294 matches
-
fi poetul ardelean. Aceeași părere o are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără virtuți artistice", chiar "execrabilă", nu poate fi atribuită integral lui Budai-Deleanu, dar acceptă posibilitatea participării poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este de acord că Occisio Gregorii... e doar un "crochiu" și că nu trebuie pierdut simțul proporțiilor, dar că "alături de anticlericalism, antifeudalism și raționalism, trăsăturile limbii și stilului din Occisio... aduc cea mai sigură și puternică dovadă
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei dintre părinți, să-l dea, să nu-l dea pe drăcosul copil la școală, bunicul din Pipirig intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că-i zi de târg, dar marți musai îl ia pe nepotu-său și-l duce împreună cu Dumitru al lui la Broșteni, la profesorul Nicolai Nanu, la
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Nicolai Nanu, la școala lui Baloș, și-or să vază ei ce va scoate din Ionică... Că Vasile și Gheorghe, ceilalți băieți, au învățat acolo carte nu glumă și că de de vreo douăzeci de ani de când e vornic în Pipirig, se tot încurca în socoteli, că nu știa decât slova bisericească, dar după ce i s-au întors feciorii tobă de carte, îi țin strașnic socotelile și nu mai poate de bine... Elogiul pe care bătrânul îl aduce școlii e una
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
care bătrânul îl aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar la Iași să fi fost așa ceva și... la Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smarandă, (se adresează fi-si cu mândrie) al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericii din Pipirig. Dacă și Ciubuc, al cărui nume, săpat în bronz, clopotul îl bătea, zi de zi, făcându-l să răsune în lume, intra în genealogia luminoasei manie... Și bunicul David relatează mai departe, desfășurând lent, dar apăsat, seria de nume de
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
premieră absolută. }iganii continuă să se bată orbește. Bătaie neagră, homerică... Să desfacem strofele Poemei și să le facem vânt în albia curentă a prozei... Găvan pe Chițu-l omoară, Cocoloș pe Titireaz deculă, Costea lui Zăgan capul îi sboară, iar Pipirig a Dodii căciulă taie în două și capu-i despică din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită străpunse pe Corbea în gemănare și de nu era punga încrețită, îi pătrundea fierul până în spinare... Mândra pe Ciuntul de barbă
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
pentru dezvoltarea rețelelor. Astfel, a fost pusă în funcțiune rețeaua de distribuție din localitatea Chizătău, a fost executată o extindere de conductă pe str. Tulnicului, str. Buftea și Bd. Revoluției din Timișoara, s-a efectuat racordarea la rețea a cartierului Pipirig din Caransebeș. Din categoria lucrărilor de modernizare a instalațiilor și echipamentelor pot fi menționate nouă S. R. M.-uri în Timișoara și una în localitatea Giroc. MARIUS Horescu Sancțiuni aspre l Combaterea dopajului în sport Prin Legea nr. 552/17
Agenda2005-03-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283276_a_284605]
-
Ornea Descedența transilvană a lui Ion Creangă nu e deloc o noutate în istoriografia noastră literară. Despre asta a vorbit chiar scriitorul: Cînd am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Vasile și Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional bîrsanul, și pe ceilalți
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
prin părțile Neamțului, numele scriitorului humuleștean provenind din familia mamei Smaranda (numai ea fiind o Creangă, fiica lui David), numele tatălui fiind, cum se știe, Petrea Ciubotariul. Dar, o vreme, Ștefan Creangă sau Crengeștii îndeobște n-au stat mult în Pipirig. Vremurile erau aspre, încît au plecat mai departe, în Bucovina, în localitatea Botoșana. Această zonă a Bucovinei fusese răpită Moldovei de către Imperiul austriac, la 1775 prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Aici era guvernator peste toată Bucovina, chiar generalul Enzenberg, fost înainte
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în Pipirig, despărțindu-se, astfel, de rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi, coborînd, a ajuns la Pipirig. Argumentul că așa-numitul "drum împărătesc" peste Carpați, din Năsăud în Bucovina s-a deschis, de fapt, mai tîrziu e bine utilizat și, de aceea, creditabil. Incursiunile în istoria altor Crengești (Vasile, Chirilă) mi se par, în ordinea chestiunii urmărite
