99 matches
-
pensii pentru torționari - antifasciști nu-i așa? - e tocmai în curs, la Parlament, dacă nu ne înșelăm. Dar chiar dacă ne înșelăm, nu e chiar de tot!) De la Charlottenlund la Câmpul cu Brazi, din casa memorială a scriitoarei Karen Blixen la pisarii lui Constantin Brâncoveanu - o cale a farmecului pe care ne conduce un povestitor înnăscut, ce nu se ignoră. Stelian Tăbăraș, Atelierul de tatuaje, nuvele, Ed. Cartea Românească, București, 2002.
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
domnișoara care ănoată an iazul unde ași duce acesta viața. Ce poate fi neobișnuit ăntr-o asemenea situație? se ăntreabă autorul. La urma urmelor, "demonul lui Lermontov nu se ăndrăgostise de Tamara, lebădoiul de Leda, si nu se văd și astăzi pisari care se ăndrăgostesc de fetele nacealnicilor?" Sub auspiciile unei asemenea "neutralizări" a neobișnuitului, ne lansăm an plin absurd urmuzian, conceput sub forma unei de altfel ănduiosătoare povești de dragoste nefericită ăntre sârmanul caras și aleasă inimii lui. Până la urmă, "Carasul
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
și în altul, similar, numit „Bogdan-Dragoș”), cei doi descălecători ai Moldovei (din anii 1350-1360) se contopesc într-un „scornit” unic voievod, contemporan cu ceva mai timpuriul Basarab (cu „Tugomir Basarab”, cum zice poetul, voievod sud-carpatic de prin 1310-1352), având un pisar din vremea mult mai târzie a lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568)[38]. „Scornirea” aceasta și altele - legată de folosirea prea laxă a letopisețelor - este blând criticată (mai mult semnalată) de Călinescu[39], deși poetul are două scuze perfect valide: mai
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din perioada prestatală. Nu departe de comuna Filipeni, pe teritoriul satului Oțelești (comuna Izvorul Berheciului), care, inițial, au făcut parte din aceeași moșie dăruită pisarului Oțel în 1437, de domnii Moldovei Ilie și Ștefan, se află o fostă cetate (Cetățuia) a cărei urme se mai observă la suprafața solului și unde a fost probabil sediul autorității locale pentru o parte din așezările zonei. O cercetare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel și cu documentele de întărire date de urmașilor lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Siliștea lui Dabromir”, ceea ce ar însemna că se afla pe teritoriul actualului sat Fruntești. Dacă, așa cum se adeverește în primul document de danie de la domnii Moldovei, Ilie și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun, în beneficiul lui Mihail Oțel, pisarul domnesc,atunci când se stabilesc hotarele daniei, se menționează „unde a fost Coste Călugărul”. în finalul documentului din 1438, în care sunt înșirate toate daniile făcute pisarului Oțel, se folosește o formulă specifică actelor privilegiate: „iar hotarele acelor sate să le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei, Ilie și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun, în beneficiul lui Mihail Oțel, pisarul domnesc,atunci când se stabilesc hotarele daniei, se menționează „unde a fost Coste Călugărul”. în finalul documentului din 1438, în care sunt înșirate toate daniile făcute pisarului Oțel, se folosește o formulă specifică actelor privilegiate: „iar hotarele acelor sate să le fie cu toate hotarele cele vechi, iar hotarul acelui loc de pustietate să-i fie câte vor putea apuca destul.” Mențiunea „unde a fost casa luiî
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca să întărim părerea mentalului colectiv că toate, sau aproape toate satele Moldovei, se trag de la Ștefan cel Mare, părintele Moldovei. în sprijinul acestei păreri vine și un act de confirmare a daniei domnitorilor Ilie și Ștefan din 1437 (1438) către pisarul Mihail Oțel de către Ștefan cel Mare, dat urmașilor lui Oțel. Deși atestarea documentară a satului Fruntești datează, la fel ca și pentru Filipeni, din 1565, după cum specifică cartea de mărturie și de întărire dată de domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana, Poiana unde a fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, mulți ardeleni români s-au așezat în Moldova, unele familii ajungând la ranguri înalte de boieri în sfatul domnesc. Ion Ciuchi, răzeșul din Fruntești, nu era singurul din sat care știa carte: Pisarul satului, Ion Dumitru Corniță, lasă mărturie despre bejenarii veniți din Bucovina, așa cum a aflat de la conducătorul bejenarilor, Petru Furcaru, și de la oamenii mai în vârstă din ceata bejenarilor. însemnările lui Ion Ciuchi s-au pierdut și pierdute ar fi rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu toți, am hotărât noi toți să-i găzduim pe toți la noi în sat și să li dăm cele trebuincioase până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
