32 matches
-
cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și tu... Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
timp de acasă, ba, de multe ori nici atunci, căci un vecin de încredere este rugat să îngrijească animalele rămase în gospodărie cât oamenii sunt plecați, iar pentru asta el trebuie să aibă acces neîngrădit prin toate locurile - bucătărie, curte, pimniță, grajd, grădină... De multe ori, când era cald, mâncam în casă jos, adică în bucătărie, cu ușa deschisă. Ei bine, Bălan nu trecea de prag, chiar dacă era lihnit de foame, ci aștepta cuminte până termi¬nam noi de mâncat pentru ca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
câine pe care l-a avut familia mea nu a avut o cușcă a lui, în fine, un loc special amenajat pentru el unde să doarmă. Dacă-i apucau noaptea în curte, dormeau fie în gârlici, adică la intrarea în pimniță, așa se spune pe la noi pivniței, fie su’ șop, adică acea parte a grajdului deschisă către curte și închisă în partea cealaltă cu o portiță prin care se intră în grădinița de zarzavat din spatele casei. Doar în nopțile foarte geroase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
răchiu de-al tare. Ălălalt, Gheorghe avea spânzurat de spinare căldarea aia ce o poartă vânzătorii încrojnată , înconjurată pe la miljoc cu clopoței care zdrăngănesc ca să adune copiii să cumpere zama ce o țâne în ea. O am și acu’ în pimniță, dar i-a putrezât curălele! Atunci era plină cu bragă răcită cu gheață luată de la Predescu. O adună iarna de pe matcă și o țâne în ghețăria lui în pădure din șăliștea cășii. Îi trebe pentru bragă s-o răcească vara
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
rasă cu vin, să bem în sănătatea ta, mă fato! Să știi că n-a rămas Plasa fără băieți și tu abia ai împlinit șaptișpe ani! Și i-a întins ulceaua mumii, să bea ea întâi. El băuse bine în pimniță, că se vedea mânjit cu roșu pe buza de sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
pregăteau a pătrunde înăuntru; însă în timpul când poliția lua dispozițiuni se înserase din nou și zgomotul reîncepuse mai tare decât oricând. {EminescuOpVIII 591} De asta dată nu mai cuteză nimeni să intre, fiindcă era evident că nu este nimic în pimniță decât numai sticle și că dar dracul trebuie să fie care le face să joace. Se mulțumiră atunci de-a ocupa răspântiile și d-a cere ajutorul preoților, spre a se face rugăciuni. Clerul făcu o mulțime de slujbe și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar dracul trebuie să fie care le face să joace. Se mulțumiră atunci de-a ocupa răspântiile și d-a cere ajutorul preoților, spre a se face rugăciuni. Clerul făcu o mulțime de slujbe și aruncă chiar aghiazmă pe ferestrele pimniței. Zgomotul însă nu înceta deloc. II SERGENTUL În timp de o săptămână întreagă mulțimea parizienilor nu înceta d-a umplea stradele foburgului, îngrozindu-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înceta deloc. II SERGENTUL În timp de o săptămână întreagă mulțimea parizienilor nu înceta d-a umplea stradele foburgului, îngrozindu-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poliției și în d. prim-procuror. Zicea foarte mult prin aceste cuvinte. [Î]și luă sabia-n dinți, câte un pistol în fiece mână și cu curaj începu a scoborî treptele scării. Spectacolul cel mai extraordinar îl aștepta pătrunzând în pimniță. Toate sticlele săreau din loc în loc, formând figurile cele mai grațioase. Sticlele pecetluite cu verde înfățișau pe bărbați și cele cu roșu înfățișau pe femei. Era chiar și o orchestră. Sticlele goale răsunau ca instrumentele de suflat, sticlele sparte ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceară roșie și o strânse cu iubire la inima lui. Râsete frenetice ieșiră din toate părțile; sergentul, indignat, lăsă să cază sticla ce se sparse în mii de bucăți. Danțul se opri, țipete de spaimă se auziră în toate colțurile pimniței și sergentul își simți părul zbîrlindu-se, văzând că vinul vărsat părea că formează un val de sânge. Trupul unei femei goale, al cărei păr blond se răspândea pe pământ în umezeală, era întins la picioarele lui. Sergentul n-ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
