675 matches
-
care și se încorporează câte o lingură de cremă în unt, până iese ca o maioneză. Se întinde crema peste foaia coaptă, iar deasupra se pune nucă de cocos. PRĂJITURĂ RECE Se face un blat rece din 600 g biscuiți pisați, 600 g nucă măcinată, 600 g zahăr pudră, o lingură de cacao și 6 albușuri bătute spumă. Totul se amestecă cu zeamă de compot, iar amestecul se pune, cu mâna, între 2 foi de napolitană și se presează timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cacao. Deasupra se adaugă cremă din unt frecat spumă cu bezea. Peste bezea, se face o glazură model din ciocolată topită. Se pune o foaie din miere cu nucă, apoi cremă făcută din cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă din unt, iar o foaie din miere și nucă. Deasupra se pune bezea și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gr. de margarină și 200 gr. de zahăr; le călim până scade zeama. După ce s-au răcit, adăugăm coajă de portocală, stafide și bucăți de rahat tăiat cuburi mici. Dacă nu avem stafide sau rahat, punem o linguriță de scorțișoară pisată. CREMĂ DE OU Patru ouă, șase linguri de zahăr, patru găoci de ou cu șampanie și un praf de vanilie. Batem albușurile spumă, separat frecăm gălbenușurile cu zahăr, adăugăm gălbenușurile și amestecăm în continuare cu zahăr vanilat, adăugăm și șampania
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se face 1 l de sirop natural de zmeură din 3 kg zmeură frământată cu mâna și storsă prin tifon. Siropul obținut se pune la fiert timp de 5 minute, apoi se răcește. Adăugăm o tabletă și jumătate de aspirină pisată, punem în sticlă, după care sigilăm și dăm la cămară. SIROP DE ZMEURA FIERT 1 l de suc de zmeură, 1 kg zahăr Sucul de zmeură se pune la fiert cu zahărul. Lăsăm să fiarbă la foc iute timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de Încălzire, bucăți de mortar, tuburi de aducțiune a apei s-a ajuns la concluzia că acestea sînt termele soldaților. Pereții Încăperilor de la băi erau făcuți din planșee de nuiele peste care s-a aplicat mortarul de var și cărămidă pisată. De jur Împrejurul instalației de băi există un trotuar cu piatră de rîu. Alimentarea băilor cu apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
atestată încă din Antichitate). Există două feluri de trahana: cea acidă se face din lapte crud, amestecat cu făină și cu sare până se îngroașă, apoi lăsat câteva zile să fermenteze și, în cele din urmă, uscat la soare și pisat; cea dulce se face din lapte fiert, amestecat cu grâu măcinat mare. Supa cu același nume se gătea din apă sau zeamă de legume fierte, care se îngroșa cu câteva linguri de trahana (300 de grame la aproximativ 2 litri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scos din ticăloșie, așezându-l din nou pe masă boierească.“ Care este secretul acestei rețete de chifteluțe (carne de porc și de vită) prăjite în unt și apoi fierte în smântână? Adaosul, în sos, e de ciuperci (zbârciogi) uscate și pisate. Care este originea rețetei? Greu de precizat, dar interesantă ni s-a părut asemănarea frapantă dintre perișoarele noastre și un fel de mâncare polonez, klopsy z grzybami. Singura diferență constă în folosirea, de către polonezi, a ciupercilor proaspete, nu a celor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
complicată, mai rafinată, mai ales sub influența Orientului, pe care cruciații l-au făcut cunoscut: își fac apariția multe feluri de mâncare cu sos, îngroșarea acestuia realizându-se nu cu făină, ca pe vremea romanilor, ci cu pâine (uscată, apoi pisată și înmuiată în supă). Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
combină toate ingredientele și se servește sosul alături de cevapcici. 450 g carne de miel tocată 450 g carne de vițel tocată 450 g carne de porc tocată 2 cepe galbene mari, curățate și rase 3 căței de usturoi, curățați și pisați 3 linguri boia de ardei iute sau dulce (după gust) 2 linguri piper negru, proaspăt măcinat sare după gust 1 vârf de cuțit nucșoară proaspăt rasă ulei de măsline Pentru sosul de iaurt: 500 ml iaurt 1 castravete curățat și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g burtă fiartă 3 linguri unt 3 l supă de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran uscat 1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă de roșii 1 cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
servește în farfurii de supă, alături de pâine cu usturoi, iar peste fiecare porție de supă se presară parmezan ras și pătrunjel. Pâinea cu usturoi: se taie pâinea felii. Se bate untul până devine cremos; se amestecă untul bătut cu usturoi pisat, parmezan ras și pătrunjel; se sărează și se piperează. Se tartinează feliile de pâine cu acest amestec și se gratinează până capătă o nuanță aurie. 500 g burtă de vită, bine curățată 3 linguri fasole boabe 3 morcovi 1 praz
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tartinează feliile de pâine cu acest amestec și se gratinează până capătă o nuanță aurie. 500 g burtă de vită, bine curățată 3 linguri fasole boabe 3 morcovi 1 praz 1 țelină mică 30 g unt 1 cățel de usturoi pisat 1 lingură pastă de roșii 1,5 l bulion de carne (vită) 1/2 linguriță chimen 1 fir de cimbru 80 g parmezan ras 1 legătură de pătrunjel sare, piper proaspăt măcinat Pentru pâinea cu usturoi: 200 g franzelă 50
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
