23 matches
-
soață pentru Barbă-Cot ay ay ay Ą Lolita - fetița cu Tom Degețelul în mână deja în flăcări erotice Ą iat-o cum trece dintr-o parte în alta prin ureche cu vrăjitorul din Oz cu păsărica împăratului Roș sfârâind lângă Pipăruș cel Viteaz ay ay nebunatico te-ai culcușit în ventricolul stâng și aștepți să vină primăvara să-ți crească sânii cât pâinile o să cânți acușica ambetată absolut de clorofila lui aprilie "trei iezi cucuieți fetei ușa descuieți dar pe rând
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, Între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-o primă subclasă. Piperului i se atribuie virtuți fecundante și purificatoare. El apare ca simbol falic și ca atribut al zeului cerului În mitul esențial indo-european al luptei eroului uranian cu un monstru htonian. Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Un caz deosebit este relatat Într-o narațiune sugestivă: Poveste cu-mpăratu care n-avea copii. Rămas fără nici un copil, Împăratul ale cărui trei fete au fost răpite de zmei chiar În ziua nunții lor, pleacă de inimă rea la plimbare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nască. Pretențiile ursăselor se reduc la o putină cu varză, un sac cu mălai și un porc gras. Împăratul le promite camioane Întregi cu tot ce vor ele. Astfel, ele au rupt trei crengi din rai, au bătut-o În Pipăruș Petru și Florea Înflorit, o văduvă a Înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar În basmul Tipăruș o Împărăteasă găsește un bob de piper În casă și rămâne bortoasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu tot ce vor ele. Astfel, ele au rupt trei crengi din rai, au bătut-o În Pipăruș Petru și Florea Înflorit, o văduvă a Înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar În basmul Tipăruș o Împărăteasă găsește un bob de piper În casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile În burtă Încinsă cu noo cercuri dă fier. Sim. FI. Marian arată În capitolul Piperiul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la marele drum. Capacitatea fertilizatoare a mersului prin lume primește o emfază narativă prin repetiția cvadruplă a sintagmei ce dă numele eroului. Insistența artistică indică importanța magică a acestei înzestrări care va face întregul univers să germineze. Petre Piperiul sau Pipăruș Petru se naște prin ingerarea unui bob de piper cu voință proprie, și această geneză are rolul de „a explica și temperamentul fătului”. În basmul De-ar fi coroana la mine, Aș juca șî mai bine, Chipăruș are o gestație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cel plecat în călătoria inițiatică își întâlnește rudele moarte care devin ajutoare în incursiunea lui. Drumul pe celălalt tărâm este secondat de sufletele inițiate devenite ghid, și tocmai de la acestea află neofiții adevărurile sacre. Aceeași imagine se află în basmul Pipăruș Voinic, cu accent pe rătăcirea inițiatică și pe spațiul mitic pe care îl străbate fata de măritat: „Zice că odată o fată s-a pierdut de casă; mergând prin pădure și trecând peste câmpii, s-a pierdut și nu mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Intră cu ele în camera lor și vede îndată cum dușumeaua se deschide dând spre o galerie subterană, pe unde ele merg spre un palat înveselit de lumini, nestemate și muzică. Niște lăutari cântau de zor dansuri, hora, bătuta, brâul, pipărușul. Dansatorii erau cei unsprezece fii de regi și împărați care le pândiseră pe fete pentru a le lua de soții și care dispăruseră. După bal este servită o cină minunată, apoi dansatoarele se întorc pe același drum, cu pantofii rupți
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
umilință în sus își schimba sensul și direcția, uitându-se de sus la Goliații pe care reu-și-sem să-i tragem pe sfoară. Basmele noastre sunt pline de exemple gata să ilustreze această teză: situații în care Făt-Frumos sau Prâslea sau Pipăruș Viteazul reușesc să învingă zmeii, gheonoaiele, balaurii nu luptând pur și simplu, ci aflând unde-și țin aceștia puterea, prin organizarea unor strategii și coaliții, formate din alții (albine, furnici) la fel de slabi și de inteligenți ca și ei. Din această
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
de sticlă, văi cu flori adormitoare, mănăstiri ce se legănau pe un pai. Cea mai lungă poveste era "Ileana Cosânzeana, din cosiță ruja-i cântă, nouă împărați ascultă". Avea 22 de pagini și Mircea o terminase în vreo săptămână. În "Pipăruș Patru și Florea-Nfloritu" cei doi voinici treceau prin țara furnicilor și prin cea a șoarecilor, care erau mari cât boii, și ajungeau la bordeiul lui Ciută-Nevăzută. Și Ciută-Ne-văzută avea o fată, care i-a salvat pe voinici, fiindcă Ciută-Nevăzută
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
eu. O astfel de văioagă îmi imaginasem când, pe la opt ani, culcat pe canapea, citisem prima carte de basme și când toate acele topografii și personaje fabuloase, muntele de sticlă, Omul de flori cu barba de mătase, Triști-Copil și Inia-Dinia, Pipăruș Patru și Florea-nfloritul mi se răsuceau în minte, desenând figuri parcă luminate din interior. Era Valea Uitării, unde cine 56 adoarme își pierde dorul de părinți și de locurile unde s-a născut. Un loc atât de frumos nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență", care poate fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iuțeala piperului («ardei» vine de la «a arde»), iar implicarea sa în provocarea magică a ploii e urmarea logicii paradoxale, specifice gândirii mito-poetice: setea (uscăciunea) provocată de iuțeala ardeiului, cere să fie potolită cu apă (ploaie ) ". Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei, ori, de nu, îndată se îmbolnăvește și moare ... Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea și-o întreabă din nou, și dacă nici de astă dată nu voiește maica să-i spuie ceea ce voiește el să știe, lasă talpa casei și mai tare peste ea, până ce maica
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o evoluție pe măsură: mergând el la școală "în etate de 17 ani", și-a adus aminte "de soarta lui" și nu s-a mai întors acasă, s-a pus cu "burta pe-un bălegar, cerând făgădașul" de la naștere. În Pipăruș Petru și Florea înflorit [Pop-Reteganul, o văduvă a înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar în basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai întors acasă, s-a pus cu "burta pe-un bălegar, cerând făgădașul" de la naștere. În Pipăruș Petru și Florea înflorit [Pop-Reteganul, o văduvă a înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar în basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sensibil atât la frumusețile naturii, cât și la realizările civilizației. Călătorul se oprește mai ales asupra monumentelor de artă, a capodoperelor Renașterii, descriindu-le și interpretându-le cu finețe. SCRIERI: Ce n-a fost și nu va fi, Sibiu, 1884; Pipăruș Pătru, Sibiu, 1884; Cenușotca, Sibiu, 1885; Din lumea basmelor, București, 1906; Din țări străine, Arad, 1911. Repere bibliografice: I.T. Mera, LU, 1909, 18; Octavian Lupaș, Dr. Iuliu Traian Mera, „Hotarul”, 1933, 7; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru. Povești populare culese din Banat, București, 1969; Isprăvile lui Pipăruș, cu ilustrații de Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]