râde în nas, și strigă: - Cel puțin voi avea una! O imensă gălăgie-i răspunse. Dar el deja suise treptele și, arătând butelia tovarășilor săi, le zise: - Iată-l pe împielițatul!... Sînteți niște dobitoace că nu îndrăzniți să scoborâți în pimniță!... Ironia lui era amară. Soldații năvăliră în pimniță, unde nu se găsi decât o sticlă de Bordeaux spartă. Restul era la loc. {EminescuOpVIII 592} Tovarășii lui deplânseră soarta sticlei sparte, însă, ca niște oameni bravi, ținură a ieși fiecare cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avea una! O imensă gălăgie-i răspunse. Dar el deja suise treptele și, arătând butelia tovarășilor săi, le zise: - Iată-l pe împielițatul!... Sînteți niște dobitoace că nu îndrăzniți să scoborâți în pimniță!... Ironia lui era amară. Soldații năvăliră în pimniță, unde nu se găsi decât o sticlă de Bordeaux spartă. Restul era la loc. {EminescuOpVIII 592} Tovarășii lui deplânseră soarta sticlei sparte, însă, ca niște oameni bravi, ținură a ieși fiecare cu câte o butelie în mână. Li s-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la beție. Atât numai că sergentul nu voia să bea decât vin cu pecetea roșie și nevasta lui vin cu pecetea verde. Ori de câte ori sergentul era beat-mort, vedea în somnul lui pe femeia sângerată a cărei vedenie [î]l spăimântase în pimniță, după ce a spart sticla. Această femeie îi zicea: "Pentru ce m-ai strâns la inima ta și apoi m-ai jertfit... pe mine care te iubeam așa de mult? " Asemenea, de câte ori nevasta sergentului îndrăgostea prea mult sticla verde, vedea în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clența i Tigenii, care se chiamă Tunarii, cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorŭ lui Stepan”, „20 de pogoane de viie la Schei”) și „30 suflete de țigani 149. Căsătoria Ilincăi cu Scarlat Mavrocordat (cel născut pe la 2 martie 1678; se logodise cu Ilinca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite (vacile erau cu viței, iar iepele aveau mînji) și „150 mătci de stupi”, moșii („satul Cilianii”), „satul Scărișoara”, „moșia de la Clanța i Tigenii”, „cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești”, „20 de pogoane de vie la Schei”) și „30 suflete de țigani”. Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile familii boierești nu se așezau, din acest punct de vedere, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și viile de la Bălțați, și de la Călinești, și de la Cudeș, acéstea toate să aibă a le ținea numai 4 frați: Costandin, Mihaiǔ, Mateiǔ, Iordache, „să le fie de obște, să-și facă casă fiește carele unde-i va plăcea, iar pimnița cu casele, cu grădina ot Prahova să fie numai ale lui Iordache căci este prăsle”323. Lângă privilegierea (tradițională în vechiul drept românesc) a mezinului, diata din 1681 impune o diferență între frații mai mari, care își căpătaseră drepturile încă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Hasdeu a pus în legătură forma Ialomița sub care e atestat numele rîului în timpul lui Mircea cel Bătrîn cu sl. jalov, „arid, sterp, neroditor“, care corespunde atît din punct de vedere fonetic (vn trece frecvent în mn, ca în pivniță > pimniță, apoi simplificarea grupului mn ca în agnellus > mńel > miel), cît și din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale zonei din bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la-vânătoari el, ieșa un șarpi mari-nainti. Când să ducea lavânătoari, ieșa șarpili acela-nainti. Și mergând așa, ce zice-mpăratu? ’Ce: «Doamne, zâce, eu pui mâna pă șarpile ista șî-l aduc acasă». L-a luat șarpile șî l-a băgat în pimniță. Șî-l țânea închis acolo c-un lacăt cât pumnu. Ș-a plecat la-vânătoari” (VoiaDâmbovița). Funcția narativă a împăratului se încheie aici, fiul lui va fi cel care eliberează șarpele din lăcașul sepulcral și călătorește pe spatele acestuia nouă mări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aurit, ca marcă a cufundării în dimensiunea superioară. Chiar și atunci când cămara adăpostește ipostaza infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd Ioniță la pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd Ioniță la pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare. Ioniță o deschide, dar pe cum o deschidea sărea câte un cerc de la bute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iară el de frică nu văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț care era Într-o pimniță, că și el În pimniță Într-ascuns junghiiase sfânta icoană. De[-a]cii eși afară, ca când n-ar ști el de acea minune nimic și cum eși afară, Îndată-l tâmpinară niște oameni și, deacă-l văzură că este așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț care era Într-o pimniță, că și el În pimniță Într-ascuns junghiiase sfânta icoană. De[-a]cii eși afară, ca când n-ar ști el de acea minune nimic și cum eși afară, Îndată-l tâmpinară niște oameni și, deacă-l văzură că este așa crunt de sânge pre haine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]