17 matches
-
în casa Domnului! De o parte și de alta a tinerilor, cu lumânările aprinse și împodobite cu un frumos aranjament floral, se află cei doi nași. Ceremonia cununiei religioase se desfășoară după canoanele creștin ortodoxe... Preotul le pune pe cap pirostiile cununiei. Prințișor privește crucifixul de la pieptul preotului și o strălucire puternică îl orbește. Închide ochii iar când îi deschide este momentul când preotul le dă binecuvântarea. Urmează hora de mână în biserică... EXT. / LA VILĂ / NOAPTE Peste vila unde are
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
galbene de păpădie au făcut explozie peste tot, și prin șanțuri, cerul era parcă violet, s-au spălat străzile de praf, Grigore Țăranu, după ce a discutat pe îndelete cu Mancuse, s-a hotărît să se căsătorească la primărie, urmînd ca pirostiile să și le pună, împreună cu domnișoara Lilicuța Țăranu, mai spre toamnă, după ce se întărește puțintel vinul și merge mai bine pastrama și sfîrîie mai cu poftă mititeii pe grătar, dar pînă atunci mai erau multe de făcut, mai erau trunchiuri
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
dar în aceeași situație mai erau Vascodagama cu Afrodita și Roua cu Cezar Dunăreanu, așa că vor fi patru nunți, dar pînă la urma vor fi cinci, a comentat Licurișca, cînd a auzit zvonul, pentru că și Lisa Kieffer o să-și pună pirostiile și încă repede de tot, deși habar nu avea în clipa aia ... Lisa Kieffer, după petrecerea la care stătuse lîngă mine, începuse să mă viziteze din ce în ce mai des, rugîndu-mă să-i dau dictări și să i le corectez și s-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
în mijlocul ogrăzii cu troscot iar purceii trandafirii abia fătați sugeau înfometați din țațele pline cu lapte. În teuca lungă dintr-un trunchi de copac așezată lângă poartă gașca tocmai își învăța bobocii verzulii și pufoși să innoate. În bătătura, pe pirostie, fierbea ceaunul cu demâncare la porci, semn că femeile erau acasă. Casă avea prispa de jur împrejur, o odaie pentru musafiri în față, unde aveam onoarea să locuim și alta mai mică în spate. Odaia de oaspeți spațioasa, avea două
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_acolo_unde_incepe_raiul_din_dorina_stoica_1385980190.html [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
părul și, cînd a văzut ce minune a ieșit din mîna ei, ce super-femeie a creat ea, a început să țipe de fericire, zicîndu-i că cineva o să facă spume cînd o s-o vadă și s-a terminat cu domnișoara Adelina, pirostiile o așteaptă! După ce cu greu a reușit s-o gonească acasă pe rotofeia ei prietenă, pentru că, da, mai erau prietene, cu toate că uneori era ca o muscă și își dorea s-o strivească de perete cu ziarul, Adelina și-a făcut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
Evei, făcând dragoste cu ea. A doua zi conu Pandele, puțin cam mahmur, pe la chindie merse ca să vadă satul pe care-l îndrăgise datorită ospitalității oamenilor de aici, a sfintei biserici cu hramul Petru și Pavel, în care-și pusese pirostiile cu frumoasa juristă a baroului bucureștean - Sectrul Albastru, Corina Bărbulescu. Avea de gând să-i cinstească pe cei care-i cunoștea sau se nimereau la un pahar de tulburel în crâșma patroanei Marița Florescu „LA CIOARA CHIOARĂ”. Aici cânta un
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
pentru viitor, așa-i? I-ai mulțumit închizându-i gura, ființă parșivă!... pe care nu te recunosc. -Toate necazurile trec, că mama tot mamă rămâne... oricât ar încerca un copil s-o îndepărteze din preajma lui, iar când și-a pus pirostiile în anul viitor, la cei douăzeci și cinci de ani împliniți, i-am plătit nunta, am plâns și i-am spus cât de mult îl iubesc și-i doresc fericire, iar tu, nerecunoscătorule, te-ai mutat în celălalt capăt de țară; de ce
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
cel mai adesea, pentru anii imediați următori lui 1821 (continuând o realitate mai veche 38), al întâmplării. Nu este aici locul în care să dezvoltăm problema influenței grecești asupra cărturarilor români în prima jumătate a veacului, de la Costache pe Marmontel (Pirostia Elenei), deși Costache Negruzzi îl tradusese după original, la 1824. Traduceri reușite se fac și din operele lui Bernandin de Saint Pierre, Condillac, Beccaria, Molliere, Gessner, Lafontaine, Goldoni și bineînțeles Voltaire, autorul francez cel mai răspândit în lumea greacă. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
