89 matches
-
pe mese, Cu picioarele În sus. Un client a mai rămas, Moțăind lângă-un sifon, Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion. Monopedul cerșetor Stă, cu nasul ca un mac, La ieșire, -ntr-un picior, Să mai capete-un pitac. Dar când prind În dimineață A țipa cocoși isterici, Răsăritul e-o paiață Care joacă pe biserici. De asemenea, mai găsim loc și pentru o a doua minunată poezie scrisă de Păstorel În care-și cântă principalele plăceri ale domniei sale
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Prin tavernele candorii? Aveai cea mai inocentă Coapsă din întreg orașul, Presărată fin cu creta De mult dulce pătimașul Detectiv Emil Brumaru Ce-ți înnobila chiloții, Bosumflați la fund, cu harul, Chiflicind toți cașaloții Și-ți spărgea naiv poșetă Cu pitaci și trupu-n zorii... Mai ții minte, Cuchineta, Anu-acelor triste glorii?
Cuchineta by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11558_a_12883]
-
conduce fundația. Dacă nu, dați mesajul mai departe, poate ajunge la cineva care are o soluție. 5.000 de euro chiar nu e ceva de nedepășit. Mulțam. LATER EDIT: Am primit, de la Anca Popescu, următorul mesaj, azi: “Aici sunt conturile pitacilor, deschise la BCR: RO97RNCB0092000572400007 - EUR RO65RNCB0092000572400001 - RON RO27RNCB0092000572400006 - USD și acesta este contul Fundatiei Nane, deschis la Bancpost: RO50BPOS72007055448RON02 Deci... dacă doriți să donați, acum o puteți face...
Oare copiii sunt buni doar când sunt sănătoși? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20261_a_21586]
-
mai vechi ale poeziei. Iată o imagine cu poantă a dimineții ridicate peste mahala care, cu tot derizoriu-i, scutește un final frumos: "Monopedul cerșetor/ Stă, cu nasul ca un mac,/ La ieșire'ntr'un picior,/ Să mai capete-un pitac.// Dar când prind în dimineață/ A țipa, cocoși isterici,/ Răsăritul e-o paiață/ Care joacă pe biserici." (Dimineață). Alte finaluri sînt mai fragile, aplecate, cavalerește, spre romantisme desuete: Și-apoi, cu o regală nepăsare,/ Să te scobori pe trepte de
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Versiune scenică după romanul Minunile Sfântului Sisoe și Epilog Personaje (în ordinea intrării în scenă) Regizorul Dracul Sisoe Sf. Mavrichie Sf. Terentie Sf. Habacuc Sf. Pafnutie Sf. Farnachie Ilinca Baba Rada Baba Safta Baba Luța Baba Fira Popa Niță Dascălul Pitac Șeful de post Dumitraș Prolog Gong, semnal de începere a spectacolului. Se ridică cortina. Scena, cu decorul viitorului Tablou 1, rămâne, pe cât se poate, în întuneric. Lumină slabă la rampă. REGIZORUL (din culise): Nu-i gata! Jos cortina! DRACUL (intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cele două încăperi, o odaie de țară, cu o fereastra și o ușă de ieșire. Ilinca și trei babe, pe lavițe și scăunele, tăifăsuiesc în șoaptă, cu mâna la gură. Pe ușa exterioară a încăperii intră Popa Niță și dascălul Pitac. Femeile încetează sporovăiala și-i privesc pe cei doi cu suspiciune. NIȚĂ: Aici ai zis, dascăle Pitac? PITAC (vorbește cam fornăit): Aici, la Ilinca lui Dudău, părinte. NIȚĂ: Spune acuma lămurit despre ce-i vorba, omule, că guița afurisita ceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trei babe, pe lavițe și scăunele, tăifăsuiesc în șoaptă, cu mâna la gură. Pe ușa exterioară a încăperii intră Popa Niță și dascălul Pitac. Femeile încetează sporovăiala și-i privesc pe cei doi cu suspiciune. NIȚĂ: Aici ai zis, dascăle Pitac? PITAC (vorbește cam fornăit): Aici, la Ilinca lui Dudău, părinte. NIȚĂ: Spune acuma lămurit despre ce-i vorba, omule, că guița afurisita ceea de scroafă de parcă era mașina de la trin... n-am înțeles nimica. PITAC: Da' fie, părinte, că halal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
babe, pe lavițe și scăunele, tăifăsuiesc în șoaptă, cu mâna la gură. Pe ușa exterioară a încăperii intră Popa Niță și dascălul Pitac. Femeile încetează sporovăiala și-i privesc pe cei doi cu suspiciune. NIȚĂ: Aici ai zis, dascăle Pitac? PITAC (vorbește cam fornăit): Aici, la Ilinca lui Dudău, părinte. NIȚĂ: Spune acuma lămurit despre ce-i vorba, omule, că guița afurisita ceea de scroafă de parcă era mașina de la trin... n-am înțeles nimica. PITAC: Da' fie, părinte, că halal ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
