28 matches
-
de handbal a decis modificarea datelor de disputare a ultimelor patru etape din cadrul Ligii Naționale masculine. Etapa a 19-a, programată inițial pentru duminică, 11 mai, în care C.S.U. Politehnica Izometal Timișoara va întâlni în Sala Olimpia formația Lignitul Pinoasa Târgu Jiu, va avea loc miercuri, 14 mai, de la ora 17. Celelalte partide: Steaua București - Dinamo București, Fibrexnylon Săvinești - H.C. Constanța, Ambro Suceava - „U“ Cluj, Uztel Ploiești - Minaur Baia Mare și Dinamo Brașov - „U“ Craiova. l Consiliul Local Baia Mare a aprobat
Agenda2003-19-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281001_a_282330]
-
sezon competițional al Ligii Naționale de handbal masculin, echipa C.S.U. Politehnica-Izometal Timișoara va participa în perioada 24-26 ianuarie la un prestigios turneu organizat la Târgu Jiu, unde va avea ca adversare formațiile Minaur Baia Mare, Dinamo București, „U“ Cluj și Pinoasa din localitate. l În cadrul grupei B semifinală de calificare la turneul final al Campionatului European de Baschet masculin, selecționata României mai are de disputat două partide: în 22 ianuarie va juca la Cluj în compania reprezentativei Danemarcei, iar în 25
Agenda2003-3-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280598_a_281927]
-
și Statele Unite și în prezent colaborează la revistele „Encuentro”, „La Gaceta de Cuba”, „Nexos”, precum și la reviste de artă plastică. A publicat volumele Platea a oscuras (poezii, Premiul 13 martie 1987, oferit de Universitatea La Havana), Cabeza rapada (poezii, Premiul Pinos Nuevos, 1996) și Ropa interior (poezii, 2008). Todos se van (Toți pleacă) este primul ei roman, distins cu Premiul I Buruguera pentru roman, decernat pe 2 martie 2006, de către scriitorul Eduardo Mendoza, în calitate de jurat unic. În 2008 publică romanul Nunca
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]
-
mexicană, Ciudad de Mexico, iar miercuri, 11 mai, a cântat cu U2 în același oraș. Totodată, joi, 12 mai, solistul irlandez s-a întâlnit cu președintele mexican Felipe Calderon. Bono, un renumit activist pentru pace, a vizitat reședința prezidențială Los Pinos și a discutat cu liderul acestei țări despre problemele cu care se confrută Mexicul, dar și despre problema încălzirii globale. Potrivit presei mexicane, președintele Felipe Calderon i-a mulțumit rockerului irlandez pentru faptul că a vorbit despre violențele din Mexic
Bono s-a întâlnit cu preşedintele Mexicului () [Corola-journal/Journalistic/60591_a_61916]
-
martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Germania, 40599 Dusseldorf, În der Donk 8 e. 213. Vasile Ștefan, cetățean german, născut la 26 ianuarie 1921 în localitatea Bazargic, Bulgaria, fiul lui Vasile Dumitru și Zamfira, cu domiciliul actual în Spania, 03140 Guardamar del Segura, Calle de los Pinos 6. 214. Vasile Elenă, cetățean german, născută la 24 septembrie 1934 în localitatea Ghizdita, U.R.S.S., fiica lui Branisteru Eftimie și Maria, cu domiciliul actual în Spania, 03140 Guardamar del Segura, Calle de los Pinos 6. 215. Totok Gunter, cetățean
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
del Segura, Calle de los Pinos 6. 214. Vasile Elenă, cetățean german, născută la 24 septembrie 1934 în localitatea Ghizdita, U.R.S.S., fiica lui Branisteru Eftimie și Maria, cu domiciliul actual în Spania, 03140 Guardamar del Segura, Calle de los Pinos 6. 215. Totok Gunter, cetățean german, născut la 19 iulie 1955 în localitatea Comlosu Mare, județul Timiș, România, fiul lui Mihai și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 10999 Berlin, Glogauerstr. 11. 216. Herberth Rodica, cetățean german, născută la 4
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
include fagocitele mononucleare și polimorfonucleare;- fagocite neprofesioniste, care nu au astfel de receptori, funcția fagocitară fiind facultativă. Această categorie include fibroblastele, celulele reticulare și celulele epiteliale. Celulele înglobează materialele nonself particulate și solubile prin următoarele mecanisme: pinocitoză (În limba greacă pinos - a bea), endocitoză mediată de receptori (EMR) și fagocitoză. Pinocitoza este procesul prin care o celulă înglobează fluidele și soluțiile și este foarte asemănătoare cu EMR, proces prin care celulele înglobează macromoleculele, virusurile și particulele mici. Pinocitoza și EMR au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o insulă ce avea de jur împrejur cel puțin 30 de leghe, pe care o boteză Isla del Evanghelista insula Evanghelistului." (p. 254). Las Casas explică faptul că, mai târziu, insula "a fost botezată și se mai chea-mă Isla de Pinos Insula Pinilor și că nicăieri pe lângă malurile Cubei nu mai exista o insulă așa de mare". Amiralul navigă de-a lungul coaste-lor Cubei, parcurgând, după spusele lui Las Casas, 333 de leghe și, la 22 iulie, se îndreptă din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
