394 matches
-
este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu apare tratat într-o manieră liberă: După încă o lectură a poemului Falduri de Ion Barbu,/ m-am hotărît, în sfîrșit,/ să-mi încerc și eu norocul, și să mă geometrizez.// Căutam, nu-i așa,/ triunghiul
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința ființei și cunoașterea adevărului”<footnote Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, III, traducere, și note de Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nenumărate aforisme contopite subtil și profund în magma poetică: To be or not to be - aceasta-i întrebarea; asemănătoare fiind prin duhul rostirii înțelepte cu alte cugetări ritmate, să zicem - Dura lex ori Res, non verba; ori Magister dixit, formulă pitagoreică reluată în Evul Mediu de către scolastici, amintind-o drept un argument fără replică, un text datorat Magistrului (Aristotel). Atunci cînd începe a scrie "Hamlet", la peste treizeci de ani, iată-l a fi un bărbat în toată firea, precum și un
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
SCĂLDĂTOAREI/EU ASEMENI CASCADEI -/Jertfe plăcute Daimonului”cf. Eros t.v. nocturn O descriere a orgasmului, în DOIME (variantă)....Da, Păcatul Proliferării (sexualitate înjosită/înjositoare!)-DOI trebuie transfigurat în OPUSUL său - deci, resacralizat: deasupra de DOI, să fie, din nou, pitagoreic, Stăpân-UNU deci, REFACEREA TREIMII!!! Francezii, buni cunoscători ai mythos-ului sexual, vorbesc de “la petite mort”. Ca metaforă a ORGAS MULUI. Dar și grecii antici îi “înfrățeau” pe Eros, pe Thanathos și pe Hypnos...! Ce este, deci, “orgasmul evuian”? Este forma
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Luca, dar și a celor doi apostoli ai primei comunități creștine. Exact ceea ce face Iamblichos, ce va face Iamblichos în secolul al III-lea cu Pitagora, De Vita Pythagorica, Viața lui Pitagora, dar care este urmată și de viața comunității pitagoreice... Aceasta este, dacă vreți, panorama proiectului Septuaginta- Noul Testament. Am ales pentru dumneavoastră câteva secvențe din șantierul unui filolog-teolog, care traduce și comentează simultan, pentru că nu există nicio traducere exactă a unui cuvânt. Pentru fiecare cuvânt există sinonime, există echivalente, dar
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
ale talentului său artistic prodigios. Cu o dezinvoltură captivantă, soprana a părut că improvizează un text plin de umor, ca o poveste pentru copii, în realitate însă extrem de precis notat de către autor, sub formă piramidal-triunghiulară, similară formei gtriunghiulare a decadei pitagoreice. Syrinx pentru flaut solo de Claude Debussy - redat de flautul fermecat al Anei Chifu - a făcut trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității umane
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
apare paradoxul: în condițiile în care cele două componente gândul orfic și structura prozodică conlucrează armonios, poemul dobândește capacitatea de dezvolta o a treia componentă care depășește perfecțiunea și armonizarea dublului cadru "geometric": este deschiderea metafizică eliberatoare. Întâlnirea dintre cvadratura pitagoreică și deschidere metafizică reflectă și pune în acțiune caracterul antinomic al lumii noastre, conflictul dintre finitudine și nemărginire, reflectat și pus în acțiune la rândul său, de aspirația apriorică a spiritului omenesc de transcendere a limitelor, întru atingerea anagogică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un pasionat cunoscător ce deschide perspectiva cititorului - specializat sau novice - către lumi ignorate, de mare prospețime și interes. Deslușirea reprezentărilor cartografice medievale a permis înțelegerea faptului că pământul era văzut ca o sferă aflată în centrul universului, abordare conformă sugestiilor pitagoreice. Mitul lumii plate, ptolemeice, care ar fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