valea Bistriței, din zona vechiului ocol al Câmpulungului Moldovenesc care includea și satele de pe valea râului Dorna. Totuși, trebuie făcută precizarea că bejenarii veniți din zona Dornelor sunt mult mai puțini față de cei veniți din zona Sucevei. De asemenea, însemnările pisarului Corniță dau numele unor familii și locurile lor de pornire în 1789. Aceste familii nu se regăsescă între cele înregistrate în Consignațiunea lui Enzenberg din 1778, de unde se poate trage concluzia fie că sunt venite din Ardeal după anul înscrierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărare, o mică parte din ceea ce a fost moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Astfel, cumpărând de la moștenitorul Rosetteștilor, Mihăilescu, aproximativ 90 ha, se înscrie în șirul proprietarilor fostei moșii, care-și are punctul de pornire de la Coste Călugărul de la Runc, pisarul domnescă Mihail Oțel, Filipaș și Gavril Dunavăț și răzeșii din Filipeni. Moșia a fost cumpărată sau acaparată prin diverse mașinării legislative (se făceau și acum câteva sute de ani!) de logofătul Pătrașcu, apoi de Anghelușa (femeile din șările Române au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să scrie în acea limbă și poate va fi învățat și pe alții din puținul lui. În rândul oamenilor instruiți din secolul al XV-lea care are legătură cu zona văilor Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, trebuie amintit, în primul rând, pisarul domnescă Mihail Oțel, dar, cu siguranță, el nu a rezidat în aceste locuri, așa cum au făcut urmașii săi. Pentru satul Fruntești, cel mai vechi locuitor care a știut scrisul, cititul, tipicul slujbei bisericești, a fost popa Onica care, împreună cu rudele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scutită de canoane militaro-birocratice. Ca un supliment la explicație, "ghidul" nostru simulează o înjurătură pe seama soluției excesiv de "pacifiste" pe care o găsiseră "făcătorii de pace", în legătură cu naționalitatea militarilor care păzeau "hotarul" din interiorul Republicii Moldova, și cu gândul la tânărul Vadim Pisari, al cărui trup din mormânt va mai fi păstrând încă un rest de căldură din viața-i biologică mult prea repede curmată de..."pacifiști". Am parcurs vreo zece kilometri în interiorul Transnistriei, în fâșia aflată sub control O.S.C.E., oprindu-ne
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și gata. Boborul înțelegea tot. Cam asta-i cu istoria celor doi. Acum, contemporanul nostru, inginerul, e el însuși pisar de istorie. Una foarte recentă și foarte clară pentru ochiul lui expert. Mai să-l credem. Fiind, dară, el istoric, ține să se-ntrețină, mde, cu istorici. De cîte ori desantează la Iași, paregzamplu, are parte de cîte-o dizertație pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sub îndrumarea stolnicului Constantin Cantacuzino) și, în mai multe rânduri, tainic sol domnesc, în Rusia sau în Moldova lui Dimitrie Cantemir. Știindu-se expus în fața turcilor, se va expatria în urma bătăliei de la Stănilești (1711). Îndeplinește funcții de tălmaci și „vel pisar i canțelar” și în serviciul țarului Petru I. O misiune diplomatică în Lehia constituie subiectul Însămnării pentru solia mai marelui mieu frate David ceaușu (1698), întâiul manuscris lăsat de C. Pretext pentru călătoria mesagerului brâncovenesc era încoronarea de dată recentă
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
vedere popularul roman grecesc Theaghen și Haricleea al lui Heliodor, intitulat în tălmăcirea românească A lui Eliodor istorie etiopicească. Traducerea a circulat intens în Moldova, unde s-au păstrat paisprezece copii manuscrise, cea mai veche, din 1772-1773, fiind întocmită de pisarul Mitropoliei, Grigore Ilievici, la cererea episcopului de Roman, Leon Gheuca. La îndemnul și cu cheltuiala vistierului Ioan Cantacuzino, D. traduce, după intermediarul grecesc al lui Nichifor Theotochis, apărut la Leipzig în 1769, lucrarea unui autor convertit la creștinism, care atacă
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci domnești: „Iar după aceea a venit jupanița Maria înaintea domniei mele” - scria pisarul lui Radu de la Afumați într-un hrisov dat la Târgoviște, la 24 iulie 1525 - „de a întocmit averile ei, care sânt mai sus scrise...” 524) trebuiau redactate - preciza Antim Ivireanul în citatele Mijlociri, accentuând, de fapt, ideea de responsabilitate - „când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, Scânteia, j. Iași - c. 1733), cronicar. De condiție socială modestă, la început vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
a pietrei primite în dar”. Până la urmă, Manolachi s-a lăsat păgubaș, fiindcă boierii trimiși de divan să vadă care-i adevărul l-au convins pe teslar “a nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de divan să vadă care-i adevărul l-au convins pe teslar “a nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]