83 matches
-
mai nesocoti din ordinele pe care le găsesc inutile și sînt, de obicei, spre defăimarea gloriosului imperiu, de-o lene incredibilă! Gaius Iulius Caesar e doar un copil de școală, prieten și coleg cu Quintus, fratele mai mic și cam pisălog al lui Cicero. Plictisiți de lecții și, mai ales, în cazul lui Caesar, de bătăliile navale "de încercare", pe care le dă cu ce are la îndemînă, spre "intimidarea" mătușii Aurelia, sora cea mare din familia Iuliilor, mai pleacă la
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
amuzament (Le Diner de cons/ La cină cu un gogoman), pe care îl disprețuiesc și încearcă să-l evite (La Chčvre/ Norocul ghinionistului), pe care-l bruftuluiesc, dar de care nu se pot descotorosi. Un fel de căpușă sentimentală, ghinionistă, pisăloagă, neîndemînatică, tînjind după o prietenie adevărată, cînd plîngăcioasă, cînd fudulă, mereu în contratimp și, mai presus de orice, extrem de vorbăreață. Un nătărău, dar nu un tîmpit, pentru că uneori are sclipiri de inteligență cu care-și scapă din încurcătură partenerul și
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
grup, în fața blocului. Știind cît de greu mi-a fost să-mi conving băiatul cel mare să meargă și el, la școala de peste drum unde e Secția de votare, intru în vorbă cu ei. Ca să n-am aerul de tată pisălog, o iau mai de departe. Unul dintre ei miroase unde vreau să ajung și-mi spune că el nu calcă pe acolo. Restul grupului părea de aceeași opțiune. Același, băiatul unor oameni amărîți care n-au bani să-l țină
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
de realitate par lipite laolaltă cu pap. Pentru Iorga, multe dintre poeziile lui Arghezi erau curată pornografie. Zarifopol nu prețuia nimic din Ion Ghica. Talentul lui M. Blecher îi rămînea necunoscut lui Călinescu. Pentru P. Constantinescu, Mara era romanul unui pisălog moralist ardelean. E inutil să trag de aici concluzia că rareori doi critici citesc aceeași carte. Mai ales dacă lecturile lor sînt despărțite de intervale mari de timp. Schimbarea gustului e un lucru știut. Noi nici nu gustăm așa-zicînd în
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost întrebat de ce m-am ocupat de studiile românești am răspuns „pentru că sunt masochist” și am spus asta pentru că trebuie să ai un pic de masochism ca să fii așa de perseverent, să fii foarte pisălog, să fii foarte insistent ca să pătrunzi în miezul unei probleme și să ajungi și în arhive atunci când cauți un anumit subiect. Revenind la problemele academice și întrebat dacă o colaborare între universitățile din România și cele din Anglia ar putea
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
fiul lui, bătut și târât de mineri la Măgurele, era candidat la șomaj, la fel ca mulți alți proaspeți ingineri școliți pentru o industrie demult expirată.Când Petru face bancuri pe seama pisălogului de Relu Morar, întotdeauna îl pun la punct: - ...pisălog, pisălog, dar ce ar fi ajuns Daniel fără ajutorul lui? Și nu e singurul pe care l-a ajutat Cavalerul Tristei Figuri, cum îi spui tu lui Relu! Cu masteratul în America, cu Fulbrightul, cu agitația în campania lui Emil
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
lui, bătut și târât de mineri la Măgurele, era candidat la șomaj, la fel ca mulți alți proaspeți ingineri școliți pentru o industrie demult expirată.Când Petru face bancuri pe seama pisălogului de Relu Morar, întotdeauna îl pun la punct: - ...pisălog, pisălog, dar ce ar fi ajuns Daniel fără ajutorul lui? Și nu e singurul pe care l-a ajutat Cavalerul Tristei Figuri, cum îi spui tu lui Relu! Cu masteratul în America, cu Fulbrightul, cu agitația în campania lui Emil, cu
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
atacul lui K., pe care-l presupune undeva "în spatele ei enorm și superb de vacă antică" - sau așteaptă virgine, desăvîrșindu-și feminitatea cu răbdare în trupul lor rotunjor, venirea lui Zeus (marele, singurul etc.), ca Alberta din Amfitrion. Acestea sînt, repetă pisălog naratorul, temător că nu s-a înțeles, femeile adevărate. Rotunjoare sau augmentate, așteptînd "explozia" sau zeul, refuzînd să se coboare la afirmarea propriei identități și urmărind contopirea, dizolvarea în ceva superior, înglobator, gratifiant. 5. Cutia muzicală și virtuțile dezordinii în
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