de expresie artistică, adică apogeul de armonie sufletească la care poate ajunge cineva. Numai că armonia sufletească nu este decît replica la scară mică a celeilalte armonii: armonia cosmică, căreia grecii îi spuneau și "muzica sferelor". Sintagma aceasta de sorginte pitagoreică străbate întreaga gîndire greacă. Cine intră în contact cu cosmosul nu se poate să nu-i împrumute muzica, furîndu-i ritmul și transmi-țîndu-l mai departe omenirii. Efectul pe care un asemenea om îl va avea asupra publicului va fi unul de
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
teoremelor. Pare a se confirma aci o afirmație a lui Benn potrivit căreia n-ar exista decît două transcendențe verbale înrudite, "teoremele matematice și cuvîntul ca artă". Poezia aspiră spre echivalarea sa cu o construcție numerică, numerele fiind în vederile pitagoreicilor principii materiale (presocraticii se rezemau mereu pe materie), cu toate că insesizabile sub raport empiric: "Anselmus ce crezi că a fost/ acel număr l-am întrebat/ pe Anselmus: o fi fost/ Fiara? Un Diablero? Dimineața/ pe lîngă ape oamenii plătiseră/ mulți bani
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
că poezia sa din Ars amandi a contribuit la coruperea tineretului, îndemnat la orgii, una dintre victime fiind chiar fiica lui Augustus, Iulia. Nu ar fi fost fără importanță în decizia exilării nici faptul că Ovidiu ar fi adoptat filosofia pitagoreicilor, participând (am zice cu un limbaj actualizat) la activitatea unui grup de meditație transcendentală, care submina autoritatea lui Jupiter și a celorlalți zei romani. Ovidiu era deci un subversiv ce trebuia izolat, pentru că influența lui, atât ca pitagoreic, cât și
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
adoptat filosofia pitagoreicilor, participând (am zice cu un limbaj actualizat) la activitatea unui grup de meditație transcendentală, care submina autoritatea lui Jupiter și a celorlalți zei romani. Ovidiu era deci un subversiv ce trebuia izolat, pentru că influența lui, atât ca pitagoreic, cât și ca artist libertin al amorului, devenea periculoasă pentru liniștea Romei și pentru puterea împăratului. Poetul latin Ovidiu, trăind la Roma în dezabuzare erotică și într-un regim politic autoritar, preocupat de extinderea fără limite a cuceririlor, descoperă tocmai
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
extratereștri, vă răspund: deoarece există radical din doi! Un număr irațional, adică imposibil de Înțeles cu mintea, a cărui descoperire a fost plătită cu viața de Hypasos, unul din discipolii lui Pitagora. Dat fiind că numerele iraționale tulburau frumusețea universului pitagoreic, Pitagora a dispus ca elevul său să fie omorît prin Înecare. Pitagora nu știa că orice număr, În afară de 1, este o relație de numere, deci un obiect abstract, care nu intră În datele imediate ale conștiinței. — Lucrul ăsta nu-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zid și ne măsuram și durează... Dumnezeu știe până când. - Un bărbat care nu-i în criză de ceva, planete hoinărind aiurea prin spaț’, de capul lor, desfrânatele! a dat strechea-n meteoriți și se pupă-n bot cometele, ciuciu armonie pitagoreică, răcire accentuată a universului... știu, mi-ai zis, pământul va face țurțuri, va intra sub calotă de gheață într-o bună zi, nu te contrazic, și niște milioane de ani îs ca mâine... drepturile lu’ Homo Sapiens, Divinitatea trăgând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
erou. Omul e mai presus de Zei, gândea el și vizualiză toate cifrele care urmau după 3,14. Și în timp ce șirul depășea deja marginile Galaxiei, profesorul se avântă spre frumoasa regină cu aceeași hotărâre cu care cifrele se adăugau celor Pitagoreice. Și, cu o ultimă sforțare a aripilor sale, o prinse în brațe, o fecundă și spirala ascendentă a zborului înlănțuit tremură o secundă în delirul pătimaș al dragostei. Moș Eveniment înțelese că niciun adevăr matematic nu este la fel de important ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apropiere de marele mister al realității: muzica. "Sintonia" prin muzică? Muzica și matematica aparțin dintotdeauna una celeilalte, lucru valabil și pentru muzică și religie. Muzica are o structură matematică misterioasă, caracteristică asupra căreia se meditează încă din Antichitate, din vremea pitagoreicilor, și care își găsește expresia în sistemul de notare și în infinitele posibilități ale aplicației