46 matches
-
Tenerife, Fuerteventura, Grand Canaria, Lanzarote, Gomera, La Palma, Hierro. Originea vulcanică a insulelor conferă trăsături de relief specifice, de regulă cu forme circulare și cu vârfurile cele mai înalte (conuri vulcanice) în centrul lor. Sunt constituite din andezite, bazalte, materiale piroclastice și cenușă vulcanică. Insulele sunt situate în raza alizeelor. Partea estică a arhipelagului este sub influența vînturilor uscate din sahara Vestică. Din această cauză, precipitațiile nu sunt în cantități mari, fapt ce determină ca apa dulce din insule să constituie
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
emanațiilor toxice", a subliniat Banu Hermawan, un purtător de cuvânt al primarului din Yogyakarta, oraș situat la aproximativ 30 de kilometri de vulcan. După 26 octombrie, 98 de persoane și-au pierdut viața din cauza norilor de cenușă și a materiilor piroclastice care ies cu regularitate din craterul aflat la o altitudine de 2.914 metri, în mijlocul unei regiuni extrem de populate din centrul insulei Java. Peste 100.000 de locuitori au fost evacuați până în prezent din satele din apropierea vulcanului. Numărul va continua
O nouă erupție a vulcanului Merapi a făcut peste 50 de victime () [Corola-journal/Journalistic/61738_a_63063]
-
găseam, parc-am fi fost drogați. Lațul se strînsese în jurul ultimelor cuiburi de rezistență. Știam, cu toate astea, că ar fi fost extrem de simplu să evadez peste mărăciniș, prin fostele canale industriale sau chiar la bordul avionului rusesc. În verile piroclastice, învățasem să pilotez. Trăgeau viespi la cadranele tabloului de comandă. Capsula cobora pe solul translucid. Planeta era gustoasă ca dropsul. Planeta maimuțelor Aș fi vrut să fiu om pe planeta maimuțelor să mă-ntorc în găoacea oului spart: după furtuni
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
de aria naturală protejată. În perioada Badenianului, care urmează după Burdigalian, în evoluția Depresiunii Transilvaniei are loc începutul activității magmatice de la interiorul Carpaților Orientali și din sudul Munților Apuseni, care s-a materializat în depresiune prin depunerea unui material piroclastic în cantități apreciabile a cărui distribuție pe verticală indică succesiunea în timp a momentelor erupțiilor vulcanice. Ca urmare, ia naștere complexul tufului de Dej care prezintă în bază un nivel de conglomerate vulcanice, urmate de marne verzui, iar apoi o
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
dorințe a muzei sau cum analizatorul auditiv percepe muzica internă a ritmului liric. Toate acestea, deoarece poezia, înainte de a fi tranșată și analizată de rațiunea însăși, este receptată prin simțurile nealterate ale cititorului de calitate. Mai mult, explozia unui val piroclastic de căldură internă este o formă de percepție „fizică” a liricului în stare pură. Din când în când, situat în miezul stelei fierbinți, cititorul se va simți invadat de răceala unui frig polar, ascuns în versul îmbrăcat în haine de
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: SPERANŢA MIRON [Corola-blog/BlogPost/373055_a_374384]
-
ca-n documentarul științific despre Pompei, ghiceam corpurile gri, asfaltate, dar nu reușeam să le recompun povestea. Studiam cerul întunecat de gaze toxice și ploaia de piatră ponce doborând acoperișurile și plutind în bazine și-arteziene, printre corpuri. Urmăream explozia piroclastică și înțelegeam cum țesuturile moi au fost întâi lichefiate, apoi vaporizate. Așteptam norii magmatici și-aproape că simțeam cele trei inhalări care plimbau cenușa din aerul încins în gât și-n plămâni, amestecând-o cu sângele și transformând-o instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dantesc, o Noapte a Valpurgiei! Intrarea spre Infern, cu miros pronunțat de pucioasă!!! „Această activitate hidrotermală este tot ce a rămas dintruna dintre cele mai violente erupții vulcanice din ultimii 2000 de ani. În jurul anului 180 d.Hr. mari curgeri piroclastice din zona vulcanică Taupo au acoperit Împrejurimile, distrugând orice urmă de viață”504. Centrul de Artizanat Maori pune la dispoziția vizitatorilor o bogăție de lucruri meșteșugite cu trudă de localnici de la brelocuri, bibelouri, statuete, scoarțe frumos Împletite, podoabe, până la tablouri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul tufurilor vulcanice, dar și prin prezența texturilor micro- până la macrovacuolare datorate degazeificării. Acest neck ignimbritic traversează prima secvență piroclastică care se caracterizează printr-o dispunere normală pe verticală a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua secvență piroclastică. Existența unor blocuri de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