lectorat de limbă română? O.U.: Fizic lectoratul înseamnă o mini-bibliotecă pe care mi-o doresc mult mai amplă (am toată invidia pentru biblioteca enormă pe care o are departamentul de limba rusă) și pe care sper ca firea mea pisăloagă să o crească, pentru că de fiecare dată când am câte un invitat îi cer cu îndrăzneală donație de cărți și autografe; mai înseamnă câteva filme, o hartă imensă care ocupă un perete întreg, un ștergar pe care mi l-a
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
sufletul câteodată plânge, ne bucura și cele mai simple lucruri, visăm mereu spre mai mult, mai bine și mai frumos și întotdeauna îi punem pe ce cei dragi nouă pe primul plan. Vrem să știm...suntem curioase și câteodată ușor pisăloage, avem oroare de manuale de folosință și instrucțiuni, majoritatea fără prea mult simt “tehnic” dar compensam prin al “6-lea simt”, suntem intuitive și pline de ingeniozitate, găsim mereu soluții chiar și în cele mai complicate situații și am ridicat
LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377236_a_378565]
-
Colonaș nu e o demonstrație in abstracto, ci o călătorie la brațetă cu un personaj aproape simpatic, care gafează aproape cuceritor, trecînd prin saloane, așezîndu-se și ridicîndu-se de la masă, plecînd în voiaj cu nonșalanța omului căruia lumea, cu regulile ei pisăloage, nu-i pune probleme. În urma lui, părintele-autor, care adună cu răbdare oale sparte, arată, în italice, unde și cînd s-a greșit. Dacă ar fi ecranizată, cartea lui ar semăna cu atît de utilele casete cu întîlniri (de obicei, și
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
atunci Încă puteai face asta. — Atunci a plecat? — Nu, nu atunci. Timp de câțiva ani, pentru toată lumea păream ca niște frați gemeni. Îmi semăna uluitor. După aceea, În timp, a Început să se cocârjeze, să uite, să devină tot mai pisălog și mai acru, chiar violent. Când ne certam, ceea ce se Întâmpla În ultimul timp zilnic, dobândise ascendentul celui mai apropiat de moarte, iar eu, practic tatăl lui, nu numai că pierdusem orice formă de autoritate, dar și dragostea filială. Se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În care trăise o fulgerătoare poveste de dragoste cu bunicul, Înainte de-a decădea brusc și ireversibil. Bunicul era un pozitron bătrân care a lucrat mereu Într-un scaner PET, de aici și felul său de-a fi, curios și pisălog la culme. De el nu puteai ascunde nimic, pentru că vedea practic prin tine. „Iar te-ai jucat cu fotonii“, Îmi șoptea, clătinând mustrător din cap când mă vedea intrând În casă, scăldat Într-o lumină difuză pe care numai el
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de tot, își dă Roja cu părerea. Așa pățesc întotdeauna cei care nu au răbdare să asculte un lucru pînă la capăt. Cîndva am suferit și eu de aceeași meteahnă, își amintește. — în sfîrșit a recunoscut că este cea mai pisăloagă persoană din lume, spune Curistul, că niciodată nu acceptă realitatea, că îi place să se joace cu nervii altora. — Ba mă tem că lucrurile stau exact pe dos, îl corectează Roja încă o dată, că ceea ce se întîmplă chiar acum sub
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
afară sau nu? - Nu! - Bine. Bine, lasă. Rezolvăm treaba cu toată lumea de față, deși preferam altfel. Nu-i nimic. Să rămână. Ok. Deci problema e următoarea: voi ăștia sunteți pur și simplu mult, dar vai, foarte mult prea imbecili și pisălogi. - Frate... - Nu mă întrerupe, maestre, că-ți fut o labă... Fii atent, fii atent, ia aminte: după cum își poate da seama orice idiot din încăpere, adică voi toți, ședințele astea sunt ceva pentru băbuțe, nu pentru bărbați. Bla-bla-bla-ul vostru, taifasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
acel lucru până la capăt, fără întreruperi, fără a fi mereu interpelat de aceleași întrebări, gânduri, obsesii, îndoieli. Oare și după moarte mă va însoți tot El? Sau poate chiar și următoarele reîncarnări îl vor păstra tot pe el, la fel de insistent, pisălog, enervant, patetic, doar topica conversației va fi alta. Sau poate că nu, abia după moarte ne vom unifica, vom cădea la pace, vom fi unul singur, senin, calm, împăcat cu sine, gata pentru marea călătorie. Numai prin unificare se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de tot, își dă Roja cu părerea. Așa pățesc întotdeauna cei care nu au răbdare să asculte un lucru pînă la capăt. Cîndva am suferit și eu de aceeași meteahnă, își amintește. — în sfîrșit a recunoscut că este cea mai pisăloagă persoană din lume, spune Curistul, că niciodată nu acceptă realitatea, că îi place să se joace cu nervii altora. — Ba mă tem că lucrurile stau exact pe dos, îl corectează Roja încă o dată, că ceea ce se întîmplă chiar acum sub
