14 matches
-
specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau pipiriguț ("Eleocharis carniolica"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace, situri arheologice); astfel:
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Vegetația are în componență numeroase specii nevaloroase. Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producție de 2-4 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,2-0,5 UVM/ha. 1.2. Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț) Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă și pipiriguț sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Bucegi, Parâng, Retezat și Rodnei. Solurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
pastorală este foarte scăzută, cu producție de 2-4 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,2-0,5 UVM/ha. 1.2. Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț) Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă și pipiriguț sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Bucegi, Parâng, Retezat și Rodnei. Solurile sunt humicosilicatice și podzoluri. Carex curvula este un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
sunt humicosilicatice și podzoluri. Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale. Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producțiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV și a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguțului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha. 2. Pajiști zonale premontane și montane 2.1. Pajiștile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]