1,679 matches
-
afirma că Islamul e mai mult decât un sistem de credințe și practici religioase și care militează pentru o inversare a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unde, cine, ce, cum. În după-amiezele cu soare, merge la www.mnac.ro, pentru o gură de wireless pe terasa Palatului Parlamentului, cu vedere spre viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. În viitorul suprarealist în care MNAC se va învecina cu pioasa construcție, intrebarea “De ce trag clopotele, Mitică?” va căpăta un raspuns demn de calamburul de acum 100 de ani: “E un performance, monșer.” Dacă locuiește în Bükres, urbanul e abonat la www.bukresh.org, “a blog about a city we all
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
adresate de Sever Ionescu redactorului-șef al revistei, în calitate de bun cunoscător al familiei din țară a lui Pamfil Șeicaru, cât și al lui, ca "decan al presei românești", vine parcă în întâmpinarea ediției Scrieri I, angajare de mare, dificilă și pioasă lucrare a editorului Victor Frunză: "Închei cu speranța, nu deșartă, că va veni momentul (scrisoarea este datată 1996) când opera lui Pamfil Șeicaru, ca și a altor "osândiți ai istoriei", în integralitatea ei, va vedea mult-așteptata lumină a tiparului." Acestui
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
niște clovni albi? Sau chiar mai rău: căci, dacă n-au făcut compromisuri (unii, la începuturile lor, au făcut!), nici n-au avut accente critice, fie și periferice, menținîndu-se într-o neutralitate morală asupra căreia e preferabil să păstrăm o pioasă tăcere. Chestiunea e ridicată și de dl Lászlo Alexandru în STEAUA nr. 4. D-sa nu împărtășește ideea, răspîndită și înainte de 1989 și după a-ceea, că scriitorii deceniilor 7-9 din secolul trecut au avut un destul de pronunțat spirit critic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
ce e al lui Dumnezeu. Într-o interpretare demnă de un Dănilă Prepeleac, cu iz de Vasile Dîncu și de acad. Răzvan Theodorescu, PSD-ul o fi socotit că poate folosi răspunsul Lui pentru a folosi fața iconițelor în scopuri pioase, iar dosul, pentru partid. În felul ăsta însă, PSD-ul i-a provocat insomnii bietului stareț, căci prin sfințirea iconițelor pe care pelerinii săraci le-au primit cadou cu autograf de partid, starețul a sfințit, fără voie, și trandafirii dlui
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
renunțe în același timp la țigări sau alcool care, spun ei, nu conțin ingrediente animale." Am remarcat în acest editorial nesemnat și formulări demne de o predică în toată regula, deși Național nu e un ziar care excelează prin preocupări pioase. Am zice că chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
artiștii și poeții resimt faptul că nu ei au eliberat Ungaria. A doua concluzie: ideea romantică (modernă) că arta trebuie creată de și despre tineri revoltați și tragici. Cum Dumnezeu să faci artă despre cetățeni solizi, interese de afaceri, burghezie pioasă și politicieni abili care au înfăptuit ceea ce poeții nu au putut? Renașterea Americană din timpul Războiului Civil și nu a Revoluției din 1776 are, poate, o rațiune similară: era prea târziu pentru a invoca modele culturale renascentiste și iluministe; liderii
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
obicei în asemenea împrejurări. S-a dovedit, apoi, că era totuși unul, care orbea din cînd în cînd asistența cu lumina intensă a blițului: Iosif Constantin Drăgan. El venise să petreacă pesemne Paștele pe plaiurile strămoșești și aducea acum un pios omagiu ultimei reprezentante a ilustrului neam. Momentul căpătase o perfecțiune indicibilă, greu de uitat.
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
zice că adevărata credință s-ar cuveni să aibă drept rezultat adîncirea vieții celei de toate zilele, care să îngăduie accesul la o lume nouă, mîntuită. Dan Ciachir e un personaj pe cît de plin de vitalitate pe atît de pios, într-o cuceritoare armonie a concilierii conjecturalelor contrarii. Dan Ciachir: Cînd moare o epocă, Ed. Anastasia, 2003, 134 pag.