NIȚĂ: Aici ai zis, dascăle Pitac? PITAC (vorbește cam fornăit): Aici, la Ilinca lui Dudău, părinte. NIȚĂ: Spune acuma lămurit despre ce-i vorba, omule, că guița afurisita ceea de scroafă de parcă era mașina de la trin... n-am înțeles nimica. PITAC: Da' fie, părinte, că halal ținea isonul! Parcă nu mâncase de două zile. NIȚĂ: Lasă asta și zi. PITAC: Apoi ce să zic? Dandana mare, părinte! Ce e, nu e bine. NIȚĂ: Parcă ziceai c-a sosit iar protopopul? Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lămurit despre ce-i vorba, omule, că guița afurisita ceea de scroafă de parcă era mașina de la trin... n-am înțeles nimica. PITAC: Da' fie, părinte, că halal ținea isonul! Parcă nu mâncase de două zile. NIȚĂ: Lasă asta și zi. PITAC: Apoi ce să zic? Dandana mare, părinte! Ce e, nu e bine. NIȚĂ: Parcă ziceai c-a sosit iar protopopul? Atunci de ce s-a oprit aici, și ce-i cu toate babele astea? (Mișcare dezaprobatoare din partea femeilor, care încep din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zic? Dandana mare, părinte! Ce e, nu e bine. NIȚĂ: Parcă ziceai c-a sosit iar protopopul? Atunci de ce s-a oprit aici, și ce-i cu toate babele astea? (Mișcare dezaprobatoare din partea femeilor, care încep din nou să șușotească.) PITAC: Asta încă n-ar fi nimica. Alta-i pacostea... NIȚĂ: Da' cuvântă săptămâna asta, dascăle Pitac! PITAC: S-a iscat în sat un călugăr venetic, un batist sau un inochintist, ori dracu' știe ce-o fi fiind. L-a cules
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
protopopul? Atunci de ce s-a oprit aici, și ce-i cu toate babele astea? (Mișcare dezaprobatoare din partea femeilor, care încep din nou să șușotească.) PITAC: Asta încă n-ar fi nimica. Alta-i pacostea... NIȚĂ: Da' cuvântă săptămâna asta, dascăle Pitac! PITAC: S-a iscat în sat un călugăr venetic, un batist sau un inochintist, ori dracu' știe ce-o fi fiind. L-a cules de la Dâmbu' Ciorii Ilinca lui Dudău și l-a cărat în spinare prin pârâul Suveicii, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Atunci de ce s-a oprit aici, și ce-i cu toate babele astea? (Mișcare dezaprobatoare din partea femeilor, care încep din nou să șușotească.) PITAC: Asta încă n-ar fi nimica. Alta-i pacostea... NIȚĂ: Da' cuvântă săptămâna asta, dascăle Pitac! PITAC: S-a iscat în sat un călugăr venetic, un batist sau un inochintist, ori dracu' știe ce-o fi fiind. L-a cules de la Dâmbu' Ciorii Ilinca lui Dudău și l-a cărat în spinare prin pârâul Suveicii, că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dâmbu' Ciorii Ilinca lui Dudău și l-a cărat în spinare prin pârâul Suveicii, că s-a umflat apa și s-a rupt puntea. NIȚĂ: Și n-a putut să-l lepede în baltă, să se ducă de unde-a venit? PITAC: Păi nu, că vrea să-i citească și ei un acatist pentru iertarea păcatelor. NIȚĂ: Adevărat, Ilincă? ILINCA: Da, părinte. Că n-aveam să-l las pe malul gârlei. Nu-i și el suflet de creștin? NIȚĂ: L-ai cărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-l las pe malul gârlei. Nu-i și el suflet de creștin? NIȚĂ: L-ai cărat aici să-ți citească un acatist, da? Ei lasă că ți-oi da eu un acatist, de nu li-i putea duce...! (Către Pitac) Și ce poftește cuvioșia sa? PITAC: Nu poftește nimic altceva decât să facă minuni. NIȚĂ: Să facă... ce? Vorbește mai lămurit. Ori ai început să bați câmpii! Ce fel de minuni? BABA RADA (nu mai are răbdare să tacă): Minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Nu-i și el suflet de creștin? NIȚĂ: L-ai cărat aici să-ți citească un acatist, da? Ei lasă că ți-oi da eu un acatist, de nu li-i putea duce...! (Către Pitac) Și ce poftește cuvioșia sa? PITAC: Nu poftește nimic altceva decât să facă minuni. NIȚĂ: Să facă... ce? Vorbește mai lămurit. Ori ai început să bați câmpii! Ce fel de minuni? BABA RADA (nu mai are răbdare să tacă): Minuni ca toate minunile, părințele. Ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
