32 matches
-
și tu... Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
timp de acasă, ba, de multe ori nici atunci, căci un vecin de încredere este rugat să îngrijească animalele rămase în gospodărie cât oamenii sunt plecați, iar pentru asta el trebuie să aibă acces neîngrădit prin toate locurile - bucătărie, curte, pimniță, grajd, grădină... De multe ori, când era cald, mâncam în casă jos, adică în bucătărie, cu ușa deschisă. Ei bine, Bălan nu trecea de prag, chiar dacă era lihnit de foame, ci aștepta cuminte până termi¬nam noi de mâncat pentru ca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
câine pe care l-a avut familia mea nu a avut o cușcă a lui, în fine, un loc special amenajat pentru el unde să doarmă. Dacă-i apucau noaptea în curte, dormeau fie în gârlici, adică la intrarea în pimniță, așa se spune pe la noi pivniței, fie su’ șop, adică acea parte a grajdului deschisă către curte și închisă în partea cealaltă cu o portiță prin care se intră în grădinița de zarzavat din spatele casei. Doar în nopțile foarte geroase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
răchiu de-al tare. Ălălalt, Gheorghe avea spânzurat de spinare căldarea aia ce o poartă vânzătorii încrojnată , înconjurată pe la miljoc cu clopoței care zdrăngănesc ca să adune copiii să cumpere zama ce o țâne în ea. O am și acu’ în pimniță, dar i-a putrezât curălele! Atunci era plină cu bragă răcită cu gheață luată de la Predescu. O adună iarna de pe matcă și o țâne în ghețăria lui în pădure din șăliștea cășii. Îi trebe pentru bragă s-o răcească vara
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
rasă cu vin, să bem în sănătatea ta, mă fato! Să știi că n-a rămas Plasa fără băieți și tu abia ai împlinit șaptișpe ani! Și i-a întins ulceaua mumii, să bea ea întâi. El băuse bine în pimniță, că se vedea mânjit cu roșu pe buza de sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
în Uniunea Sovietică și este retransmisă, în prezent, de televiziunile în limba rusă. Doi elevi, Kolya și Fima, urmăresc o misterioasă și ciudată femeie până într-o casă părăsită. Când intră în casă, cei doi pierd urma femeii, dar în pimnița goală a casei Kolya descoperă o ușă secretă care duce către o altă cameră cu un dispozitiv tehnic. Curios, Kolya apăsă câteva butoane și activează dispozitivul care-l "transferă" într-un alt loc. Filmul dezvăluie că acest loc este un
Musafiri din viitor () [Corola-website/Science/324470_a_325799]
-
cu o spadă, nu înainte ca aceasta să provoace fisuri bazinului prin care încep să iasă afară regii nisipurilor. Kress fuge speriat de acasă și când se întoarce găsește pe albi târând corpul lui Cath spre noul lor castel din pimniță pentru a hrăni burta. Pe ceilalți regi nu-i vede nicăieri. A doua zi pe negri îi vede în grădina lui japoneză iar pe albi în fundul piscinei sale părăsite. Curând, afară și în casă, începe o luptă pe viață și
Regii nisipurilor () [Corola-website/Science/321721_a_323050]
-
Hasdeu a pus în legătură forma Ialomița sub care e atestat numele rîului în timpul lui Mircea cel Bătrîn cu sl. jalov, „arid, sterp, neroditor“, care corespunde atît din punct de vedere fonetic (vn trece frecvent în mn, ca în pivniță > pimniță, apoi simplificarea grupului mn ca în agnellus > mńel > miel), cît și din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale zonei din bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iară el de frică nu văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț care era Într-o pimniță, că și el În pimniță Într-ascuns junghiiase sfânta icoană. De[-a]cii eși afară, ca când n-ar ști el de acea minune nimic și cum eși afară, Îndată-l tâmpinară niște oameni și, deacă-l văzură că este așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț care era Într-o pimniță, că și el În pimniță Într-ascuns junghiiase sfânta icoană. De[-a]cii eși afară, ca când n-ar ști el de acea minune nimic și cum eși afară, Îndată-l tâmpinară niște oameni și, deacă-l văzură că este așa crunt de sânge pre haine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui august 1876, Bucureștiul a fost îngrozit de o crimă petrecută în plin centru al Capitalei și în timpul zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse iarăși sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara și-a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele) al II-lea (n. 1820), primul rege al statului italian unificat, începând din 1861 și până la moartea sa, întâmplată în 1878; el nu a murit „două zile mai târziu“, ci la 28
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la-vânătoari el, ieșa un șarpi mari-nainti. Când să ducea lavânătoari, ieșa șarpili acela-nainti. Și mergând așa, ce zice-mpăratu? ’Ce: «Doamne, zâce, eu pui mâna pă șarpile ista șî-l aduc acasă». L-a luat șarpile șî l-a băgat în pimniță. Șî-l țânea închis acolo c-un lacăt cât pumnu. Ș-a plecat la-vânătoari” (VoiaDâmbovița). Funcția narativă a împăratului se încheie aici, fiul lui va fi cel care eliberează șarpele din lăcașul sepulcral și călătorește pe spatele acestuia nouă mări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aurit, ca marcă a cufundării în dimensiunea superioară. Chiar și atunci când cămara adăpostește ipostaza infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd Ioniță la pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd Ioniță la pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare. Ioniță o deschide, dar pe cum o deschidea sărea câte un cerc de la bute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clența i Tigenii, care se chiamă Tunarii, cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorŭ lui Stepan”, „20 de pogoane de viie la Schei”) și „30 suflete de țigani 149. Căsătoria Ilincăi cu Scarlat Mavrocordat (cel născut pe la 2 martie 1678; se logodise cu Ilinca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite (vacile erau cu viței, iar iepele aveau mînji) și „150 mătci de stupi”, moșii („satul Cilianii”), „satul Scărișoara”, „moșia de la Clanța i Tigenii”, „cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești”, „20 de pogoane de vie la Schei”) și „30 suflete de țigani”. Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile familii boierești nu se așezau, din acest punct de vedere, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și viile de la Bălțați, și de la Călinești, și de la Cudeș, acéstea toate să aibă a le ținea numai 4 frați: Costandin, Mihaiǔ, Mateiǔ, Iordache, „să le fie de obște, să-și facă casă fiește carele unde-i va plăcea, iar pimnița cu casele, cu grădina ot Prahova să fie numai ale lui Iordache căci este prăsle”323. Lângă privilegierea (tradițională în vechiul drept românesc) a mezinului, diata din 1681 impune o diferență între frații mai mari, care își căpătaseră drepturile încă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
pregăteau a pătrunde înăuntru; însă în timpul când poliția lua dispozițiuni se înserase din nou și zgomotul reîncepuse mai tare decât oricând. {EminescuOpVIII 591} De asta dată nu mai cuteză nimeni să intre, fiindcă era evident că nu este nimic în pimniță decât numai sticle și că dar dracul trebuie să fie care le face să joace. Se mulțumiră atunci de-a ocupa răspântiile și d-a cere ajutorul preoților, spre a se face rugăciuni. Clerul făcu o mulțime de slujbe și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]