populară marcă de bere din Insulă! Din a doua călătorie în Cuba a Amiralului rămân mărturie și azi "insula cu o mie de nume", botezată de Columb "San Juan Evangelista", apoi Isla de cotorras y del tesoro, Isla de los pinos și din 1975 "Isla de la Juventud", cu o suprafață de 2.200 kilometri pătrați. A fost, timp de 4 veacuri, sediul preferat al piraților francezi, englezi și olandezi, autoritățile revoluționare trans-formând-o în centru de formare și perfecționare pentru cei 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
text: Dacă Anne Bonny nu este eliberată imediat, ar fi bine să vă pregătiți pentru salvele de tunuri ale navelor mele"! În ultimii ani ai secolului al XVI-lea au apărut în Caraibe olandezii sau "flamanzii", din 1612 Isla de Pinos, pe coastele Cubei, fiind refugiul a numeroși pirați și corsari olandezi. Pe la 1624, navele acestora "făceau legea" pe coastele Cubei. În 1626 au atacat Cabañas, iar la 8 iulie 1627 au atacat, la Cojimar, vasele spaniole ce veneau de pe continent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cubanez strămoșii care, veacuri de-a rândul, sub pavilionul negru cu cap de mort, cu o panglică neagră acoperind un ochi lipsă, sau cu un picior de lemn, au bântuit pe aici în căutare de aur, argint, perle...! Isla de Pinos, "Edenul piratilor" (azi Isla de la Juventud) pe aici au trecut El Olones, Augustin Jol, Pata de Palo, Le Clerc, John Hawkins, Francis Drake, Henry Morgan..., Punta del Frances, Playa de Flamencos, Playa del Ingles, Cayo Contrabando, Cayo ladrones -insula hoților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Romsilva" - Filiala silvica Tirgu Jiu. Articolul 3 Se aprobă prelungirea, până la data de 31 decembrie 1995, a termenului de folosire aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 337/1992, de către Regia Autonomă a Lignitului din România, pentru extracția lignitului în carierele Timișeni - Pinoasa și Jilț, din județul Gorj, a terenurilor forestiere în suprafață totală de 124,7455 ha, situate în județul Gorj, prevăzute în tabelul-anexa nr. 2 la prezența hotărâre. Articolul 4 Până la expirarea termenului prevăzut la art. 3, regia Autonomă a Lignitului
HOTĂRÎRE Nr. 279 din 16 iunie 1994 privind aprobarea folosirii definitive şi temporare a unor terenuri forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110882_a_112211]
-
Aninoasa │ 62. Miculesti 5. Arcăni │ 63. Moi 6. Baia de Fier │ 64. Musetesti 7. Balosani │ 65. Negoesti 8. Balanesti │ 66. Negomiru 9. Balesti │ 67. Negreni 10. Bărbătești │ 68. Novaci 11. Bengesti │ 69. Pesteana-Jiu 12. Bilta │ 70. Pestisani 13. Birsesti │ 71. Pinoasa 14. Birzeiu │ 72. Piscoiu 15. Bobu 73. Plopsoru 16. Bolbosi │ 74. Ploștina 17. Bradiceni │ 75. Pociovalistea 18. Brănești │ 76. Pocruia 19. Bratuia │ 77. Poiana 20. Brosteni │ 78. Poiana-Seciuri 21. Budieni │ 79. Pojaru 22. Bumbesti-Jiu │ 80. Pojogeni 23. Bumbesti-Piticu │ 81. Polovragi
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
în Germania, 80687 M'fcnchen, Elsenheimerstr. 3. 30. Gherșgorin Martin, fiul lui Gherșgorin Mendel și Estera, născut la 11 noiembrie 1945 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, cetățean venezuelean, cu domiciliul actual în Venezuela, 5-Av. Con. Tr. 7-A, Los Pinos Grandes, Caracas. 31. Ghieș Alexei, fiul lui Ghieș Marcu (n. la 5 septembrie 1923 în Beleavinți) și Sofia (n. la 14 martie 1927 în Beleavinți), născut la 10 iunie 1956 în localitatea Beleavinți, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 248 din 31 martie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166563_a_167892]
-
PN sat Lupoaia, com. Cătune Reabilitare 50 1422 21 Școala cls. I-IV. sat Câlnicu de Sus, com. Câlnic Reabilitare 65 1423 22 Școala cls. I-IV sat Hodoreasca, com. Câlnic Reabilitare 65 1424 23 Școala cls. I-IV sat Pinoasa, com. Câlnic Reabilitare 65 1425 24 Școala cls. I-VIII nr. 1 sat Glogova, com. Glogova Reabilitare 150 1426 25 Școala cls. I-VIII sat Jupânești, com. Jupânești Reabilitare 120 1427 26 Colegiul Tehnic oraș Motru Reabilitare 200 1428 27