sale. Totuși există un lucru pe care matematica nu-l poate face, acela de a aduce dovada matematică pentru frumusețea muzicii și care să determine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Andrei Moisoiu (Google) Toate ființele poartă în sine numărul planetei, continentului, țării, orașului, sau localității unde s-au născut, scrie Oreste Teodorescu pe Fundamentul sistemului pitagoreic se bazează pe credința că în simbolul cifrelor sunt conținute toate elementele aflate în manifestare (începând cu 1, până la infinit), dar și nesfârșistul domeniu al nemanifestării, sau al energiilor necreate (zero matematic), scrie Oreste . Savantul iluminist Severinus Boethius scria: “Marele
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
aici, că cei care se cufundă în studierea și înțelegerea numerelor, ajung să cunoască legile naturii atât în manifestarea vizibilă, cât și cea nevăzută. Materia reprezintă forma văzută a Naturii Universale, iar numerele definesc lumea ei invizibilă, după cum le conceptualizează pitagoreicii: “ Forțe mai mici sau mai mari sunt rezultatul numerelor materiale, iar energia, mai mare sau mai mică, este generată de numerele virtuale”. Dezvoltând sistemul lui Pitagora, Boethius ajunge la concluzia că primordial, natura a fost generată cu ajutorul cifrelor, din care
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune o „scoatere din
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
a ascunde, sub avalanșa unui lexic grațios, sursa propriu-zisă a inspirației. În Metafizica, Aristotel spune că Ideile lui Platon sînt de fapt numerele lui Pitagora, la fel cum dialogurile Phaidon și Phaidros sînt inspirate cu precădere din învățătura orfică și pitagoreică a transmigrației sufletelor. Nici Proclos nu se arată mai indulgent, afirmînd că teza vieții eterne Platon a împrumutat-o de la Pitagora, cum și sugestia unei alte lumi, diferită de cea a simțurilor, a luat-o tot de la el. Oricum ar
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
mai indulgent, afirmînd că teza vieții eterne Platon a împrumutat-o de la Pitagora, cum și sugestia unei alte lumi, diferită de cea a simțurilor, a luat-o tot de la el. Oricum ar fi, marota algebrică e o constantă a școlilor pitagoreice, de unde și tenacitatea cu care adepții lor caută combinații de numere și încrucișări de figuri geometrice, ajungîndu-se pînă la sentința că sufletul e „un tetragon cu unghiuri drepte”, nuanță care ar suna enorm dacă nu am regăsi-o în Timaiosul
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
Platon, unde natura lucrurilor e considerată a fi triunghiulară. În aceeași logică, monada este masculină și diada feminină, iar numărul zeilor este cifra 3, însăși Minerva purtînd cognomenul de „Tritogeneia”. Dar excesele acestea pălesc atunci cînd recunoști flerul cu care pitagoreicii au simțit că armonia universului ascultă de niște legi care se reduc la niște proporții numerice. Așa se face că raportul cantitativ al sunetelor din gama muzicală se regăsește în vibrația celestă a corpurilor astrale, „muzica sferelor” fiind realitate nudă
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
de puzderia dezacordurilor lumești. Ideea unui suflet universal care își impune ordinea o regăsim la Bruno (causa causans și causa causata), la Spinoza (natura naturans și natura naturata) și la Fichte (ordo ordinans și ordo ordinatus). Că mai tîrziu flerul pitagoreic a fost degradat la treapta unui delir numerologic menit a explica orice taină prin cifre e un fapt secundar și pînă la urmă anodin. Drama e alta: astăzi Pitagora e privit ca un precursor al maniei scientiste, care își face
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
devenit, dacă nu ceva mai bună, măcar cu un strop mai cinstită". Cum în frază sunt doi dacă (stilistic vorbind, unul e în plus), Cronicarul a intrat în jocul lor și și-a pus, în continuare o mulțime de întrebări pitagoreice. Iată-le: - Ce s-ar fi întîmplat dacă cei 10 oameni ar fi citit 1 % din cărțile lui Bădiliță și nu și le-ar fi asumat ? Ar fi devenit lumea românească, dacă nu mai bună, măcar mai cinstită sau poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]