89 matches
-
ca să nu recunoști că ideile vin și când i-ai pus minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
oricât, dau orice, să m-asculți un minut să-nțelegi ce am vrut nu mă vând îți tot spun chiar de crezi că-s nebun, dar mă dărui oricând de-mi surâzi când și când nu mă vând pe-un pitac chiar de-s gol și sărac, doar mă dărui cu drag cui îmi trece de prag nu mă vând, la ce bun ? de asculți ce îți spun îți dau sufletul întreg, găsesc eu cum să-l leg să rămână la
NU MĂ VÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462249382.html [Corola-blog/BlogPost/380834_a_382163]
-
scara istoriei, destul de recentă. Bonjuriștii care au schimbat caftanul și giubeaua pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav fugit de pe moșia boierului Cândescu. Tudor Chirilă, acest bard al generației cool, se minuna de plăcerea pe care i-a procurat-o Aferim! în ciuda faptului că nu a înțeles 25% la sută
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
mai ura, Dar ni-e c-om însera Pe la casa dumneavoastră, Departe de casa noastră Că suntem înfrigurați Și cu daruri încărcați R. 7. Nu mai este înc-o alta Noapte scumpă ca aceasta Nu urăm pentru colaci, Nu-nghețăm pentru pitaci! Ci păstrăm deprinderi bune De la vremile străbune R. 8. Busuioc verde pe jos Să rămâneți sănătoși Casa să vă fie plină De a Cerului lumină Ziua Sfântului Vasile Să vă fie tot spre bine. R.
Plugușorul Părintelui Toma Chiricuță by http://balabanesti.net/2011/12/25/plugusorul-parintelui-toma-chiricuta/ [Corola-blog/BlogPost/339920_a_341249]
-
cocoșat cu o furcă în mână cu care strânsese fânul prin grădină. -Am venit să ne tocmim!- o retezară țiganii. Ne convine, bine, nu ne convie, salutare și noroc! -Băi, Polizache, mă știi pe mine cârcotaș? Vă dau cât cereți, pitacii să iasă! -Cât aur ai? -Păi nu v-am spus? Ca o oca așa... -Dintr-o oca să tot iasă...- zie al doilea țigan care stătea în spatele lui Polizache. -Boiarule, zise al treilea, pușcăria ne mănâncă dacă ne prinde șefu de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase bulgărele de aur și-l întinse țiganilor. -Da, se cunoaște, e aur curat!- își dădu cu părerea Polizache după ce scrijeli cu unchia metalul. -Curat!- le răspunse Duran, e topit din pitaci galbeni și din mahmudele... Duran își văzu de-ale lui prin curte până se întunerici, apoi se duse în casă, luă ceva în gură și se culcă. -Mă, n-auzi, veni femeia din tindă în casă la el, tu te-
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
așteptări și doruri Și tot n-ai sa-ntelegi durerea mea cea mare. Tu esti un vechi ziar uitat pe-o masă Într-un vechi birt cu mușterii săraci, Care intre-o tigare și-o cinzeaca Joacă la riscă ultimii pitaci. Ești emigrant prin gândurile mele Și te mai răsfoiesc din când în când, Nu meriți să îmi călci nicicând hotarul Și nici să zăbovești la mine-n gând. Ai pariat iubirea si-ai pierdut amarnic Și juri că mă iubești
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigrant.html [Corola-blog/BlogPost/341413_a_342742]
-
În „op”-ul ce-a uitat ... zoologia. BIBLICĂ Un șarpe cu talent de-afacerist S-a dus la pomul lăudat cu sacul Și l-a umplut, cât i-a permis copacul, Din Raiul, declarat ecologist. Vânzându-și marfa și-așteptând pitacul, Văzu c-avea și-un fruct exclusivist, Oprit de la vânzare; foarte trist, Îl dăruise Evei, neștiind că dracul Își cam băgase coada, iar Adam [Și Eva!] l-au gustat - și, pedepsiți Conform cu prea teribilul program, Ce i-a adus rapid
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376137185.html [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
vrajbă către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și cunoaște cu piciorul peste moaște slova timpul rânduiește ceru-l ară și nutrește peștera din bethlehem e lumină și blestem: pace-n duh - vifor
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
așteptări și doruri Și tot n-ai sa-ntelegi durerea mea cea mare. Tu esti un vechi ziar uitat pe-o masă Într-un vechi birt cu mușterii săraci, Care intre-o tigare și-o cinzeaca Joacă la riscă ultimii pitaci. Ești emigrant prin gândurile mele Și te mai răsfoiesc din când în când, Nu meriți să îmi călci nicicând hotarul Și nici să zăbovești la mine-n gând. Ai pariat iubirea si-ai pierdut amarnic Și juri că mă iubești
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigrant_0.html [Corola-blog/BlogPost/352123_a_353452]
-
îmbujorați, Își trag sufletul, apoi Strigă într-un glas: „Hăi, hăi!” Și încep un plugușor Despre-al Daciei popor, Despre bădia Traian Și urări de Noul An. Stau la geam, după perdea Și-i ascult, iar mama mea Pregătește trei pitaci, Niște nuci și trei colaci. Referință Bibliografică: DATINĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DATINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1482995735.html [Corola-blog/BlogPost/369704_a_371033]
-
crimă - farsă - prăbușire n-ar fi în stare dracii-n veșnicie...: nu mai sunt vrednici nici în schilodire de Adevăr - Sfințenii și Mândrie! ...o lume de hingheri învins-a dracul sfruntarea i-a-ntrecut-o fără păs: demoni de vază (...nu doar „cinci pitacul”!) plecatu-și-au grumazul spre ovăz... ...omul îi fură-olimpiade naibei: prețul la răstigniri e cel al zgaibei! FERIȚI-VĂ DE MĂSCĂRICI un milog șontorog se ițește dintre stele bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele: „nu trudi nu iubi să nu crezi
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
conduce fundația. Dacă nu, dați mesajul mai departe, poate ajunge la cineva care are o soluție. 5.000 de euro chiar nu e ceva de nedepășit. Mulțam. LATER EDIT: Am primit, de la Anca Popescu, următorul mesaj, azi: “Aici sunt conturile pitacilor, deschise la BCR: RO97RNCB0092000572400007 - EUR RO65RNCB0092000572400001 - RON RO27RNCB0092000572400006 - USD și acesta este contul Fundatiei Nane, deschis la Bancpost: RO50BPOS72007055448RON02 Deci... dacă doriți să donați, acum o puteți face...