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Căpreni Câpreni 24,6 Satu Nou 22,6 Cornetu 19,4 Brătești 16,7 Cetatea 14,3 Bulbuceni 10,8 Aluniș 19,2 Dealu Spirei 11,0 Câlnic Stejerei 23,5 Câlnic 6,4 Didilești 10,8 Hodoreasca 8,5 Pinoasa 7,6 Crușeț Valută 7,6 Miericeaua 12,2 Marinești 16,1 Măiag 7,7 Slamnești 10,7 Crușeț 7,2 Bojinu 12,4 Urda 17,7 Mierea 2,5 Slăvuța 13,1 Hurezani Hurezani 17,7 Totea de Hurezani
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Glogova Godinești Groșerea Grui Gureni Hâiești Hobița Hodoreasca �� Horăști Horezu Hurezani �� Iași Iordănești Jupînești Larga-Mușetești Lăzărești Lelești Leurda Licurici Lupoaia Lupoița Măceșu Merfulești �� Moi Murgești Musculești �� Mușetești Negreni Obreja Ohaba-Bălănești Olteanu Padeș Pegeni Peșteana De Jos Peșteana Jiu Peștișani Petrești Pinoasa Pișteștii Din Deal Pîrîu Boia Pîrîu De Pripor Pleșa Plopșoru �� Poiana Turburea Poienari Pojogeni Polovragi Priporu Răchiți Racoviță Radoși Rasova Rasovița Ripa Rogojel Roșia Jiu Rugi Runcu Samarinești Săcelu Sănătești Sărdănești �� Săulești Scoarță Sîmbotin �� Sîrbești Socu Spahii Stăncești Stănești Ștefănești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
miniere de exploatare a lignitului nr. 3.499/2002, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - S.A., cu sediul în localitatea Rovinari, Str. Energeticianului nr. 25, județul Gorj, în calitate de concesionar, în perimetrul Pinoasa - carieră, situat în localitatea Fărcășești, județul Gorj, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. --------- Articolul 2 Licența de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în
HOTĂRÂRE nr. 1.221 din 1 octombrie 2008 privind aprobarea Licenţei de concesiune a activităţii miniere de exploatare a lignitului nr. 3.499/2002, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203334_a_204663]
-
Câmpofeni, Stroiești, Sănătești Comuna Bălănești Sate: Voiteștii din Vale, Blidari, Bălănești, Cânepești, Glodeni, Ohaba, Voiteștii Din Deal Comuna Cătunele Sate: Cătunele, Dealu Viilor, Lupoaia, Steic, Valea Mănăstirii, Valea Perilor Comuna Câlnic Sate: Câlnic, Câlnicu de Sus, Didilești, Găleșoaia, Hodoreasca, Pieptani, Pinoasa, Stejerei, Vâlceaua Comuna Ciuperceni Sate: Ciuperceni, Bobotești, Peșteana-Vulcan, Priporu, Strâmba-Vulcan, Vârtopu, Zorzila Comuna Glogova Sate: Iormănești, Cleșnești, Cămuiești, Glogova, Olteanu Comuna Godinești Sate: Godinești, Arjoci, Chiliu, Câlcești, Pârâu de Pripor, Pârâu de Vale, Rătez Comuna Lelești Sate: Lelești, Frătești, Rasovița
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Câlnic este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Câlnic (reședința), Câlnicu de Sus, Didilești, Găleșoaia, Hodoreasca, Pieptăni, Pinoasa, Stejerei și Vâlceaua. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câlnic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,53%). Pentru 2,19% din populație, apartenența
Comuna Câlnic, Gorj () [Corola-website/Science/300457_a_301786]
-
dintre cele mai mari și cele mai importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos. Cele șase mănăstiri sunt construite pe piloni din piatră naturală (gresie), la marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei în apropierea râului Pinos și Munților Pindului, în centrul Greciei. Cel mai apropiat oraș este Kalambaka. este înregistrată în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988. Ca fenomen fizic este unic în toată lumea. Această formațiune de stânci a luat naștere datorită unui con în
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
Las Minas - Las Moras - Las Pilas - Las Trajas - Las Truchas - Las Vegas - Las Zúñigas - Lavaderos - Lechugal - Lerma - Limones - Los Amates - Los Atles - Los Fresnos Grandes - Los Gâtos - Los Hules - Los Lobos - Los Loera - Los Negros - Los Organos - Los Perros - Los Pinos - Lumbre - Magdalena - Malila - Malinatepec - Maluco - Mamantel - Marabasco - Marabasco-Minatitlán - Marcinique - María de la Torre - María García - Marquella - Mascota - Maxeque - Mayo - Medellin Pigua - Mesillas - Metep - Metztitlan - Meyuca - Mezcala - Mezquitalillo - Milpillas - Mimiaguaco - Minas - Minatitlán - Mirandilla - Mismaloya -Mixteco - Mixtecolapa - Moctezuma - Naranjeño - Naranjos - Nazas - Necaxa - Negro
Listă de fluvii din America () [Corola-website/Science/305700_a_307029]