74 matches
-
pectoral la joncțiunea condrocostală 2 Supraspinos La marginea craniomedială a scapulei la originea mușchiului supraspinos Epicondil lateral La 2 cm sub epicondilul lateral Gluteal În cadranul superoextern mușchi gluteal mediu Marele trohanter Posterior de proeminența marelui trohanter la inserția mușchiului piriform Genunchi medial Regiunea medială a genunchiului proximal de linia articulară. Bolile degenerative. Spondiloza cervicală și lombară. Se asociază cu durere la nivelul centurilor. Anumite medicamente pot produce mialgie - exemplu, statinele. Pacienții care utilizează statinele ca medicație hipocolesterolemiantă pot avea creșteri
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
căreia merge artera laringee superioară și ramul superior al nervului laringeu superior. Posterior, prin intermediul epiglotei, loja preepiglotică răspunde vestibulului laringian, în special părții anterioare a benzii ventriculare și a ventriculului Morgagni. În jos și lateral, răspunde unghiului anterior al sinusului piriform. Loja preepiglotică are vedere la comisura anterioară de care este separată prin ligamentul tiroepiglotic prin fundul lojei. Ea intră în raport cu extremitatea anterioară a mușchilor și a ligamentelor tiroaritenoidiene, inclusiv ligamentul Broyles. Plafonul lojei preepiglotice răspunde anterior bazei de limbă și
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
este de lungime și grosime medie, făcând o legătură corectă a capului cu regiunile învecinate. La varietatea cu capul negru gâtul este mai scurt și mai gros bine acoperit cu mase musculare. Trunchiul, în ansamblul său, la unii indivizi este piriform Îtipul de lapte- lână semifinăă, la alții are un aspect cilindric Îtipul lână semifinăcarneă, însă la marea majoritate a indivizilor rasei prezintă forme intermediare celor menționate. Grebănul are o proeminență redusă, însă este larg, linia superioară are o ușoară ascendență
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
jar moarat. Producția principală este pielicica obținută prin sacrificarea mielului în primele zile după naștere, iar secundar în urma exploatării rasei Karakul de Botoșani se obțin cantități apreciabile de lapte și lână mixtă. Conformația este caracteristică, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform. Capul este alungit, fin, uscățiv, cu profil convex, urechile mari atârnânde; gâtul este subțire, puțin alungit și purtat oblic. Trunchiul este alungit și îngust, turtit lateral; coastele slab arcuite caracteristic animalelor de stepă. Pieptul este relativ strâmt și puțin arcuit
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de culoare albă; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, iar oile sunt în totalitate ciute. Exteriorul indivizilor din această populație este dolicomorf caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform și o conformație armonioasă specifică tipului respirator. Constituția este fină spre robustă; sunt animale Tipuri locale de ovine - 79 rezistente și au o bună adaptabilitate la condițiile de creștere specifice zonelor de câmpie, manifestă însă sensibilitate față de umiditatea ridicată. Gâtul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rasă Nobilă Germană și Saanen cu caprele Carpatine locale ÎN., Ciolcă și colab. 1978ă. Însușiri morfoproductive Conformația corporală, și caracterele de exterior, specifice caprinelor din rasa Albă de Banat sunt caracteristice raselor încadrate în tipul morfoproductiv de lapte. Trunchiul este piriform, alungit, cu linia superioară ascendentă ateroposterior și talia mijlocie. Capul este mic, cu aspect uscățiv și fin, profilul nasului drept Îla 7580% din indiviziă și concav. Aproximativ 50 % din efective prezintă coarne turtite lateral, striate, de lungime 15 - 40 cm
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
14 µ, iar părul este mai lung și are grosimea neuniformă pe lungimea aceleiași fibre și anume: 86,13 µ la bază, 89,6 µ la mijloc și 47,9 µ la vârf. Femelele au ugerul bine dezvoltat, de formă piriformă, mai rar globulos. Producția medie de lapte pe o lactație de 200 - 280 zile este de 400 l, cu variații individuale cuprinse între 200 l și 1300 l. Prolificitatea specifică rasei este 200 - 250 %, iar natalitatea și fecunditatea au valori
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de Încredere - În fermitatea musculară atunci cînd subiecții făceau afirmații congruente sau necongruente (adevărate sau false). Alte studii au avut rezultate contradictorii. Unul dintre ele a evidențiat opiniile comune a trei examinatori atunci cînd testul a implicat mușchii pectorali sau piriformi, dar nu și atunci cînd a fost folosit mușchiul tensor fascia lata7. Alte metode nu au dus la concluzia că metoda este de Încredere. Deoarece există atîtea metode de utilizare a testării energetice și nuanțe ale unui singur test, nu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme, cu tăietură cruciformă în partea inferioară și similare celor globulare sau cu tăietura transversală (pl. LXXI/1-5). Aceste exemplare provin din spațiul slavilor răsăriteni, de la unguri și au circulat în perioada secolelor IX-XIII. Unele dintre ele s-au găsit și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
emisferelor cerebrale, în jurul hilului cerebral. Mai este numit rinencefal sau creier visceral și este format din zone ale scoarței cerebrale și structuri subcorticale, grupate în trei regiuni: allocortexul, porțiunea cea mai veche a scoarței cerebrale, format din circumvoluția hipocampului, lobul piriform cu uncusul și lobulul; juxtacortexul este un al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format pe fața internă din cortexul cingulat (girus cinguli) și anterior de lobul orbito-insulo-temporal, iar posterior de presubiculum; structurile
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
