21 matches
-
care privește spre oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ca de vreo doi coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ar fi vorbind cu mult entuziasm de cântăreața română și-i prezic un viitor strălucit. [24 noiembrie 1876] INGREDIENTE CEL PUȚIN DE PRISOS Se vede că pentru a gunoi stomahurile consumatorilor și a contribui la îngrășarea artificială a onor. clientele, pităria d-lui Niculi, din piața sf. Spiridon, a început să producă pâni cu materialuri de-o proveniență foarte îndoielnică. Corpus delicti ce ni s-a pus în vedere este o bucată de pîne în al cărei mijloc se găsește o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndoielnică. Corpus delicti ce ni s-a pus în vedere este o bucată de pîne în al cărei mijloc se găsește o cantitate destul de mare de gunoi animalic care arată câtă necurățenie trebuie să fi domnind la prepararea pînei în pităria numită mai sus. [24 noiembrie 1876] ["ZIARELE DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București a început a vorbi despre o broșură în limba franceză apărută zilele acestea sub titlul "la Roumanie devant la conference de 1876, par un ancien diplomate ". Autorul găsind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus nu vor întîrzia a se prezenta pe piața Iașilor. În privirea scumpirii pînii mai aflam un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D. Lottringer, asociat cu antreprenorii ruși, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării, și-a luat libertatea a cumpăra o cuantitate de pîne din piață, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pînea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
20 parale la vadra de bere de loc; 3.700 lei de la fabricarea lumânărilor de său; 850 lei cotitul și mahalitul; 250 lei curățarea hogeacurilor; 1.200 lei de la trăsurile care vin în târg cu marfă; 1.850 lei de la pitării; 1.600 lei de la taxa masculilor pentru speculă; 100 lei vinație străine; 1.400 lei taxa pe gaz, a 20 parale ocoaua; 1.110 lei de la prăvăliile cu marfă de Lipsca și cismării; 5.000 lei taxa tutunului; 500 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia să interzică stabilirea crâșmelor și dughenelor evreiești în preajma băii de fier. De asemenea, mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2 fălci 1.000 lei; 7. rămășițe din besman 1.500 lei; Total 88.326 lei. Din același proces verbal se constată că proprietatea are anual veniturile următoare: 1. de la locurile supuse basmanului 1.743,79 lei; 2. câștigul pentru pitărie și căsăpie, după contract 1.500 lei; 3. otcupul vinului și rachiului, după contract 2.600,lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
diverse mobile etc. La Huși funcționau două fabrici de bere, care produceau anual 6.300 litri, două mori cu aburi (în 1898 erau trei, iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și Spitalul israelit, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
toate sufletele. Era într-amurgul. Cucoana Frosa stătea la zăbrea, frumos pieptănată și privea gânditoare la rarii trecători; cucoana Adela era în balcon; cucoana Caliopi la poartă, privind în lungul drumului și așteptându-și odrasla cea mai mare, trimeasă la pitărie după pâne. Băiatul, Costică, venea încet cu pânea la subsuoară, privind cu luare-aminte pulberea pe care o stârnea valuri, târându-și botinele. Din balcon, cucoana Adela își înălța nasul și întrebă: —Ai mai ieșit la poartă, soro? Da, dragă. Aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aminte că jitnicerul spune: „Am vândut...o casă cu pivniță de piiatră și cu tot locul...ce iaste pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios,... Și mai departe? Aha! Iaca ce spune mai departe jitnicerul: „Pînă în locul unde au fost pitărie domnească și pînă în locul preuților săsești”. Cred că ai băgat de seamă că „din gios” de Mitropolie a fost o pitărie domnească, fiule. Băgat-am de seamă, părinte. Mă miram eu de ce simt că adie miroaznă de pită abia scoasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lîngă Mitropolie, din gios,... Și mai departe? Aha! Iaca ce spune mai departe jitnicerul: „Pînă în locul unde au fost pitărie domnească și pînă în locul preuților săsești”. Cred că ai băgat de seamă că „din gios” de Mitropolie a fost o pitărie domnească, fiule. Băgat-am de seamă, părinte. Mă miram eu de ce simt că adie miroaznă de pită abia scoasă din cuptor... Aista-i semn că te-a ajuns foamea. Încă nu mă dau bătut, părinte. Păi dacă-i pe-așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Durand. În iunie 1860, se anunță însă că Gosme și-a dat demisia din funcția de „gerant al societății în comandită, prin acții, Lucien Gosme, fiul cel mai mare și c-nie, cunoscută sub denumirea de „Societatea franceză a morilor și pităriilor mecanice din Principatele Dunărene”, a căreia scaun și locuință se găsesc la Lyon (mai înainte curtea La Fayette) cu un scaun de exploatație la Galați”. Locul lui Gosme a fost luat de către Antoine Marie Vachon și Jules Jacques Vachon, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
T. Boucher. De aici rezultă că în Franța mai exista în acea epocă, pe lângă societatea morilor mecanice din Moldova, de care am amintit mai sus și al cărei gerant în Moldova era Gueldry, și o altă societate - a morilor și pităriilor mecanice din Principatele Dunărene și că Durand a trecut la rândul lui privilegiul obținut de la Frangopolo asupra acestei din urmă societăți. Știm că la 1863 acea moară din Galați funcționa, dar nu cunoaștem și alte amănunte relative la producția morii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai 1860, fabrica lui Niciman funcționa utilizând forța aburului. Funcționa de asemenea și moara Gueldry care, cu sprijinul lui V. Place, a reușit în cele din urmă să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea spițeria lui Iacov Verujinschi, deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]