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi. Ne-am dezobișnuit cu astfel de investigații de istoriografie literară, plasate în pur biografic și chiar genealogic
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mai mare, la fel de învolburată și sprințară, numită Moldova, nume căpătat de la ținuturile pe care le traversa cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vis știam povestea pe de rost, iar ce scria în oul ce plutea, era chiar tâlcul visului, care, firește, îmi scăpa. muzici săltărețe și moi îl săltau ritmic, departe de mine-l duceau și-n vremea aceasta, subțire ca un pipirig, cu ochii sloi și oasele prelinse, mă prefăceam într-o boare de frig. plouă peste zăpada din noi plouă peste zăpada din noi, plouă cu sânge de rândunică, între dinții încleștați se încearcă să crească iarba. noroiul înroșit se substituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mare și Întinsă iar pentru Va, devenea un adevărat ocean, neputând să cuprindă cu privirea decât o mică parte de apă și malul Înverzit pe care stătea și de pe care privea fermecat, bogăția vegetală diversificată. Îl atrăgeau inflorescențele roz de pipirig pe care le Îndrăgea, luându-le acasă dar și tulpinile lungi, verzi, suculente și mlădioase ca niște nuielușe de alun pe care le rupea, adesea În fragmente din ce În ce mai scurte și care serveau de multe ori ca materie primă pentru Împletituri
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu obidă ciobacul la mal. Odată ajunși pe iarba verde și simțind pământul sub picioare, Începeau să culeagă racii, să-i numere și să astâmpere copilul legându-i degețelul cu frunze de pătlagină, apoi Îi Împleteau câte un coșuleț din pipirig și alte ierburi, Îl dotau cu maci de câmp și, spre marea bucurie și totala uitare a luptelor fioroase ale copilului, depuneau În coșuleț, uzând de toată gingășia de care erau capabile În acele momente, doi-trei melcușori lipicioși și inofensivi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar că lui Roibu cumătru Bas îi aducea destul de des obricul de dimineață. N-aveți nicio grijă, că numai cu șișcă de ogrinji, cu porția de paie de secară și de rogoz în două cu pipirig nici tata lui Roibu nu era amu mai breaz, mai de doamne-ajută. Fă-l mai iute ciosvârte, măi Gheo, că dacă te prinde cumva Cumătru pe-aici, îți pune pielea pe druc. Mai ai încă ceva vreme până la Convenție... Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ceti, de mult aș fi înnebunit cîte am avut pe capul meu (...) Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig, știa: cartea îți aduce mîngîiere și înțelepciune, te deșteaptă și te ferește de nebunie; lipsa de carte, năcăfale multe. Vorbele din tren și cele din cartea lui Ion Creangă sînt, într-o altă ordine, cel mai bun comentariu la concluziile
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
la începutul secolului următor o precizează un document din 1820: cele douăsprezece zile de muncă pe an, 11 lei adetiul casei, două care cu lemne (un car cu lemne va trece în Dănilă Prepeleac), dijma "din toate după obicei". Pentru Pipirigul Smarandei și al lui David Creangă, Gh. Ungureanu a descoperit în Arhivele Statului Iași documente îngrozitoare, amintind de paginile ce descriu felul în care erau chinuiți țăranii în Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, roman despre care, ca elev
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
unei păduri de carpeni, Hogaș se gândește că Aeneas, mergând pe calea iadului, tot astfel de locuri străbătuse (19). Înconjurat de un stol de fete, constată că un Apolone ca mine și un cerc de grații ca acesta, numai în Pipirig se poate găsi (46). Pișcat de furnici la umbra plopului, el se asemuiește unui alt Prometeu chinuit de vultur (151). Invidios pe vicleanul fecior al lui Laerte care a înghițit atâtea spete de berbeci în pribegia lui fatală (207), e
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
despre lume. Debutul narațiunii e timid și pedestru. Însoțit de un prieten, naratorul începe, în ziua de 6 iulie (sic!) a unui an care nu contează, traseul clasic al excursioniștilor la mînăstirile din Moldova, călătorind la Horaița, Văratic, Secu, Agapia, Pipirig, Șeștina, Broșteni. Dacă anul excursiei nu are nici o importanță, ceea ce se impune cititorului rămâne atmosfera de vară triumfătoare, uneori toridă, apoi din ce în ce mai blîndă, pe măsura înaintării spre munți. Pe autor îl preocupă propriile sale impresii provocate de peisaje, de oamenii
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]