4,896 matches
-
carne mucegăită, palincă/ și vinuri franțuzești, sughițul și râsul, munca pe șantier/ care așteaptă;/ bărbații se-mbată și-și dau jos nădragii pe culoar.// Jocuri de noroc, baticuri, ciorapi de damă la preț redus,/ Munții Tatra, pădurile de brad și pin,/ curentul - de fiecare dată cînd deschizi ușa./ Idei tumultuoase, excese stupide; ar trebui să te tratezi,/ mai întîi de tuse și apoi de vis./ Poezia/ julește și te dă de rîpă, afli" (Balcan-expres). Evident, efectul acestei maniere nec plus ultra
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
cultură nu ar fi fost posibilă" (Iuri Tânianov). A fost și este apreciat drept un adevărat fenomen al modernismului și - de ce nu? - un clasic al avangardei artistice universale. 1. Despre crearea cuvintelor Dacă vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri a fost generată de o mână
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
este apreciat drept un adevărat fenomen al modernismului și - de ce nu? - un clasic al avangardei artistice universale. 1. Despre crearea cuvintelor Dacă vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri a fost generată de o mână de semințe care aproape nu se deosebeau unele de celelalte. Astfel
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
secolului al XIX-lea, la restul popoarelor germane. Au fost menționate câteva date ale atestării pomului de Crăciun: Goethe a văzut primul pom împodobit, în 1765, la Leipzig; la Berlin și Potsdam a apărut inițial sub formă de ramuri de pin; la Viena, primul pom luminat a fost semnalat la 1834; în Franța, primul pom de Crăciun a fost cel din salonul parizian al Elenei de Mecklemburg, soția prințului Ferdinand de Orleans; în Anglia, prințul Albert de Saxa-Coburg, căsătorindu-se, în
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
ienupărul, munții și/ lacurile, sori și nebuloase, stele și aburi;/ Prima zi a Verii sosi apoi purtînd mireasma/ Zilei a Opta, în plinătatea-i se revărsa, ca/ mierea din faguri, deși nu se clintea dintru/ odihna celulelor, împingea seva în pini și topea/ rășinile pînă deveneau lipicioase și calde" (Mireasma zilei a opta). E o viziune, am zice, spinozistă. Deus sive natura pare a fi deviza poetului, care e atît de legat de bucuriile telurice, încît nu înțelege a le ceda
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
dogmele dumnezeului personalizat al doctrinei teiste. E darul euforizant al unei Providențe ce-și asumă delectarea culturală a Formei. Al unei Providențe defel interdictive, ci evoluate întru toleranță literară pînă la exercițiul parnasian: "În lacul verzui crengi și conuri de pin adăstînd/ într-o emulsie a morții, într-un răgaz încremenit,/ oglindă agonică a vieții consumîndu-se lent.// Surpată în bulboana unei stele subpămîntene,/ spre împărăția zeiței cu cap de șarpe din Mizraim,/ spre tărîmul Asiei, unde uiți întoarcerea spre casă.// Și
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
16 octombrie 1977, orele 14,30. Decor sordid în fața statuii lui Michaeli de Cervantes Hispaniae Scriptorum Principi Anno M.DCCCXXXV (1835) ...Mizerie în jur, ceva ca la noi, românii: sârmă ruginită, prinsă de parii de lemn crăpați, gunoaie și doi pini plini de mătreață. Reclame în jur: CIRCO, SOBRE, HIELO... 25 ian. 1992 Buc. - Pavană pentru dulceața de portocale.