două traduceri și adaptări din greacă sunt Moralicește haractiruri (publicată de • Iorga în „Revista istorică“, 4, 1918, p. 50-63), scrisă prin 1821-1823 după Darvari, și Memnon, de Voltaire, tradusă după textul lui Evghenie Vulgaris. La Iași traduce în 1824 și Pirostia Elenei de Marmontel, dar o face după originalul francez, deși textul este plin de grecisme. Vezi Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești, București, Editura „Cartea Românească“, 1935. C. Negruzzi învățase de mic greaca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale lui Dimitrie Darvari după Teofrast. Crispin, rival stăpână-său, după Lesage, și o transpunere dintr-un autor necunoscut completează acest prim lot de încercări. În 1823 traduce, după un text grecesc al lui Evghenie Vulgaris, povestirea Memnon de Voltaire. Pirostia Elenei (1824) e o nuvelă de Marmontel, preluată direct din franțuzește. O „idilie”, Satirii, câteva fabule de La Fontaine, J.-B. Grécourt, Pessellier, P.-Fr. D’Erbigny, un fragment dintr-o nuvelă romanțioasă, Duchesa Milanului, precum și Chelestina, traducere din Florian, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
se spunea franc: Noa, până aici, c-apoi de nu, uite ușa! O vezi? Și feciorul se retrăgea rușinat. Era greu să-și păstreze fetele fecioria, dar cele mai multe o păstrau. Avertismentul lor era categoric: Până nu ne-o pune popa pirostiile pe cap, n-am să fiu a ta! Aveau ei fete bătrâne prin sat sau văduve și acolo erau primiți În grațiile lor unde le frământau trupurile până În zori. Până la urmă se măritau și acestea cu flăcăi mai trecuți sau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
discuri În librăria indigo, care Încă rezista cu stoicism ofensivei lanțului Chapters În inima francofoniei nord -americane. Pe Saint-Catherine am dat peste două grupuri de băieți zgomo- toși, care făceau multă agitație În jurul unui amic ce urma să-și pună pirostiile și căruia Îi fusese dăruită, conform datinei, În mod simbolic, o femeie gonflabilă uriașă, la brațul căreia acesta mergea plin de mândrie pe stradă. Nefericiții care Își sărbătoreau astfel „Înmormântarea vieții de celibatar“ printr-un party burlesc organizat În ultimul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cruci, cine icoane, cine candile, cine cărți, cine sfeșnice, cine lumînări, cine aur, cine mărgăritariu, cine inele, cine brățări, cine oglinzi, cine piepteni, cine arginturi, cine arămuri, cine talere, cine tipsii, cine linguri, cine furculițe, cine tingiri, cine capace, cine pirostii, cine frigări, cine grătare, cine sfeșnice, cine mucări, cine velințe, cine strae (...)” E aproape de prisos să mai precizăm că tot acest inventar, în aparență prozaic, se prelungește în spațiul purei gratuități cum se întîmplă, de pildă, și în Manualul întîmplărilor
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
și discuri în librăria indigo, care încă rezista cu stoicism ofensivei lanțului Chapters în inima francofoniei nord -americane. Pe Saint-Catherine am dat peste două grupuri de băieți zgomotoși, care făceau multă agitație în jurul unui amic ce urma să-și pună pirostiile și căruia îi fusese dăruită, conform datinei, în mod simbolic, o femeie gonflabilă uriașă, la brațul căreia acesta mergea plin de mândrie pe stradă. Nefericiții care își sărbătoreau astfel „înmormântarea vieții de celibatar“ printr-un party burlesc organizat în ultimul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
largi, croite anume pentru depășirea gabaritelor. În câteva momente, pădurea se umplu de larma și zbenguielile copiilor dornici de hârjoană. Ca niște ciorchini, oamenii șatrei se grupară în locul unde urmau să se ridice corturile. Femeile aleseră dintre bulendre și hârdaie pirostiile, ceaunele și câteva oale, se așezară direct pe pământ, turnară apă în vasele deja pregătite, ca mai apoi să întețească focul. În apa care începuse a sfârâi veselă, turnară mai mulți pumni de fasole, puțină sare, câteva drame de untdelemn
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cele contemporane, cînd sînt exagerate. Orice ineleganță, orice revendicare sau tendință excesivă, orice vine în contrast cu „normalul” e taxat de „barbar”. Arghezi depista „barbaria” în „pornirea [modernă, brutală n. m.] de a deprecia prin analiză, de a dizolva, de a strîmba pirostiile lumii”, de a-l coji pe ins „de orice poezie”: „Barbarii albi - «Les grands barbares blancs» - se înmulțesc pe zi ce trece proporțional cu zămislitorii”5). Din zona moralei, termenul de „barbar” se deplasează spre cea a artei, unde e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]