Oare copiii sunt buni doar când sunt sănătoși? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20261_a_21586]
-
Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
pe mese, Cu picioarele În sus. Un client a mai rămas, Moțăind lângă-un sifon, Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion. Monopedul cerșetor Stă, cu nasul ca un mac, La ieșire, -ntr-un picior, Să mai capete-un pitac. Dar când prind În dimineață A țipa cocoși isterici, Răsăritul e-o paiață Care joacă pe biserici. De asemenea, mai găsim loc și pentru o a doua minunată poezie scrisă de Păstorel În care-și cântă principalele plăceri ale domniei sale
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toți ispravnicii de județe și la toți protopopii. Nu se bucură însă de prea mare succes și este reluată în anul următor de noul mitropolit Filaret, tot fără efect, și apoi în anii următori. Singurul lucru bun adus de acest pitac este desființarea gloabei. Mitropolitul o cere explicit, considerând, pe bună dreptate, că infanticidul nu reprezintă decât efectul acestei practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ori pentru a încerca să-i disciplineze. Astfel, mai multe porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
etate se cer cu insistență de către judecători. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, persoanele aflate în litigiu primesc acte scrise cu hotărârile judecătorești care devin la rândul lor probe în cazul reluării procesului. Domnii insistă prin diverse pitace asupra importanței actelor scrise. Con stantin vodă Mavrocordat le cere „judecătorilor“ alcătuirea de condici în care toate pricinile să fie trecute de către un logofețel special plătit pentru această slujbă. Alexandru vodă Ipsilanti reia această obligativitate pentru fiecare dregător care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amintirea clericilor care cu noșteau nu numai maniera de desfășurare, ci și semnificația lui. Ape lul la acest tip de probă crește spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, de aceea, atât puterea politică, cât și puterea spirituală încearcă prin diferite pitace să limiteze accesul la jurământ, prezentându-le supușilor și enoriașilor consecințele nefaste aleacestuia. Răzbunarea divină și pierderea sufletului numai constituie un risc pentru mulți bărbați care acceptă să jure cu ușurință în procesele de seducție, negând atât păcatul trupesc, cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acuzatoare aducând numeroase învinuiri lumii masculine, înjurând și blestemând pe toată lumea și chiar bătându-și soțul în fața întregului sobor. Alteori apărarea se înfățișează ca o confuzie și o incoerență profundă între adevăr și minciună, între mărturisirea și negarea acelorași fapte. Pitacul domnului Ioan Caragea din 23 decembrie 1815 surprinde perfect aceste „abilități“ experimentate de norod în fața instanțelor și cere judecătorilor - se adresează mitropolitului, episcopilor, marilor boierilor - mare vigilență și mai ales ochii largi deschiși: „totdeauna iaste vârtos la pricini dă judecăți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai mari judecători, fără numai porniți fiind ori din îndărătnicie spre îndelungarea judecății și zăticnirea judecății sau din lăcomie spre paguba celor năpăstuiți, bizuindu se meșteșugirilor și altor ficlene și înșelătoare cuvinte“. Am preferat să oferim citatul de amploare din pitacul lui Caragea, pentru că el redă foarte bine comportamentul individului devenit actor principal în cadrul unui proces, obligat așadar „să îmbrace“ altă haină în funcție de miză, de interes, de ceilalți actori. În plus, dacă până atunci, puterea se strădui-se să-l „educe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gi ti marea căsătoriei. Ta xe le percepute pentru efectuarea ceremoniei re li gioase, botez, nuntă, în mor mân ta re aduc importante venituri preoților de mir. Pentru oficierea cununiei religioase, un popă cere o anumită sumă de bani. Din pitacul trimis protopopului Stoica al Bucureș tiu lui, la 27 ianuarie 1793, se remarcă faptul că taxa de cununie se ridică după Pra vi lă: „un galben de ginere și de la mireasă 12 coturi de pânză“. Mitropolitul îl anun ță că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
milelor, aplicându-se un tarif pentru boieri: „întâia nuntă tl. 5 <și> jumătate, a doatl. 8, la a treea tl. 11“ și un altul, mult mai puțin împovărător, pentru săraci, „de fieșcare nuntă să se dea bani 30“. Reluarea acestor pitace arată că preoții percepeau în continuare vechile sume sau peste sumele prevăzute, obligând cuplurile să trăiască clandestin și să amâne „legitimarea“ legăturii de azi pe mâine. Un pericol îl reprezintă pseu do preoții care circulă prin sate și care își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Efi cien ța pedepselor ca no ni ce este foarte li mi tată în condițiile în care mersul la biserică se face destul de rar, iar spo ve da nia și îm păr tă șania și mai rar. O serie de pitace domnești încearcă să-i aducă pe enoriași la sluj bă pentru care Alexandru Ipsilanti înființează jugul din fața Bisericii, iar Nicolae Mavrogheni merge și mai departe amenințându-i pe absenteiști cu bătaie fără milă și porunceș te ispravnicilor să-i strângă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]