dar și prin prezența texturilor micro- până la macrovacuolare datorate degazeificării. Acest neck ignimbritic traversează prima secvență piroclastică care se caracterizează printr-o dispunere normală pe verticală a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua secvență piroclastică. Existența unor blocuri de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua secvență piroclastică. Existența unor blocuri de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
lavă lungi de zeci sau sute de kilometri lungime, fiind de cele mai multe ori din lavă silicat-bazaltică fie cu compoși mafici sau ultra-mafici (bogați în magneziu). Un alt produs al acestei activătăți este sulful, gazul de dioxid de sulf și materiale piroclastice din silicați (cum ar fi cenușă) sunt aruncate la o înălțime de 200 km în spațiu, producând nori largi în formă de umbrelă, care pictează terenul înconjurător în roșu, negru sau alb, și produce materie primă pentru atmosfera neregulată a
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
generat de activitatea fumarolică puternică. O altă erupție moderat explozivă a avut loc în 1926, după care vulcanul a „adormit” până în 1956. Erupția din 1956 a fost mult mai explozivă decât cele precedente cu VEI = 3, și a generat fluxuri piroclastice și lahars. Erupția a continuat până în iunie 1957. La 29 decembrie 2008, Koriakski a erupt din nou, degajând nori de cenușă până la altitudinea de 20.000 picioare (aproape 6.100 m). Aceasta a fost prima erupție majoră din ultimii 3
Koriakski () [Corola-website/Science/314897_a_316226]
-
ar putea amenința civilizația. O astfel de erupție ar putea elibera, de asemenea, cantități mari de gaze care ar putea modifica echilibrul de dioxid de carbon de pe planetă și ar putea provoca un efect de seră, sau suficiente deșeuri din piroclastic și alte materiale pot fi aruncate în atmosferă pentru a bloca parțial soarele și a provoca o iarnă vulcanică, așa cum s-a întâmplat în 1816, așa-numitul "an fără vară". O astfel de erupție poate cauza moartea imediată a milioane
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
Vulcanilor din Hawaii, conform tradițiilor din mitologia Hawaiiană. Primele erupții au fost înregistrate numai de istoria orală. Una mai mare în 1790 a ucis mai multe persoane, și a lăsat urme de picioare în cenușă a celor uciși de curgerile piroclastice. William Ellis, un englez misionar și etnograf amator și geolog, a publicat prima descriere a Halemaumau așa cum a apărut în 1823. În 1866 Mark Twain, un umorist american, autor satiric, lector și scriitor a urcat până la calderă. El a scris
Craterul Halemaumau () [Corola-website/Science/321541_a_322870]
-
cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
emisfera nordică, în cea mai gravă foamete a secolului al XIX-lea. În timpul unei excavări în 2004, o echipă de arheologi a descoperit rămășițe îngropate de erupția din 1815. Ele au fost păstrate intacte sub 3 m adâncime de depozite piroclastice. La situl numit „Pompeii Estului”, artefactele au fost păstrate în pozițiile pe care le ocupaseră în 1815. Muntele Tambora este situat pe insula Sumbawa din arhipelagul Sunda Inferioară. Acesta este un segment al „Arcului Sunda”, un șir de insule vulcanice
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
orificiu central. Diametrul la bază este de 60 km. Gura vulcanică centrală emite frecvent lavă, care curge pe o pantă abruptă. De la erupția din 1815, porțiunea de mai jos conține secvențe intercalate de depozite de materiale de lavă și materiale piroclastice. Curgerile de lavă de 1-4 m grosime constituie aproximativ 40% din grosimea straturilor. Grosimea straturilor de zgură a fost produsă de fragmentarea fluxurilor de lavă. În secțiunea superioară, lava este amestecată cu zgură, tuf și curgeri piroclastice. Există cel puțin