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
student cu vocație de italienist decît aceea de a-l cunoaște ulterior i-a cîștigat și prietenia pe traducătorul Ghepardului în românește, Tașcu Gheorghiu. Cînd moare o epocă nu este, obligatoriu, o carte-exercițiu de admirație. Chiar dacă autorul are o admirație pioasă pentru oamenii celebri ai veacului încheiat pe care i-a cunoscut, trecuți între timp în lumea de dincolo. Dan Ciachir nu este un exeget al lui Țuțea, Stăniloae comp. Cartea sa aduce mai degrabă cu romanul lui Mateiu I. Caragiale
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
atavice", se străduiește să descopere "o paranteză plină de lumină" invocând argumentul, complet fals, că poetul "rămâne, în esență, un vorbitor de lumină și cu lumină" (p. 23). Naturalismul, expresionismul, absurdul, atâtea curente și categorii artistice contrazic categoric o asemenea, pioasă, perspectivă. Ceea ce dă substanță și dramatism operelor din sfera modernității e tocmai asumarea convingerii că "Dumnezeu a murit" și că nimeni nu ne mai aude strigătul de disperare. Lumina e puțină și neagră, în ,-ismele" secolului 20. Efortul de deschidere
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
Pe lângă împăratul roman persecutor, Dioclețian, citat mai sus, au mai fost și alți împărați care au prigonit și persecutat pe creștini, supunându-i la nenumărate chinuri pentru a se lepăda de credința creștină: Claudiu, Nero, Domițian, Traian, Maxențiu, Adrian, Antonin Piosul, Marcus Aurelius, Comodus, Septimius Severus, Caracalla, Decius, Valerianus, Galerius, Maximianus Daia etc. - n.n. footnote> din lupta lor împotriva noastră, că au căpătat faima de sălbatici. Purtându-se, din pricina mâniei lor împotriva mucenicilor, cu cruzime față de neamul omenesc, nu și-au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lanul de grâu respectuos cu cele sfinte descoperit cu pălăria de paie în mână ca muntele la Mahomed veneam la tine femeie ca la o catedrală în care orga viscolea cu laude și psalmi eram seminaristul frenetic al surâsului tău pios închinător la sânii tăi de regină preot în templul pulpelor tale de târfă tânăr și nepăsător mă credeam pe atunci din rasa celor fără de moarte cu ochii la stelele fără de număr fără de nume mi-ar fi plăcut să inventez o
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
trist se scurg și pe-ndelete Clipele dulci prin pîlnii mari de-azur. Ci-am vrut mereu să-ți pîlpîie un flutur Deasupra sînilor ca peste-un turn Un steag de dragoste. Roua să-ți scutur Sau să ți-o ling pios de pe coturn, Iubita mea-n aurării de plete Topită și în palme c-un brotac Pe care-mi ceri întruna să-l împac, Să-l fac să nu-i mai fie dor și sete De apa de sub nuferii de-argint
Începe anul. Ți-am tot scris sonete… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6592_a_7917]
-
Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La mesele Cinelor Tale ne ștergem buzele de sfânta grăsime a crapilor Cei pescuiți de Apostolii Tăi nepofticoși Brațul drept ridicându-se la subsoară dezvelit de pânza blândei cămăși. Când
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
pomana Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea Fericit Fie Baciul Ghebeleisis,ț Fericit cel pios în pământul pioșilor regi roitori Așezat să repauzeze între Eroii Râpoșilor Munți ai Rypailor Bravi bărbați, magistrați eponimi, Salmoxioi, Părinți și fii ai Codexului Salmoxeanus Moiseus Ctitori ai Codicelui Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea Fericit Fie Baciul Ghebeleisis,ț Fericit cel pios în pământul pioșilor regi roitori Așezat să repauzeze între Eroii Râpoșilor Munți ai Rypailor Bravi bărbați, magistrați eponimi, Salmoxioi, Părinți și fii ai Codexului Salmoxeanus Moiseus Ctitori ai Codicelui Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia, Și-n Codexul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
o multiplică pe Nina Zarecinaia. Ca într-un joc cu oglinzi. Fețe, ipostaze ale Ninei se recompun în structura acelorași replici, în trei registre diferite. Ca și cum am privi-o în momente diferite, în lumini și stări diferite. Unele iau forma pioasă a unor rugăciuni, rostite cu credință, pe voci diferite, așa cum ne rugăm, întotdeauna altfel, cum mutăm accentele, cum șoptim, cum proiectăm raportul cu Divinitatea. Mă mai gîndesc la asta și am să revin cu alte comentarii. Mă obsedează, mă neliniștește
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
a supărat, doar nu era să le zică bravo. Dar pe lîngă Ea, s-au întărîtat și tot soiul de laici, scîrbiți de ceea ce le-a clocit imaginația acestor comemoratori. Rostul acestei expoziții nu era însă de a stîrni sentimente pioase, ci de a contraria. De ce n-aș recunoaște, pe mine m-a amuzat. Iar ideea în sine nu mi se pare de aruncat. Să îl imaginezi pe domnitor în postura de Fane al vremii sale, cu un umor mai de
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
două femei se înfruntă: zeița păgână și Elisabeth. în fapt, ele reprezintă un conflict pe care stă tot teatrul wagnerian: "lupta trupului cu sufletul, a iadului cu cerurile". Păcatul voluptății răvășitoare pentru omul iubit este răscumpărat de Elisabeth prin sacrificiu pios. Contrastul vehement este în cântul și alura feminin contrastantă a celor două artiste. Ele sunt două personalități și considerabila diferență este necesară. Venus (Szilfŕi Marta), voce importantă cu evoluții în registre frapante, țâșnind provocator în ambianța ei de văluri roșii
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]