a mucoasei mobile, și va fi îngroșat marginal și corect modelat, pentru a pune în valoare tonicitatea musculaturii orofaciale. Acest versant poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă. La nivelul tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în comparație cu marea varietate existentă în așezare sau în alte necropole contemporane. Între ele avem câteva forme care se pot încadra în cinci tipuri de vase-urnă: Tipul 1 - cu corpul ușor bombat, fundul inelar, cunoscute la Văleni, de pildă, ca oale piriforme, cu marginea îndoită și încadrată în tipul 4. La Săbăoani a fost descoperit doar un singur exemplar, de culoare roșie, lucrat la roată, cu corpul ușor bombat, păstrat fragmentar, doar partea inferioară, până aproape de gât, constituind urna mormântului de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
oblic sau orizontal și fundul inelar. De obicei sunt de mărimi mai mari, unele depășesc înălțimea de 50 cm. Forma aceasta zveltă și corpul ovoidal-alungit dă impresia unei forme de pară, care a și dat în literatura de specialitate denumirea „piriformă”, destul de des folosită pentru a indica un asemenea tip de vas. În necropola II de la Săbăoani, pe baza recipientelor întregi sau pe care le-am putut reconstitui, am constatat folosirea acestui tip de urnă, la șapte morminte de incinerație (M.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
complete, realizate în marile necropole, cum sunt cele de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Cele 31 de exemplare descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, în mare parte întregi sau întregite, au fost împărțite în mai multe tipuri: Tipul 1, piriformă, cu corpul ușor bombat, fundul drept, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, corespunzător, în mare, tipului 6 din schema realizată în marea necropolă de la Mihălășeni sau tipului 1 din necropola de la Bârlad-Valea Seacă. La Săbăoani s-au descoperit în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în M. 13, 20, 40, 41 și 63 de incinerație în urnă (Pl. 113/7; 114/3,6,7; 116/5; 118/3; 119/5; 122/4; 127/5; 128/2; 138/7; 140/3 și 143/5). Tipul 3, piriform, mijlocul mai bombat, gâtul ceva mai lung, umărul marcat de două nervuri în relief paralele, buza evazată oblic - trompetiform, fundul plat. Acest tip de vas își găsește analogii în formele înseriate în necropola de la Mihălășeni, în tipul de oală 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la partea superioară, sub buză, o nervură în relief. Partea inferioară a cănii este decorată, de asemenea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani. Amândouă au făcut parte din inventarul a două morminte de înhumație:M. 24 și 31. Primul dintre ele (Pl. 118/4-176/4 ) este lucrat la roată, de culoare cărămizie, corpul piriform, mai bombat în partea superioară, fundul drept, gâtul strâmt și buza evazată trompetiform. Pe gât, în zona din care pornește toarta în bandă se află o nervură în relief. Toarta se sprijină pe umărul vasului. Se afla în zona picioarelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
celebră prin ceramica sa pictată înainte de ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită o are ceramica de uz comun și cea pictată bi și tricrom cu motive spiralice și geometrice, reprezentată prin: vase mari de provizii, vase piriforme, vase cu suport, străchini, castroane, amforete, pahare, polonice, capace etc. În epoca eneolitică începe să fie cunoscută și metalurgia aramei, din care se confecționau obiecte de mici dimensiuni (ace, obiecte de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
formele generale, variantele și subvariantele. Tipologia utilizată nu prezintă omogenitate din punctul de vedere al terminologiei utilizate, fiind întâlnite atât denumiri funcționale (ex.: pahare, străchini, capace) cât și denumiri stabilite pe baza morfologiei vasului (ex.: vase cu corp bombat, vase piriforme), dar utilizarea termenilor specifici fiecărei categorii de vase a fost aleasă datorită prezenței acestora, în relație cu aceleași forme de vase, în cadrul a două mari monografii dedicate fazei A a culturii Cucuteni, și anume cele dedicate așezărilor de la Hăbășești și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a raportului între diametrul maxim și înălțime fiind de 1,18. Din cadrul acestei categorii, în cadrul ansamblului ceramic din așezarea de la Hoisești, a fost identificat și analizat un vas în stare fragmentară. Cea de a doua formă este dată de vasele piriforme, caracterizate prin forma de pară răsturnată, buza scurtă, dreaptă sau înclinată spre interior, cu trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără picioruș inelar. Au fost analizate, din punct de vedere metric
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig.183/2,4-6; 184; 186/2-12) (Anexa 2/2d). 2.e. Corpul vasului are forma unei sfere turtite și cu polii retezați, având buza puternic aplecată spre interior. Forma generală a recipientului amintește de vasele piriforme. Patru ușoare proeminențe perforate vertical sunt dispuse simetric deasupra 265 celei mai bombate zone a vasului. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 284, fig. 30/4) (Anexa 2/2e). 2.f. Încadrate de către Mircea Petrescu-Dîmbovița
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu fund înalt și îngustat, cu gâtul scund și buza dreaptă ori ușor răsfrântă (VULPE 1957, 127, fig.95/2; 96/2) (Anexa 2/3c). 3.d. Variantă cu corpul bombat, buza scurtă, aplecată spre interior. Se apropie de vasele piriforme. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 331, fig.218/2,4-5) (Anexa 2/3d). 3.e. Vase cu corpul bombat, buză bine individualizată, răsfrântă în afară. Această formă este prezentă la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puțin accentuat, de gât; pe maximum de rotunjime se află o proeminență simplă sau, uneori, două tortițe perforate vertical. Această formă este atestată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.225/2-4) (Anexa 2/6d). Forma 7: Vase piriforme Aceste vase se caracterizează prin buza scurtă dreaptă sau înclinată spre interior, cu trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără picioruș inelar. 7.a. Această variantă se caracterizează prin gura largă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
relaxarea sfincterelor este, dimpotrivă, sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost pus în evidență în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine o ingestie de alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]