nu, iar mișcarea Îmi fu acompaniată de bucățele de creson care-mi cădeau dintre dinți. Le-am pigulit din poală și le-am mâncat. Hawkins arăta ușor revoltat. — Văd că mi-ai urmat sfatul, i-am spus cu gura plină și arătând către puloverul bleumarin. Porți albastru. Se privi și el. — Nu l-am Îmbrăcat special. Adică, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
răsucit în jurul lui. Asta era. Nu avea de ce să dispere, deși nu era nici cine știe ce motiv de satisfacție. Cu hainele va fi mai complicat. Începu prin a-și smulge cu voluptate sprâncenele. Fiecare pișcătură dureroasă îi producea o bucurie nostalgică. Piguli la ele jumătate de oră și nu se lăsă până nu obținu (din coadă de câine, își zise) două arcuri perfecte, subțiri, care dădeau feței masculine tristețea insuportabilă a arlechinilor. Își fardă pleoapele cu acel roz deschis abia o părere
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu duceau nicăieri. La un interviu (pe care Calomfir evita să și-l reamintească), i se pusese întrebarea „ce susțineți dumneavoastră, în definitiv?”. Maestrul a replicat imediat, servind pe tavă opt concepte clare. A adăugat aluatul conectorilor frazali, a mai pigulit pe ici pe colo, a verificat dacă expunerea nu contrazicea vreun principiu al logicii și, în final, a zâmbit. După plecarea reporterului nu și-a mai adus aminte care erau conceptele. A căutat interviul în ziare, în reviste de specialitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ne-am pus pe lucru. Paul mă bătea la cap să proiectăm teste. La drept vorbind, eu nu prea credeam că o să funcționeze și de aia nici prin cap nu mi-a dat să testăm. Ziceam stai, Paule, să mai pigulim indicii Müller, să mai tragem de sinusoide. Până nu am avut sediu și nu ne-a venit de la partid o directivă care cerea rezultate, tovarăși, nu vorbe, eram convins că orice test e inutil. Era un sistem de ecuații frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
suprafețele erau presărate cu schițe vechi, rămășițe de cărbune de desenat și palete de culoare din hârtie de mult abandonate pe care odihneau mici turnulețe crăpate de vopsele de ulei. În mijlocul camerei, mama ei stătea În picioare adăugând culoare și pigulind la cea mai nouă pânză. Ruby era foarte mândră de realizările mamei ei. Spre deosebire de Phil, care era În anul terminal la școala de arte când Ronnie a rămas gravidă, ea fusese obligată să se lase de școală după primul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și nici o vorbă bună. Și nici măcar mirosul câmpului proaspăt cosit nu mai părea suportabil. Claia noastră de fân era turtită când ne-am ridicat - ea, ca să-și caute chiloții, eu ca să mă închei la nasturii de la pantaloni. Apoi ne-am pigulit firele de fân de pe noi, fiecare pe ale lui, bănuiesc. Dar, atunci când ea a început să ridice fânul la loc în claie, probabil că voi fi ajutat și eu. Văzuți din depărtare, păream o pereche muncind noaptea la câmp. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
SÎnt aproape sigur c-o să-i expună lui Cabrera toată operațiunea. — Mare prostie din partea lui, spuse Elizabeth Shand, privindu-l calm pe Hennessy, deloc surprinsă de ceea ce-i spusesem; Își sprijini o mînă pe cămașa mea și Începu iar să pigulească sîngele uscat. Charles, e destul de Îngrijorător ce spui. Mulțumesc că ne-ai anunțat. — Betty, chestia asta e mai mult decît o simplă posibilitate. Scena din piscină i-a umplut paharul lui Sanger. — Probabil că da. E un om ciudat, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
curgeau mai liniștit, adormeam imediat, sub plapuma de două kile adusă de la Constanța. Cât despre micuțul și antipaticul Coco, când îl parașutai din cușcă, te pișca de ureche sau zbura pe degetele Feliciei de la picioare și se-apuca să le pigulească. Era un peruș verde, infect, căruia, trimestrial, îi cădeau penele și fugea sub pat ca un șobolan. Procesul necrozei aviare părea accentuat și de faptul că, de fiecare dată când ajungeam în cămin și Felicia pleca la fabrica de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Fițe! Liniște era berechet, timp cu ghiotura! Și-atunci? Mă obișnuisem cu singurătatea. Îmi ștergeam migălos ochelarii cu șervețele parfumate, scotoceam bibliotecile, scoțând cărțile aiurea... le răsfoiam, găseam însemnări vechi, unele chiar datate... mai beam un gât de cafea, mai piguleam niște bloguri, mai picneam pe mess vreo figurică... De câte ori suna telefonul mă nelinișteam: cine naiba putea fi? Aveam senzația că nimeni nu are ce să-mi comunice... Ce dreak să-mi spună? Mobilul mă deranja rar. Un ziarist... o ziaristă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
primească ceea ce vor. G. Tendința de a distruge la un pacient ne poate face să ne gândim la Tuberculinum. Sunt remedii mari în homeopatie cu această tendință. Exemplu: își izbește capul de podea, de perete, se trage de păr, își pigulește crustele. Este distructiv cu alții, bătându-se la școală cu colegii. H. Dorința de a contrazice. La multe dintre lucrurile pe care pacientul este pus să le facă, răspunsul este negativ. Exemplu: aranjează-ți lucrurile cum trebuie - răspunsul este nu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
adverbul urnit din loc, stai la autogen, da' nu-mi pasă! eu? nebunesc la turci, rămîneai în Iași! cinșpe bate vîntu', ă? nu mai mă țîni fimeia, îmi sparge oglinda, sparge fața mea! tu mi-ai dat cartelă, nu? semințe pigulite din pumn, cojile la coș, omul serios, mustață, atras ca un magnet, ăsta era dicteul automat, să știi pi di rost cum vini mașina, studenți, elevi jucînd șeptic pe mîna navetiștilor învățați cu asta e o metaforă renț rentz, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]