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
luat-o înainte pe șosea în căutarea mașinii. Când o să ajungem în ținutul unde ne ducem, ai să te odihnești, întinsă pe iarbă, la umbra pomilor și a poamelor. Trebuie să găsim repede drumul, a spus femeia. În depărtare, printre pini, a apărut o casă. Mergem până acolo, a spus bărbatul. Poate vom da peste cineva care să ne arate drumul. Sufla o briză ușoară, iar pinii se unduiau. Au bătut la ușa casei. N-a răspuns nimeni. Au stat să
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
și a poamelor. Trebuie să găsim repede drumul, a spus femeia. În depărtare, printre pini, a apărut o casă. Mergem până acolo, a spus bărbatul. Poate vom da peste cineva care să ne arate drumul. Sufla o briză ușoară, iar pinii se unduiau. Au bătut la ușa casei. N-a răspuns nimeni. Au stat să asculte și li s-a părut că aud voci. Au bătut iar. N-a răspuns nimeni. Au așteptat. Au bătut din nou, tare, rar, clar, fără
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
au găsit vin și pâine. Mi-a foame, a spus femeia. S-au așezat și au mâncat. Și acum? a întrebat femeia. Ne înapoiem la șosea și mergem mai departe, a spus bărbatul. Au ieșit și au străbătut păduricea de pini. Dar șoseaua dispăruse. Mi-e frică, a spus femeia. Acum mi-e tot mai frică. Totul dispare. Suntem împreună, a spus bărbatul. Dar ce-o să ne facem fără șosea? O să revenim aici, la casa asta, a spus bărbatul, și o să
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
spus bărbatul. Dar ce-o să ne facem fără șosea? O să revenim aici, la casa asta, a spus bărbatul, și o să așteptăm până se întorc locatarii ca să ne arate drumul și să ne ajute. Și din nou au traversat păduricea de pini. Dar acolo unde fusese casa nu mai era acum decât un luminiș mic, presărat cu stânci. Au amuțit amândoi. Pe urmă femeia s-a lăsat să alunece jos și, întinsă pe pietre, a plâns cu fața îngropată în țărână. Să
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
a lăsat să alunece jos și, întinsă pe pietre, a plâns cu fața îngropată în țărână. Să mergem, a spus bărbatul. Încotro? a întrebat ea. Trebuie să găsim vreun drum. Pentru ce? Pierdem tot ce găsim. Au străbătut păduricea de pini și au dat peste un câmp. Dar nu se vedea nici un drum. În mijlocul câmpului era un măr încărcat cu mere roșii, lucioase și rotunde. Sunt frumoase a spus femeia. A cules unul pentru ea și altul pentru bărbat. S-au
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Trebuie să întâlnim pe cineva. Cărările există ca să treacă oameni pe ele. Cărările există ca să ducă spre locuri unde sunt oameni. Și au intrat în pădure. Ici și colo trosnea câte o creangă uscată. Uneori cădea câte un con de pin. Se auzea murmurul brizei prin frunzișul de sus. Se auzea ciripitul păsărilor ascunse. Se auzea tăcerea mușchiului și a țărânei. Îmbătați de frumusețea, de muzica și de miresmele pădurii, bărbatul și femeia urmau poteca ținându-se de mână. Până când au
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
a lungul marilor teorii ale fizicii actuale sau ale astrofizicii." Una dintre piesele ce compun Trilogia iubirii. Căci, în contextul opus-urilor dvs. există și o Trilogie a iubirii din care fac parte lucrări precum La reine manquante (Regina lipsindă), Pin’s (Mărțișoare) și Par ce fil d’Or (Prin acest fir de Aur)... Reveniți, deci, la "timpurile amintinde", ca în titlul uneia dintre partituri, Les temps souvenants? - Nu, revenim la distanțe. Ceea ce m-a interesat întotdeauna este non-relația dintr-un
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
a amuzat ideea că, din Incantațiile Nopții Luminate lipsea ceva, care să semene cu începutul ariei Reginei Nopții din Flautul fermecat de Mozart. Și, printr-o analogie de ordin gestic, am spus: "bine, dar este La Reine manquante"!! -...iar celelalte: Pin’s și Par ce fil d’Or? - Pin’s e o lucrare intermediară pentru orchestră mare și care e foarte scurtă, ca acele mărțișoare ce reprezentau diverse simboluri, și care se numeau pin’s. Această lucrare a fost compusă ca
