13 matches
-
si locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. B.5. Amenințare viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală B.6. Detalii Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.36. la Planul de management D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Toată suprafața sitului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare Scăzută D.4. Detalii Pescuitul are avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
toate suprafețele de apă deschisă și suprafețele ininundabile din sit pentru F02.01 și F02.02. F.4. Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Scăzută F.5. Confidențialitate Informații publice F.6. Detalii Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
arealelor pentru care se impune această măsură se găsește în Anexa 5.16. 1.1.6. (A) Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol Braconajul piscicol, și mai cu seamă cel cu utilizarea de plase/vârșe, poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai, deoarece păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc. Măsura presupune realizarea de patrulări în vederea identificării acțiunilor de braconaj piscicol, în special a pescuitului cu plase/vârșe. Aceste activități se vor realiza împreună
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna se adăpostește în grupuri sub pietre și sub maluri și stă aproape amorțită, putându-se prinde chiar cu mâna. Maturitatea sexuală e atinsă
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
în crescătorii. Se cunosc paraziți pe branhii ("Basanistes huchonis") și mai mulți paraziți helmintici ("Diphyllobothrium" și "Echinorhynchus"). Peștii imaturi și adulții mai mici cad pradă în principal somnului, știucii, șalăului și bibanului. Acești pești intră, de asemenea, în hrana păsărilor piscivore, cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating maturitatea sexuală la 4-5 ani, atunci când ajung la 2-3 kg în greutate
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu întreprinde migrații) și gregar și se adună în cârduri, în general de aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150 exemplare, mai ales în perioada depunerii icrelor. Puietul se adună în cârduri
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori (în special păstrăvul de munte). Aspretele poate fi afectat de bolile bacteriene și virale ale peștilor și poate fi gazda unor specii de paraziți: nematode, cestode și crustacee. Până în prezent s-a găsit un singur parazit, un
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
se află în gura sa bogat vascularizată. Peștele se ridica la suprafață apei la fiecare câteva minute ca să înghită aer, reînnoind bula de aer. Respirație bucală îi permite să trăiască în ape slab oxigenate. Țiparul electric este în mare parte piscivor (se hrănește cu pești). Adulții se hrănesc cu pești mai mici, amfibieni și alte mamifere mici, mănâncă și fructe căzute, ajutând astfel la răspândirea semințelor prin defecare. Juvenilii se hrănesc cu nevertebrate mici: viermi, crustacee, insecte și larve de insecte
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
semințelor prin defecare. Juvenilii se hrănesc cu nevertebrate mici: viermi, crustacee, insecte și larve de insecte. Alevinii se hrănesc inițial cu icrele depuse mai târziu, apoi își schimba hrana și mănâncă larvele insectelor; când ajung la aproximativ 10 cm devin piscivori. Țiparul electric este unul dintre principalii răpitori acvatici din apele puțin adânci și repezi din pădurile inundate din Amazonia cunoscute sub numele de varzea. Pentru a localiza prada țiparul electric folosește organul electric cu descărcări slabe (organul lui Sachs). Odată ce
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele și helminții și diverse specii de fungi. Printre principalii prădători sunt diferite specii de pești, păsări piscivore și șerpi acvatici. Specia are o valoare economică sau sportivă modestă și locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
le (s) (din "lepis" (gr.) = solz + "osteon" (gr.) = os, sau "osseus" (lat.) = osos + "formes" (lat.) = asemănător) sau lepidosteiformele (Lepidosteiformes) sunt un ordin de pești răpitori piscivori, care trăiesc în apele dulci din America de Nord și America Centrală. Lepisosteiformele includ o singură familie existentă - lepisosteide ("Lepisosteidae") cu șapte specii existente cuprinse în două genuri: "Lepisosteus" (peștii caiman) și "Atractosteus" (peștii aligator). Lepisosteiformele fosile sunt cunoscute încă din perioada cretacicului
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
dimensiuni foarte mare (de până la 3 m lungime totală) și are numeroși dinți mari ascuțiți și un cap care seamănă superficial cu cel a unui crocodil, nu există înregistrări autentice a unor atacuri grave asupra oamenilor. Lepisosteiformele sunt în principal piscivore, hrănindu-se cu alți pești, iar mai multe specii își suplimentează hrana cu broaște, crabi și alte nevertebrate, mamifere mici sau chiar cu gunoaiele deversate în apă. Peștii aligator mari se hrănesc ocazional cu păsări de apă (rațe, anhinga americană
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]