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
considera de departe cele mai importante realizări ale sale. Se retrăsese în muncă, mai colinda pe forumuri și își dedica tot timpul fetelor, de care se ocupa, oricum, foarte mult din momentul când intraseră în viața ei. Mama, ai devenit pisăloagă, spunea Crăița, care o gratula pe bunica psihiatră cu acest epitet. Și ca o bună fiică de psihiatru ce era, Arm nu se putea abține să nu urmărească evoluția pe forum a documentatului „Dexter” ori a încăpățănatului „Dog”, a superinteligentului
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
măsurători etc. - asupra spațiului de amplasare. Ca și alte proiecte similare, monumentul Spiru Haret, monumentul Goga sau Templul din Indore, și monumentul Caragiale rămîne o simplă reverie de o clipă. Folclorul evenimentului pune eșecul, pe de o parte, pe seama insistenței pisăloage cu care Brâncuși solicita tot felul de amănunte legate de ambient și de vecinătăți, ceea ce pentru ploieșteni era insuportabil, dar și, pe de altă parte, pe insistența celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6723_a_8048]
-
lui Hergyan, ci arta nuanțelor, spiritul de finețe și sagacitatea elegantă a disocierilor în raport cu diverși preopinenți, fie ei interbelici sau critici mai noi; de o minuție poantilistă, ele fac farmecul și spectacolul textului. Nu avem parte - slavă Domnului! - de sistematizări pisăloage și sterile ale avatarurilor confesiunii. Eliberat de necesitatea delimitării cadrului explicativ, autorul se lasă, cu un vizibil hedonism al (micro)lecturii, în voia voluptăților analizei. Ceea ce notează, ironic, în debutul capitolului despre Hortensia („căci scrisul autoarei, utilizînd lupa, nu recomandă
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
iertare. Dîra aia de la avion dispăruse și ea de mult. Nici umbră de pești pe cer." Așa sfîrșește primul capitol din carte, atribuit, după regulile interne, larg divulgate nouă (fără ca asta să însemne că un narator - cît doi, mă rog... - pisălog și antipatic ne tot trage, tovărășește, de mînecă), lui Matei. Sfîrșit-ul 2 (al romanului), care nu-i al lui Matei, deși ar putea, totuși, să fie, sună, în ultima lui frază, așa: , Prelata din spate a început să fluture, iar
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
măsurători etc. - asupra spațiului de amplasare. Ca și alte proiecte similare, monumentul Spiru Haret, monumentul Goga sau Templul din Indore, și monumentul Caragiale rămîne o simplă reverie de o clipă. Folclorul evenimentului pune eșecul, pe de o parte, pe seama insistenței pisăloage cu care Brâncuși solicita tot felul de amănunte legate de ambient și de vecinătăți, ceea ce pentru ploieșteni era insuportabil, dar și, pe de altă parte, pe insistența celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
unei flăcări luminoase un foc care ar fi mocnit întunecat în fundul inimii lui. Cred că atunci aș fi zugrăvit-o cu totul altfel pe dna Strickland. Aș fi renunțat la faptele reale și aș fi prefăcut-o într-o femeie pisăloagă, sâcâitoare și obositoare, sau într-o bigotă ipocrită care nu înțelege câtuși de puțin necesitățile spiritului. Aș fi prefăcut mariajul lui Strickland într-un chin îndelungat din care fuga ar fi fost singura scăpare posibilă. Cred că aș fi pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
același scop. Și mă mai gândesc... Este oare Terner un cinic, un om lipsit de cea mai elementară compasiune și omenească înțelegere, sau doar un maestru sfătuitor care nu vrea să dea impresia dezagreabilă a unui atotcunoscător moralist, plicticos și pisălog, lăsându-ne pe noi singuri să descoperim adâncul adevărurilor pe care ni le spune și să dibuim, cu sacrificiul de rigoare, drumul, asumându-ne astfel și răspunderile inerente? Cutremurătoare este și povestea unei fete, Miriam, cea blestemată să fie fericită
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
spre casă ca la începutul căsniciei. Și pentru că o anumită tulburare interioară nu se putea ascunde cu ușurință, i-a oferit și flori, precum obișnuia cândva... Un anume ceva, care-mi scapă, s-a întâmplat cu ea. Nici supărată, nici pisăloagă și nici cu întrebări. M-a copleșit cu dragostea ei și mă privește ca atunci când... Da, exact ca atunci s-a comportat! Fără să-și dea seama cât de umilit mă simt. Oare?! Trebuie să mă eliberez în vreun fel
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]