5 l bulion de carne (vită) 1/2 linguriță chimen 1 fir de cimbru 80 g parmezan ras 1 legătură de pătrunjel sare, piper proaspăt măcinat Pentru pâinea cu usturoi: 200 g franzelă 50 g unt 4 căței de usturoi pisați 10 g parmezan ras 1 lingură pătrunjel fin tocat sare, piper proaspăt ras CZARNINA (Supă poloneză de rață) Greu de făcut... Dacă v-ați gândit să folosiți o rață congelată, uitați această rețetă. Este absolut necesar să aveți o rață
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie; se călesc la foc potrivit ceapa și usturoiul pisat, până când ceapa devine moale și sticloasă. Se adaugă roșiile, cu suc cu tot, apoi pătrunjelul, semințele pisate și retsina; se amestecă bine. Se lasă sosul pe foc câteva minute, până se omogenizează; i se potrivește gustul cu sare și piper
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie; se călesc la foc potrivit ceapa și usturoiul pisat, până când ceapa devine moale și sticloasă. Se adaugă roșiile, cu suc cu tot, apoi pătrunjelul, semințele pisate și retsina; se amestecă bine. Se lasă sosul pe foc câteva minute, până se omogenizează; i se potrivește gustul cu sare și piper. Se toarnă apoi peste pește, adăugând la nevoie puțină apă, cât să acopere suprafața tăvii de copt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aluminiu și se coace plachia, în cuptorul încins dinainte la 190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu semințe de fenicul sau de coriandru, pisate 6 linguri ulei de măsline sare și piper negru 1 lămâie mare 2 linguri pătrunjel verde tocat 425 g roșii conservate 100 ml retsina (vin alb, sec, aromatizat cu rășină
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu semințe de fenicul sau de coriandru, pisate 6 linguri ulei de măsline sare și piper negru 1 lămâie mare 2 linguri pătrunjel verde tocat 425 g roșii conservate 100 ml retsina (vin alb, sec, aromatizat cu rășină de pin) GÜVEÇ (Ghiveci turcesc) Se încinge cuptorul la 180
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau albă, unele fiind ornamentate, descoperite în zona bazinului, alături de o fusaiolă de lut de formă bitronconică; un obiect de ofrandă descoperit în colțul nordic al gropii, reprezentând un vas modelat cu mâna, realizată din pastă grosieră alcătuită din cioburi pisate și resturi organice, partea exterioară de culoare cenușiu-gălbuie fiind ușor netezită, având forma unui borcan, corpul zvelt, buza evazată, fundul plat, umerii ușor evidențiați. SĂRĂTENI (centrul raional Orhei, R. Moldova) În sectorul sud-vestic al tumulului nr. 3 de la Sărăteni aparținând
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Sorbiți cât timp apa continuă să fie fierbinte. Tratament pentru astm cu fum de plante medicinale Acest tratament era odată folosit ca tutun de fumat pentru astmatici: amestecați câte 1 cană de rozmarin, frunze de podbal, silur, cimbru și levănțică. Pisați și amestecați bine. Rulați în țigarete sau puneți amestecul într-o pipă pentru fumat. Nu știu pe nimeni care să fi încercat această rețetă, dar se spune că a fost folosită destul de des de nativii americani. Tratament pentru astm cu
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
cu capul către Răsărit, În mijlocul unui cerc trasat pe pământ de călușari. El este așezat pe o pânză albă, iar lângă el sunt aduse trei vase de pământ, nefolosite până În acel moment, În care se află apă „neîncepută”, oțet, usturoi pisat și pelin ș...ț. De asemenea, lângă el sunt puși trei pui negri de găină. Călușarii se purifică, spălându-se pe față cu apa din cele trei vase, mestecând pelin și usturoi (plante care apără de puterea duhurilor malefice). Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de neuitat. Nucile de cocos, crude sau preparate, servesc atât ca mâncare, cât și ca băutură, constituind o hrană plăcută, dar puțin hrănitoare. Nici nu bănuiam cât de util este acest fruct pentru indigeni. Miezul nucilor se mănâncă crud, uneori pisat, din el se prepară crema de cocos, foarte gustoasă, folosită ca ingredient la pregătirea celor mai variate mâncăruri. Laptele de cocos proaspăt și rece constituie o băutură răcoritoare plăcută. În laguna albastră se găsesc toni, scrumbii și alte specii. Locuitorii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
servește halohalo, În pahare Înalte, parise, de origine japoneză, este o combinație de cuburi de gelatină roșie, boabe de orez prăjite și crocante, fasole Îndulcită, fructe asortate și makapund - o specie de nucă de cocos, peste care se toarnă gheață pisată, iar deasupra o lingură de Înghețată. Moștenirea spaniolă se descifrează În mâncărurile rellonongmanok (pui umplut cu ouă fierte tari, carne de porc, cârnăciori și condimente), lengua (limbă fiartă În vin cu ciuperci și măsline) și pucharo, echivalentul filipinez al cocido-ului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
papaya, ceapă, morcovi și ardei iuți dați prin răzătoare), hering prăjit În frunze de bambus, prinangat (frunze de taro tocate și murate În lapte de nucă de cocos și pastă de pește sau crevete, ghimber, ceapă, usturoi și ardei iuți pisați) etc. Pe masă sunt aduse pe platouri tot felul de bucate din care fiecare servește ce-i place și cât poate, În boluri minuscule, din porțelan. Nu se utilizează bețișoarele decât În restaurantele chinezești, În rest după model european, lingura
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De obicei, dintr-un capăt al satului până la celălalt. Copii se adunau în dreptul prispei (acum în dreptul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]