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
lavă și materiale piroclastice. Curgerile de lavă de 1-4 m grosime constituie aproximativ 40% din grosimea straturilor. Grosimea straturilor de zgură a fost produsă de fragmentarea fluxurilor de lavă. În secțiunea superioară, lava este amestecată cu zgură, tuf și curgeri piroclastice. Există cel puțin douăzeci de conuri „parazitare”. Unele dintre ele au nume: „Tahe” (877 m), „Molo” (602 m), „Kadiendinae”, „Kubah” (1.648 m) și „Doro Api Toi”. Cele mai multe dintre aceste conuri parazitare au produs lavă bazaltică. Utilizarea tehnicii de datare
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
200 ani, 3050 î.Hr. și 740 d.Hr. ± 150 de ani. Ele au fost toate erupții explozive care au avut loc prin gura vulcanică centrală și au avut caracteristici similare, cu excepția celei mai vechi erupții care nu a avut curgeri piroclastice. În 1812, Muntele Tambora a devenit extrem de activ, cu apogeul eruptiv în cazul catastrofal din aprilie 1815. Magnitudinea a fost de 7 pe scara Indexului Explozivității Vulcanice (VEI), cu un volum total al ejecțiilor tephra de 1,6 × 10 metri
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
din aprilie 1815. Magnitudinea a fost de 7 pe scara Indexului Explozivității Vulcanice (VEI), cu un volum total al ejecțiilor tephra de 1,6 × 10 metri cubi (160 kilometri cubi). A fost o explozie a gurii vulcanice centrale cu curgeri piroclastice și un colaps al calderei, cauzând valuri tsunami și pagube materiale pe arie extinsă. Acesta a avut un efect pe termen lung asupra climei globale. Această activitate a încetat la 15 iulie 1815. Următoarea activitate a fost înregistrată în august
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
fost transformat într-o masă de curgere a „focului lichid”. Pietre ponce de până la 20 cm în diametru au început să cadă pe jos la aproximativ 8 p.m., acest fenomen a fost urmat de cenușă în jurul orelor 9-10 p.m.. Torente piroclastice fierbinți curgeau de pe munte până la mare pe toate laturile peninsulei, distrugând satul Tambora. Explozii puternice s-au auzit până în seara următoare, pe 11 aprilie. Vălul de cenușă s-a răspândit până în vestul Java și Sulawesi de Sud. În Batavia s-
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Vulcanice. Ea a avut aproximativ de patru ori energia erupției din 1883 a vulcanului Krakatau, în sensul că a fost echivalent cu o explozie de 800 milioane de tone. O cantitate de 160 de kilometri cubi de trahiandezite (roci vulcanice) piroclastice a fost eliminată, cu o greutate de aproximativ 1,4 × 10 kg (vezi mai jos). Acest lucru a lăsat o calderă de 6-7 km și peste 600-700 m adâncime. Densitatea de cenușă căzută în Makassar a fost 636 kg/m²
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
comparație). Explozia a fost auzită la 2600 km depărtare, și cenușa a căzut la cel puțin 1.300 km distanță. La peste 600 km de vârful muntelui, lumina Soarelui nu s-a mai văzut timp de aproximativ două zile. Torentele piroclastice s-au răspândit cel puțin 20 km de la vârful muntelui. În timpul călătoriei mele spre partea de vest a insulei, am trecut prin aproape întreaga Dompo și o parte considerabilă a Bima. Mizeria extremă la care au fost reduși locuitorii este
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
1815. Strălucirea cerului la amurg părea de obicei portocalie sau roșie aproape de orizont și violet sau roz mai sus. Numărul estimat de decese variază în funcție de sursă. Zollinger (1855) pune numărul de decese directe la 10.000, probabil cauzate de curgeri piroclastice. Pe insula Sumbawa, au existat 38 de mii de decese din cauza foametei și alte 10.000 de decese survenite din cauza bolilor și a foametei pe Insula Lombok. Petroeschevsky (1949) a estimat numărul oamenilor uciși la aproximativ 48.000 pe Sumbawa
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]