apucat-o și mai rău năbădăile... BABA SAFTA (sare și ea cu gura): Și pe Catinca lui Pavăl, care i-a intrat astă vară un șarpe-n burtă când s-a culcat sub un copac, la umbră, cu gura căscată... PITAC: Auzi, părințele? NIȚĂ: Ba eu văd că s-au stricat la cap de tot babele! Șarpe zici, mătușă Saftă? BABA SAFTA: Șarpe, de bună seamă! Ce altceva putea să fie așa de lung?? Iaca, să-ți spună și Luța... BABA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că era căzut de tot... BABA RADA: Și-acu' cică umblă moșneagul ca un buhai pe ulițele satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ: Vine din... raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi acuși de unde vine și încotro o să-l îndrum. Acolo zici că-i sfântul? BABA SAFTA (către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi acuși de unde vine și încotro o să-l îndrum. Acolo zici că-i sfântul? BABA SAFTA (către celelalte): Să știți, soro, c-o să fie nuntă... NIȚĂ (împinge ușa spre Sisoe, intră urmat de Pitac. Cele patru femei se bulucesc în prag): Da' ce faci acolo, cuvioase? SISOE (întoarce capul îl privește cu dispreț): Între ai tăi ai fost, și ai tăi nu te-au cunoscut... NIȚĂ: Lasă asta. Mie să-mi spui doar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
hârzobul din Rai. NIȚĂ: Din Rai? Văzutu-l-a cineva Raiul cu ochii? Ia să nu-mi umbli mie cu balivernele astea, că eu nu-s muiere. Și să te cam cărăbănești urgent de la noi, dacă nu vrei să dai de dracu'! PITAC: Și acum și pururea... NIȚĂ: Auzi colo! Din Rai! Din care Rai? BABA SAFTA: Lasă-l părinte, săru' mâna...ce-ai cu el? Lasă-l să se oploșească și el pe-aici, pe la noi, dacă ni l-a trimis Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sau ba, cuvioase? SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las' c-avem noi ac de cojocul tău! Hai, dascăle Pitac, hai la dom' jandarul. Și dacă nu ți-a plăcea cuvioșiei tale minunea ce are a-ți dovedi el, apoi nu mai sunt minuni nici în cer, nici pe pământ! (Pleacă amândoi. Babele se întorc în odaia lor. Sisoe pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
LUȚA: Spune ea bine... Tu, fată hăi, tot ești vadană... BABA SAFTA: ... și gura lumii n-o astupă decât pământul! Unii și alții au început să clămpănească pe la dosuri cum că-ți cam dă târcoale ba jandarul Traian, ba dascălul Pitac, ba mai știu eu cine... BABA RADA: Așa că dacă se proțăpește cuvioșia sa aici, gata, le-ai pus pumnul în gură la toți! BABA FIRA: Apoi da! Și nici în pagubă nu poți fi, că nimeni nu-i așa gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
loc încolo bărbatu-i tot bărbat, cât ar fi el de sfânt, și tu rămâi cu inima fripta. Ehe... (toate babele, în cor, oftează) Ehe... (De afară intră Jandarmul Dumitraș. Pare cu chef. În urma lui vin popa Niță și dascălul Pitac. Babele tac, suspicioase.) DUMITRAȘ: Aici stă popa care face minuni? (babele dau din cap afirmativ) BABA LUȚA: Aici. Da' ce-ai cu el? DUMITRAȘ: Nimica alta decât mi-a venit poftă să-mi facă și mie o minune. BABA FIRA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu, reghiment nu, sfânt nu... Numai jandari și priceptori. Ce fel de dreptate-i asta? DUMITRAȘ: Doamne, doamne... Întindeți-vă voi mai mult la vorbă, și-apoi îți vedea pe dracu'! Unde-i sfântu'? ILINCA: Dincolo... mănâncă și el ceva... PITAC: Nu-ți spuneam eu, părinte? Sigur l-au pus la masă! DUMITRAȘ (tăios): Gura! Zi-i să iasă afară! ILINCA (se duce, cam speriată, și deschide ușa către Sisoe, care mănâncă tacticos): Sfinția ta, te cere don' jandar... SISOE: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară pe dumnealui de colo, țârcovnicul care se holbează la noi, îl cheamă Ghiță. Da' asta-i, că-l cheamă și Pitac. NIȚĂ: Iară eu sunt popa Niță Pantilimon. SISOE: Pe sfântul Pantilimon îl știu și eu. Numai că-i mai puțin gros decât sfinția ta. DUMITRAȘ: Lasă-l pe-acela. Ce ți-am spus eu ai înțeles, taică părinte? SISOE: N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]