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
lipsea ceva, care să semene cu începutul ariei Reginei Nopții din Flautul fermecat de Mozart. Și, printr-o analogie de ordin gestic, am spus: "bine, dar este La Reine manquante"!! -...iar celelalte: Pin’s și Par ce fil d’Or? - Pin’s e o lucrare intermediară pentru orchestră mare și care e foarte scurtă, ca acele mărțișoare ce reprezentau diverse simboluri, și care se numeau pin’s. Această lucrare a fost compusă ca urmare a reginei lipsinde, ca și cum i-aș fi
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
dar este La Reine manquante"!! -...iar celelalte: Pin’s și Par ce fil d’Or? - Pin’s e o lucrare intermediară pentru orchestră mare și care e foarte scurtă, ca acele mărțișoare ce reprezentau diverse simboluri, și care se numeau pin’s. Această lucrare a fost compusă ca urmare a reginei lipsinde, ca și cum i-aș fi făcut cadou un pin’s: un element simbolic, foarte mic și foarte concentrat. Lucrarea durează 3-4 minute. Trilogia se încheie cu Par ce fil d
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
lucrare intermediară pentru orchestră mare și care e foarte scurtă, ca acele mărțișoare ce reprezentau diverse simboluri, și care se numeau pin’s. Această lucrare a fost compusă ca urmare a reginei lipsinde, ca și cum i-aș fi făcut cadou un pin’s: un element simbolic, foarte mic și foarte concentrat. Lucrarea durează 3-4 minute. Trilogia se încheie cu Par ce fil d’Or. Aurul - simbol alchimic, metalul perfect, iar firul - linia de aur care trece peste tot și care leagă o
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Apa nu e bună nici în cizmă. Capitolul din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
cerul până departe, iar vântul Trece prin frunze turbat și cântă: „Hâș, hâș!” În pădure Mă plimb prin pădure. Un muzeu ultramodern; Am cea mai sofisticată instalație de climatizare Și cea mai trendy muzică de fond: Parfum de brad, de pin, de iasomie, Susur de pârâu, bâzâit de albine, ciripit de păsărele. Lipsesc doar plăcuțele de pe copaci. E-o după-amiază de 5.000 de euro. Și nu mă costă nimic. E ultima Promoție a lui Dumnezeu, înainte ca prețurile Să sară
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
Constantin Abăluță În țara acelor de pin și-a soarelui călătorind pe mare în vechiul fort părăsit doarme Caillou plase cu ciuperci atârnă de tavan uscându-se în curenții marini după lumina-ncrucișată prelinsă prin două barbacane Caillou află ce oră e mai bine decât după orice ceas
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
urmele de vapoare stânca din mijlocul mării se arată o dată la o mie de ani spune Caillou mestecând o ciupercă să vadă dacă-i destul de uscată încât saliva pătrunzând-o s-o facă gustoasă ca-n tinerețe Pe înalta faleză pini târâtori contorsionați acoperiți de iască printre crengile lor spuma valurilor urcă precum fumul aduse de vânt voci de nu știi unde în larma de valuri plutește melodia limbii franceze mic miracol al fluxurilor într-un golf din Toulon lângă fortul
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
hotărât lucru, e mai blând apusul nostru spre Nervi decât spre Camogli, acolo casele cu fațade pictate ne-ar fi întristat că viața toată s-a scurs fără să locuim în ele o noapte și o zi de plajă măcar. Pinii, pinus pinea, din ale căror uleioase semințe am mâncat în piațeta din Bogliasco, într-o marți, zi de târg, ("assaggiate i pinoli, signore", mă îmbie tânărul cu halat din rulotă) nu știu dacă sunt chiar chipul meu de-acum. Poate
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
veac. în jur ca-ntr-o poveste, unde-am ajuns târziu, îți jur că totul este un rai din care-ți scriu. Și n-am în aripi plumb, ci vânt de Bogliasco, o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
zi. Curînd, o ceată de indieni Cherokee s-a instalat pe celălalt versant al muntelui, împreună cu o cireadă de vaci costelive, bălțate, fără vreo rasă anume. Indienii și-au statornicit tabăra la mică depărtare de ei, apoi au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]